KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

nevoilor concrete de comunicare a comunității deficienților de auz, contribuind la dezvoltarea acesteia; este „oferta” cea mai accesibilă pentru persoanele deficiente de auz; are un pronunțat caracter istoric reprezentând o tradiție în interiorul culturii surzilor; este calea cea mai accesibilă a deficientului de auz de a recepta informația; este modalitatea prin care pot să-și transmită unii altora experiența personală și pe cea colectivă; este oportunitatea de transmitere a culturii specifice fiind chiar parte esențială a acesteia; este un limbaj natural; este

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cunoașterea laturii fonetice, morfologice și sintactice a structurilor verbale; stă la baza demutizării persoanelor cu deficiență de auz; are puncte comune cu limbajul verbal; este un limbaj cu o structură clară și cu reguli gramaticale proprii (chiar dacă relativ puține); permite deficienților de auz să devină competenți din punct de vedere lingvistic; poate fi folosit chiar de către persoanele auzitoare, acolo unde limbajul oral nu poate fi utilizat (în zone montane unde există pericolul de avalanșe, de către participanții la vânători, în studiouri de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
acestui limbaj care subliniază că: în primul rând este un limbaj necunoscut în lumea majoritară a auzitorilor, deci puțin comprehensibil; este socotit de auzitori ca fiind inferior limbajului verbal, prin sărăcia și simplitatea pe care o are; nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum peștii sunt izolați într-un acvariu; generează pentru utilizatorii săi o „insulă” a singurătății comunicaționale; este incomod la locul de muncă, unde poate fi

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
limbaj necunoscut în lumea majoritară a auzitorilor, deci puțin comprehensibil; este socotit de auzitori ca fiind inferior limbajului verbal, prin sărăcia și simplitatea pe care o are; nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum peștii sunt izolați într-un acvariu; generează pentru utilizatorii săi o „insulă” a singurătății comunicaționale; este incomod la locul de muncă, unde poate fi cauza unor accidente nedorite; se realizează cu efort fizic, fiind

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nu este standardizat și nici precis, astfel încât aceluiași gest îi pot corespunde interpretări diferite, ceea ce poate conduce la confuzii; adesea se bazează pe context pentru decodificare; nu are formă scrisă, semnele putând fi doar descrise; diferă de la o colectivitate a deficienților de auz la alta; dă sentimentul de outsider, de observador al realității niciodată parte a sa; nu permite înțelegerea cu majoritarii în lumea cărora are doar o implicare fizică; întărește sentimentul ,,anormalului” a ,,ciudatului” în raport cu ceilalți membri ai societății; accentuează

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
a ,,ciudatului” în raport cu ceilalți membri ai societății; accentuează frustrarea dată de dizabilitatea auditivă; scade capacitatea de integrare socială prin comoditatea pe care o instaurează față de învățarea unor alte limbaje care presupun un efort mai mare; conduce la ceea ce spunea un deficient de auz: „fericirea o simt mai mult între cei asemenea mie, cu care pot comunica nestingherit, alături de care mă simt „normal”, decât alături de familia mea auzitoare”; determină evitarea relaționării și a comunicării din partea auzitorilor care nu îi înțeleg și chiar

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nu îi înțeleg și chiar evită să le descopere limba. Probabil enumerarea avantajelor și a dezavantajelor limbajului specific persoanelor cu deficiență de auz ar putea fi continuată, dar cu toate avantajele și dezavantajele sale, limbajul mimico-gestual, parte esențială a culturii deficienților de auz, îi definește pe aceștia ca ființe umane cu vise, dorințe și nevoi, asemenea tuturor și totuși diferiți. Limbajul mimico gestual este o realitate pe care trebuie nu numai să o acceptăm ci să o respectăm așa cum respectăm și

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
dorințe și nevoi, asemenea tuturor și totuși diferiți. Limbajul mimico gestual este o realitate pe care trebuie nu numai să o acceptăm ci să o respectăm așa cum respectăm și încurajăm toate limbajele minorităților. Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz Prima întalnire cu școala reprezintă pentru copil un eveniment important. El începe inițierea sa în viața socială și această schimbare a obiceiurilor lui îl face sa încerce multe emoții. În școală (Școala ca factor activ al progresului) este

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cele mai eficiente căi, cele mai variate metode și mijloace care să asigure și să stimuleze creșterea ritmului de însușire a cunoștințelor. În această lucrare vom pune accent pe importanța pe care o are jocul în dezvoltarea memoriei la copilul deficient de auz. Pentru început este necesar să definim atât conceptul de memorie, cât și pe cel de jocjoc didactic. Memoria este funcția psihică de bază care face posibile fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea informațiilor și trăirilor noastre. Ea este implicată

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și sinteză în mod direct și nemijlocit. Datele experimentale scot în evidență faptul că în joc procesele memoriei (întipărirea, recunoașterea și reproducerea) și operațiile gândirii (comparația, generalizarea, clasificarea) se dezvoltă mai ușor, mai eficient decât în alte condiții. Situația copiilor deficienți de auz este diferită. Lipsa auzului și a limbajului vor determina în anumite stadii ale copilăriei tablouri psiho-sociale specifice, manifestate în jocurile și activitățile cu obiectele. Micuțul surd explorează spațiul, cercetează obiectele, învață să opereze cu ele, dar cu toate

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
le place să alerge, le plac întrecerile, plimbările. Cu cât ne vom apropia mai mult de ei ținând seama de vârsta și de preocupările lor, cu atât îi vom înțelege mai bine și-i vom ajuta mai mult. Specificul personalității deficientului de auz Definit încă de Gordon Allport (1981) drept „organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul său caracteristic”, conceptul de personalitate nu poate fi redus la o simplă definire, ci implică o inventariere a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbina identificat cinci astfel de etape precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în atenție ideea că trăsăturile de personalitate ale persoanei deficiente de auz se manifestă diferențiat în funcție de un anumit criteriu, respectiv momentul în care s-a instalat surditatea. În consecință, rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
aduce în atenție ideea că trăsăturile de personalitate ale persoanei deficiente de auz se manifestă diferențiat în funcție de un anumit criteriu, respectiv momentul în care s-a instalat surditatea. În consecință, rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă perioada în care a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă perioada în care a fost demarat acest studiu, este mai îndepărtată, preocuparea pentru astfel de aspecte ale personalității deficientului de auz există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă perioada în care a fost demarat acest studiu, este mai îndepărtată, preocuparea pentru astfel de aspecte ale personalității deficientului de auz există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
în care a fost demarat acest studiu, este mai îndepărtată, preocuparea pentru astfel de aspecte ale personalității deficientului de auz există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess și Paulina Fernandez(2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal în cadrul căruia au fost luate în considerare următoarele trei categorii de participanți: „normali”, „doar cu surditate” și „cu alte

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal în cadrul căruia au fost luate în considerare următoarele trei categorii de participanți: „normali”, „doar cu surditate” și „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Diferențele identificate între cele trei categorii au indicat faptul că persoanele deficiente de auz care prezentau doar această dizabilitate, erau mult mai impulsive decât cei din categoria „normali”, dar și decât cei din categoria „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Majoritatea studiilor comparative centrate pe personalitatea deficientului de auz s-au confruntat însă

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
categorii au indicat faptul că persoanele deficiente de auz care prezentau doar această dizabilitate, erau mult mai impulsive decât cei din categoria „normali”, dar și decât cei din categoria „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Majoritatea studiilor comparative centrate pe personalitatea deficientului de auz s-au confruntat însă cu aspectul abilităților intelectuale diferite ale participanților și, de aceea, indivizii cu deficiențe de auz, fie copii fie adulți, au manifestat o lipsă de ințiativă, inadaptare, un nivel mai ridicat de nevrozism, sunt mai

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nivel mai ridicat de nevrozism, sunt mai introvertiți și mai submisivi și, de asemenea, prezintă mai multe probleme emoționale. Dată fiind această situație, E.S. Levine (1956) a selectat participanții în funcție de scorurile ridicate la QI , iar patternurile de personalitate ale persoanelor deficiente de auz, rezultate în urma aplicării Testului proiectiv Rorschach, au fost astfel sistematizate: (1) o subdezvoltare pronunțată la nivelul formelor conceptuale ale activității mintale; (2) o subdezvoltare la nivel emoțional; (3) o întârziere substanțială în înțelegerea dinamicii relațiilor interpersonale; (4) o

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
interpersonale; (4) o perspectivă extrem de egocentrică asupra vieții; (5) un spațiu personal bine marcat; (6) o rigiditate în comportament și simțire, considerând eticheta socială mai importantă decât sensibilitatea interioară. De asemenea, Levine a susținut faptul că „dezvoltarea personalității unei persoane deficiente de auz este mult mai profund relaționată cu nivelul dezvoltării limbajului său” (p.162), asumându-și și ideea că limbajul semnelor este un obstacol în dezvoltarea personalității persoanei cu deficiență auditivă. De altfel, concordăm cu această poziție pentru că surditatea, prin

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și pe care va trebui să le asimileze. De asemenea, dizabilitatea auditivă influențează negativ asimilarea de informații din mediu, organizarea memoriei și flexibilitatea adaptivă. J.W. Evans (1987) a avansat propria convingere că nu există conceptul de „personalitate tipică a deficientului de auz” și că acele caracteristici negative prezente în personalitatea sa sunt consecințele unei privări în planul interacțiunii timpurii, în special în cadrul familiei. Caracteristicile negative precum egocentrismul, imaturitatea și restul sunt considerate de către cercetător drept secundare în comparație cu lipsa de interacțiune

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
una similară copiilor; trebuie puse în valoare punctele tari ale copilului; nu se dau informații vizuale în același timp cu cele auditive: mesajul oral trebuie mereu dublat de cel scris; repetarea cuvintelor, reformularea, simplificarea limbajului. Profesorul care lucrează cu copilul deficient de auz trebuie să-și dimensioneze în permanență rolurile, manifestând un comportament deschis și o atitudine pozitivă, promovând o învățare interactivă și stimulând potențialul creator al discipolilor săi. Profesorul care-și iubește copiii cu deficiențe de auz are o atitudine

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]