2,176 matches
-
trasă de reni: zboară ca vântul, zboară sănioară, zboară până-n seară! Mi-am dat seama În curând că, În timp ce vederile mele, vederi nu tocmai neobișnuite printre democrații ruși din străinătate, erau primite cu Întristată uimire sau cu rânjete politicoase de către democrații englezi in situ, un alt grup, ultraconservatorii englezi, trecea entuziast de partea mea, dar o făcea determinat de o motivație reacționară atât de primitivă, Încât mă stingherea sprijinul lui vrednic de dispreț. Mă mândresc Într-adevăr că am detectat Încă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aici ar fi început să fie aduși adversari ai regimului pentru a fi încarcerați și torturați. În zona de tortură, pentru a nu li se auzi țipetele, era transmisă la difuzoare muzică de Wagner! Despre toate acestea aflasem câte ceva de la democrații chilieni cu care mă întâlneam și de la unii din diplomați. Scandalul în legătură cu colonia și Schäfer a izbucnit la începutul anilor '90. După descinderi în colonie, audieri de martori etc., s-a început urmărirea penală împotriva "Unchiului veșnic". Acesta, prevăzător, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ce drept cere lumea o rezervă demnă de la studenții de douăzeci de ani, când pilda unui profesor de cincizeci de ani era așa de puțin onorabilă? Puțină consecvență în aprecierea anumitor fapte nu poate strica nici chiar celor mai cinici „democrați”. Renegarea neașteptată a credințelor naționaliste de către Iorga m-a zguduit sufletește așa cum numai moartea fratelui meu, cu un an înainte și apoi aceea așa de timpurie și de neașteptată a lui Vasile Pârvan, peste câțiva ani, m-au putut zgudui
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
guvern se culcă netulburați pe urechea sancționării lor doar la alegerile următoare. Acest lucru se datorează faptului că cetățenii sunt reduși la statutul de electorat și uitați între alegeri. Societatea civilă a apărut și s-a dezvoltat în țările cu democrații liberale ca o reacție la acest tip de tendință și la ispita guvernanților de a-și aduce aminte de cetățeni doar în campaniile electorale. Ea a mai apărut și ca reacție la „dictatura majorității”, prin urmare, ca necesitate de a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în ochii tăi când vorbești, decât ascultă ce le spui (declarații apărute în interviul din Adevărul, 28 noiembrie 1997). Prin urmare, populația nu este în stare de discernământ. Ea este infantilizată. O astfel de populație nu e tocmai aptă de democrații mature, de exercițiu civic. Nici nu are prea multă nevoie să se implice în dezbaterea publică a legilor. În schimb, ca orice categorie infantilă, ea are nevoie de un model de autoritate, de protecție și grijă. Interesant este însă că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sau măcar le consideră subdezvoltate la rasa inferioară. Sexiștii gândesc la fel despre femei. Elitiștii le invocă pentru toți aceia care nu fac parte din clubul select căruia îi aparțin, club aflat în poziție de autoritate normativă. Spre deosebire de toți aceștia, democrații împărtășesc filosofia potrivit căreia înzestrările oamenilor cu facultăți mintale un depind de sex, rasă, etnie. Oamenii sunt pe deplin îndreptățiți să-și exprime și să-și promoveze interesele. Toate aceste atribute (capacitățile mintale și interesele proprii) nu au legătură de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de tip mecanic cu rasa, sexul, categoria socială sau familia în care ne naștem. Dezvoltarea depinde de educație și mediu. Egalitatea noastră nu are nimic comun cu identitatea psiho-fizică. Ea este egalitate în fața legilor și în drepturi. Mai mult, unii democrați mai cârcotași consideră că elitismul este cea mai importantă sursă de creare a gloatei sau, cum îi zicem noi, a omului de pe stradă, adică anonimul acela băgat în seamă la 4 ani ca să legitimeze cetățenii de rangul întâi - nu de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
adânc umiliți, cum umilit se va simți și el peste 15-20 de ani, dacă altul mai tânăr, împovărat de impozite, ar cere talentat și imperativ, ca el, bătrânul, să fie exclus politic. Cum pe mulți oameni talentați și, în general, democrați, dar nu până în pânzele albe, îi cam fură metaforele și uneori confundă spațiul public cu terapia de grup, în lumea democrată s-au creat instituții antidiscriminare. Rolul lor este acela de a păzi spațiul public de opinii antidemocratice care lezează
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
văzut. Minoritatea privilegiată de atenția media era cea homosexuală. Prietenii mei mi-au spus că lumea nu vrea vești proaste fiincă este deprimant, scade audiența și, odată cu ea, reclamele și, în consecință, banii de la corporații. Republicanii căpătau teren serios, iar democrații nu se omorau nici ei să mai scoată la suprafață o agendă prea de stânga după ce aceasta, credeau ei, și-a cam trăit traiul și post război rece este o agendă perdantă. O reacție destul de asemănătoare, dar mai diminuată, de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și apărători ai originalității limbii și spiritului românesc. Fiind romantici s-au adresat la literatura populară, care conține elemente romantice, și la trecut, ca toți romanticii; de aceea și romanticul Eminescu, în această privință seamănă cu vechea școală critică. Fiind democrați, era natural să se îndrepteze către "popor". Iar ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor (la limba, spiritul și viața lui) și la istorie (la viața trecută și la limba cronicarilor) trebuiau să se adreseze. Eminescu seamănă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
boieresc?..." Să se noteze că Răzvrătescu e subprefect și el poate că reprezintă în mintea lui Alecsandri instituțiile noi introduse în Moldova după Convenția de la Paris. Oricât ar zice Alecsandri că nu "biciuiește principiile, ci ridiculul", e clar că un democrat, care ar fi luptat în 1860 pentru apropiata împroprietărire, n-ar fi pus în gura unui tip ridicol propaganda pentru împroprietărirea țără-nească1. Această persistență în a combate ridicolele unei atitudini dovedește o pornire chiar împotriva atitudinii, a 1 E semnificativ
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
același plan ideologic cu conservatorismul junimist eroarea nu e mai puțin evidentă. Dar despre aceasta nu mai insistăm aici, invitând cititorul interesat spre notele noastre de la paginile 115, 187. În Ianus Galuscus, alt tip din Rusaliile, Alecsandri a ridiculizat pe democratul în alt ipostaz, în ipostazul de ardelean democrat și latinist. Se pare că Alecsandri a avut intenția să ridiculizeze în Galuscus numai mania latinistă. Când Răzvrătescu își expune programul citat mai sus, Galuscus exclamă: "Domnule, am ascultat toate aberăciu-nile câte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
exclamă: "Domnule, am ascultat toate aberăciu-nile câte le-ai debitat fraților români și fac aici declărăciune că ești un perturbator!" etc., dar Galuscus, ca ardelean latinist, nu putea să nu fie și el democrat "perturbator". Ardelenii latiniști trebuiau să fie democrați 1. Mai întîi, în Ardeal n-a rămas o clasă boierească română; clasa de sus s-a maghiarizat. Tinerii cu învățătură erau toți fii ai poporului și, ceea ce e mai însemnat, dușmani ai claselor de sus, care erau și apăsătoare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sensurile pe calea ino-vațiilor2. Și, ca dovadă că Galuscus e democrat și că Alecsandri se înșală când îl face "apărător al ordinei" e că Galuscus citește proza lui Clevetici (a "Ultra-demagogu-lui") și e un admirator al acestuia: 1 Și invers, democrații trebuiau să fie și au fost latiniști: "noutățile" se înfrățeau, din pricini adînci: C. Negruzzi, am văzut aiurea, numește pe latiniști liberali, pe cei de nuanța sa moderați și pe cei cu vorbirea veche - conservatori. 2 Limba română - limba romană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să zică despre Răzvrătescu că e "perturbator" și "anarhist"... ori nu-i sincer Galuscus. Alecsandri se contrazice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile, primele primitoare de civiliza-ție, o românească franțuzită. Am văzut pe Iorgu, pe Clevetici, pe Răzvrătescu, pe Galuscus, pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
programul "socialist" e un program țărănist, cam utopic în idealul lui, dar foarte cuminte în concesiile pe care este dispus să le facă: "a lucra individual, pe pământul împărțit în bucăți"3, program care ar putea fi însușit de orice democrat înaintat și cam utopic, fie el chiar dușman al socialismului. 1 Ibidem, p. 422 2 "Revista socială", p. 445, 448. 3 Ibidem, p. 444. Iar dacă la acestea vom adăuga munca practică, mai caracteristică decât programele, a vechilor socialiști, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la trei. Democratismul, pentru Eminescu, e sinonim cu demagogismul. Când înșiră formele posibile de guvernământ, el scrie: despotismul, oligarhia și... demagogismul - acolo unde altul ar scrie democratismul 1. De aceea, ura lui cea mai mare e împotriva celui mai înaintat democrat dintre patruzecioptiști, împotriva lui C. A. Rosetti. aceasta rezultă nu din "Împărat și proletar", cum au voit unii, căci "socialismul" din prima parte a acestei poezii are acolo numai rolul de piesă de sprijin pentru partea a doua, care e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Neam. Trăim momente grele. Românii se luptă cu moartea și pleacă din țara lor pentru a putea supraviețui, lăsând în urmă intrigi și nimicuri de caractere. Ei pleacă în îndepărtate exiluri împinși de asupritorii de ieri, azi deghizați în democrați. Dar strigătul legionarilor nu a încetat. El vibrează ca un dangăt de clopot, ca o chemare la rugă din adâncul temnițelor, din desișul codrilor, din gropile știute și neștiute, din adâncul minelor de plumb. La 27 noiembrie 1940, după lungi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri amenință viitorul țării cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dar toate aceste dezastre nu pot fi ascunse la infinit oricât făptașii s-ar furișa după paravanul legionarofobiei. TĂCERE Dreptatea noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși după paravanul porților iadului. Adevărul este ascuns și osândit să tacă, dar din adâncul pământului el strigă precum sângele lui Abel, la fel și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din închisorile comuniste, în loc să ducă la canonizări de Sfinți, spre modele umane care să schimbe destinul României și al acestui popor minunat, nu numai că e trecută sub tăcere, dar e stigmatizată și chiar pusă la zid de acești „comunisto democrați”, fără pic de credință, de moralitate, de demnitate; aceste hiene care s au așezat pe spatele poporului, pe care îl robesc și îl schimonosesc fără încetare. Trădători și lași, politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de cumințenie pasivă i-a sunat și lui ceasul ca să intre în faza cumințeniei active.“12 Când i se reproșează această ati tudine, el ține să precizeze apăsat că „eu nu sunt un conservator de baș tină, sunt un vechi democrat care m-am raliat acestui partid“, adăugând că sem nându-și articolul și-a luat personal toată răspunderea pentru ideile pe care le exprimă, fără a angaja astfel partidul în slujba căruia își pusese pana de ziarist profesionist cu o ținută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui Eminescu) (Curriculum vitae sau Viața d-lui C.A. Rosetti de Fabius Cunctator, București, 1878, pp. 13 și 19). Acești roșii erau democrații epocii. Erau prigoniții, erau săracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai târziu, ziarele conservatoare spuneau că umblă iarna în pantaloni de dril, iar vara în șoșoni-galoși. Acești nedreptățiți de soartă și de Vodă erau simpaticii-persecutați pe care întotdeauna masele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut multe și scumpe pier deri. Eroii, cari cu sângele lor au dat botezul drapelelor române, cari cu viața lor au asigurat viața României, Pagina 392 * Plevna internă. Aceste cuvinte sibilice pentru unii erau destul de înțeles pentru alții... Rosetti era democratul ireductibil care, deși se plecase în fața evenimentelor și pusese surdină ideilor sale democratice, revenea acum la asalt. Rosetti cerea ca țara și instituțiile sale să fie democratizate. Bineînțeles, din vorbele lui Rosetti nu se desprinde nimic precis, reformele pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]