23,330 matches
-
legale criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. ... 23. Curtea Constituțională, prin aceleași decizii, a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu, din perspectiva accesului primarului la dublul grad de
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
3) din Constituție, de a adopta măsuri prin care să reducă din daunele cauzate de instituirea regimului comunist pe teritoriul României în perioada anterioară anului 1989. Legiuitorul, încă de la momentul reformării statului român într-un stat bazat pe principii democratice, ulterior Revoluției de la 1989, a adoptat norme care au stimulat redobândirea/repatrierea cetățeniei române de către foștii cetățeni ai României Mari. Ca urmare, intenția legiuitorului este aceea de a institui o procedură simplificată și de scurtă durată pentru foștii cetățeni
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
cu puțini profesori, condiția de a aduna 15 salariați de la o singură școală este similară cu blocarea posibilității de constituire de sindicate și apare ca o măsură excesivă. ... 8. O astfel de restrângere nu este necesară într-o societate democratică și cu atât mai puțin nu este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei ori a drepturilor și a libertăților altora. Dimpotrivă, măsura de a permite constituirea unui sindicat fără a impune
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei ori a drepturilor și a libertăților altora. Dimpotrivă, măsura de a permite constituirea unui sindicat fără a impune numărul de membri dintr-o unitate este necesară într-o societate democratică și este necesară pentru apărarea drepturilor altora, respectiv a drepturilor angajaților. ... 9. Tribunalul Olt - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Arată că art. 40 alin. (1) din Constituție prevede dreptul cetățenilor de a se asocia
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
indirectă susceptibile să orienteze deciziile judecătorilor în discuție și să înlăture astfel o lipsă a aparenței de independență sau de imparțialitate a acestora care să poată aduce atingere încrederii pe care justiția trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate democratică și într-un stat de drept [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 119 și 139, precum și jurisprudența citată]. 198
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
trebuie menținute într-un mod integral. Aceste elemente sunt principiul legalității, separarea puterilor, împărțirea puterilor, drepturile omului, monopolul statului asupra forței, administrarea publică și independentă a justiției, protecția vieții private, dreptul la vot, libertatea de acces la puterea politică, participarea democratică a cetățenilor și supravegherea de către aceștia a procesului decizional, luarea deciziilor, transparența guvernării, libertatea de exprimare, asociere și întrunire, drepturile minorităților, precum și regula majorității în luarea deciziilor politice. Statul de drept înseamnă că agențiile guvernamentale trebuie să funcționeze
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
a recunoașterii acestei calități, acordarea unor drepturi nu pot avea loc sine die, stabilirea unui termen pentru exercitarea acestui drept fiind necesară pentru instituirea și menținerea stabilității și securității raporturilor juridice civile și a ordinii de drept, specifice unui stat democratic. Lipsa de diligență a persoanei îndreptățite nu se poate constitui într-un argument pentru a susține încălcarea principiului nediscriminării între persoanele care își exercită dreptul subiectiv în limitele termenului stabilit și cele care, neglijând prevederile legale, sunt în situația de
DECIZIA nr. 159 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258568]
-
ianuarie 2014, potrivit formulărilor Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la viață, statuat de prevederile art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezintă „regele drepturilor“, un drept ce consacră una dintre valorile fundamentale ale statelor democratice care alcătuiesc Consiliul Europei. Curtea de la Strasbourg acordă preeminență, în jurisprudența sa, prevederilor art. 2 din Convenție, având în vedere faptul că dreptul la viață se bucură de un statut special printre dispozițiile Convenției pe care aceasta le consideră
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
pot fi considerate ca având un scop legitim, și anume desfășurarea procesului penal și protejarea siguranței rutiere, instituind o măsură aplicabilă în cursul urmăririi penale și al judecății, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, nediscriminatorie și necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. O astfel de ingerință nu este însă proporțională cu cauza care a determinat-o. Chiar dacă s-ar accepta ideea că o persoană față de care există o bănuială că a săvârșit una dintre
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
un proces echitabil, întrucât exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a hotărârilor pronunțate în materia executării pedepselor. Astfel, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru ca o diferență de tratament să fie permisă într-o societate democratică, aceasta trebuie, în primul rând, să vizeze un scop legitim și, de asemenea, să fie proporțională cu scopul vizat. Dacă diferența de tratament este lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă, ea va constitui discriminare și va genera încălcarea dreptului
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
prin Decizia nr. 92 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 20 mai 2014, că dreptul referitor la secretul corespondenței nu este absolut, putând fi restrâns din rațiuni impuse într-o societate democratică de necesitatea protejării securității naționale, desfășurării instrucției penale, prevenirii acestora din urmă și alte asemenea imperative publice. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
absolut, putând fi restrâns din rațiuni impuse într-o societate democratică de necesitatea protejării securității naționale, desfășurării instrucției penale, prevenirii acestora din urmă și alte asemenea imperative publice. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme [...] și sunt garantate“. Apărarea eficientă a tuturor acestor valori presupune, în unele cazuri și în condiții riguros reglementate
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
dreptului de acces la profesia de avocat pe considerente de domiciliu se încalcă principiul proporționalității prevăzut de art. 8 din CEDO și art. 53 din Constituție, întrucât nu este respectată exigența ca respectiva „cerință să fie necesară într-o societate democratică“. În plus este de constatat că prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 188/2000 se instituie doar cerința ca executorul să aibă domiciliul în România, iar nu pe raza localității unde se desfășoară activitatea de executare silită. ... c) Instituirea
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. În ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020, pârâtul a precizat că actul a fost adoptat ținând seama de propunerile din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020. Propunerile regăsite în HCNSU nr. 58/2020 au fost elaborate în
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Or, în cauză nu au fost îndeplinite aceste cerințe. În ceea ce privește H.G. nr. 1.065/2020, pârâtul a subliniat că actul a fost adoptat ținând seama de propunerile din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020. Propunerile regăsite
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sens, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale stabilește prin art. 8 paragraful 2 că dreptul la respectarea vieții private poate face obiectul unor restricții, dacă sunt prevăzute de lege și dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru siguranța națională, siguranța publică (...), protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora, ipoteză ce subzistă în cazul de față. Referitor la criticile aduse cu privire la obligativitatea purtării măștii de protecție, pârâtul a precizat că măsura
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de putere nu permite instanței să controleze oportunitatea, ci doar verificarea condițiilor de legalitate a actului administrativ, precum și conformitatea actului cu dispozițiile constituționale. A arătat că controlul în cadrul procedurii de suspendare nu este doar necesar într-o societate democratică, dar și obligatoriu și este consacrat de principiul constituțional al ierarhiei normative, precum și de Legea nr. 24/2000, lege cu valoare constituțională. A menționat reclamantul că, în jurisprudența sa constantă, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că exercitarea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
drept relativ, fiind permise ingerințe care să respecte următoarele condiții: ingerința să fie prevăzută de lege; ingerința să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. (2), printre care și protecția sănătății, și ingerința să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. A concluzionat reclamantul că aceste condiții nu sunt respectate de măsura purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și deschise. În opinia reclamantului, analizând dispozițiile Legii nr. 55/2020, aceasta nu întrunește cerințele de calitate
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. Legea nr. 55/2020 prevede în art. 71 alin. (1) că, în vederea punerii
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. “ Referitor la condiția ca ingerința să fie necesară și proporțională într-o societate democratică, va reține Curtea că restrângerea unor drepturi constituționale este admisă, atunci când răspunde nevoii de a asigura securitatea juridică a drepturilor și libertăților celorlalți, atât din perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
monitorizarea, adaptarea și evaluarea obiectivelor lecției, a competențelor la nivelul disciplinei și a proceselor de predare-învățare, folosind inclusiv tehnologii digitale 3 Credințe, atitudini, valori, implicare - disponibilitatea pentru schimbare, flexibilitate și învățare continuă - susținerea elevilor în procesul de învățare, încurajarea atitudinilor democratice la elevi, în calitatea acestora de cetățeni europeni - implicare în activitățile curriculare, co-curriculare, extracurriculare, extrașcolare ale unității de învățământ 3 TOTAL 10 Concluzii și recomandări: .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. Director/Director adjunct/Responsabil/Membru al Comisiei de mentorat didactic și formare în cariera didactică, ................................. (numele și prenumele
ORDIN nr. 5.722 din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259837]
-
de circumstanțe, domenii și context [Andrejeva împotriva Letoniei (MC), nr. 55.707/00, pct. 82, CEDO 2009]. ... 38. Pe de altă parte, Curtea reamintește că art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție consacră un principiu fundamental într-un regim politic veritabil democratic și are, prin urmare, o importanță capitală în sistemul Convenției (Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, 2 martie 1987, pct. 47, seria A nr. 113). Rolul statului, ca ultim garant al pluralismului, implică adoptarea de măsuri pozitive pentru „a organizaˮ alegerile
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
și are, prin urmare, o importanță capitală în sistemul Convenției (Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, 2 martie 1987, pct. 47, seria A nr. 113). Rolul statului, ca ultim garant al pluralismului, implică adoptarea de măsuri pozitive pentru „a organizaˮ alegerile democratice în „condiții care asigură libera exprimare a opiniei poporului privind alegerea corpului legislativˮ (ibidem, pct. 54). ... 39. Curtea mai reamintește că sintagma „libera exprimare a opiniei poporuluiˮ înseamnă că alegerile nu pot presupune niciun fel de presiune asupra alegerii unuia
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
nu teoretice și iluzorii (Artico împotriva Italiei, 13 mai 1980, pct. 33, seria A nr. 37). Or, dreptul de a candida la alegeri, garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și inerent noțiunii de regim cu adevărat democratic, este doar iluzoriu dacă persoana în cauză poate fi, în orice moment și în mod arbitrar, privată de acesta. În consecință, deși este adevărat că statele dispun de o marjă amplă de apreciere pentru a stabili condițiile de eligibilitate in
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
în cazuri extreme, la descalificarea din oficiu a partidelor și coalițiilor de opoziție ce beneficiază de o susținere populară importantă, favorizând astfel formațiunile politice aflate la putere. Este de la sine înțeles că o asemenea practică este incompatibilă cu ordinea democratică și diminuează încrederea cetățenilor în puterile publice ale statului. Curtea reamintește, în această privință, că cerințele pentru candidaturile formațiunilor politice la alegeri trebuie să beneficieze de aceeași stabilitate temporală precum celelalte elemente fundamentale ale sistemului electoral (Ekoglasnost, citată anterior, pct.
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]