3,391 matches
-
substantive primare constituite dintr-un singur termen, cu un singur morfem-rădăcină; reprezintă majoritatea substantivelor: alean, dor, înțelepciune, răsărit, unt, Daniel, Milano, Dunărea etc. b. - sintagmatice: sintagme constituite din termeni substantivali sau nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (Sadoveanu, p. 516) c. - compuse: substantive constituite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi termeni (masculin/feminin) este, în general, regulată, ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu pronumele cuantificator ambii: ambii copii. Determinarea prin adjective pronominale demonstrative rămâne unica pentru întreaga sintagmă nominală, când acestea preced substantivul (acești plopi) și este redundantă, când urmează substantivului, caracterizat prin determinare maximă (plopii aceștia). Substantivele aflate sub regim prepozițional în realizarea diferitelor funcții sintactice se caracterizează, la singular, prin neutralizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali: cale ferată/căi ferate. Opoziția de număr a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia de num\r a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sunt defective de singular: ai casei. Substantivele formate prin articol demonstrativ exprimă opoziția de număr prin variația articolului: cel de pe comoară - cei de pe comoară. Opoziția de număr a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de num\r a locu]iunilor substantivale" Cele mai multe locuțiuni substantivale sunt, datorită conținutului lor semantic-lexical, singularia tantum: bătaie de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali (dacă al doilea termen este un substantiv sau adjectiv feminin): nominativ-acuzativ: calea ferată genitiv-dativ: căii ferate Opoziția cazuală a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia cazual\ a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sau demonstrativ realizează opoziția de caz la nivelul articolului: nominativ-acuzativ: ai mei, cel de pe comoară genitiv-dativ: alor mei, celui de pe comoară Opoziția de caz a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de caz a locu]iunilor substantivale" Locuțiunile substantivale variabile realizează opoziția de caz
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II-a: asupra mea, asupra ta; mea, ta sunt la genitiv, ca și casei, Mariei, acesteia, lui. Variabilitatea în interiorul categoriei gramaticale a cazului înseamnă, sub aspect semantic, adăugarea sensurilor cazuale la constanta semantică lexicală sau lexico-gramaticală a termenului flexionat. Pronumele demonstrativ acesta, de exemplu, își păstrează sensul ‘ân spațiul sau în timpul locutorului’, indiferent de cazul în care se situează sau de statutul său pronominal sau adjectival: acest tânăr/acestui tânăr/pe acest tânăr (acestuia, pe acesta etc.). A considera termenii meu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i-am promis../„ Nu știu cui am promis.; • pronumelor nehotărâte și negative formate de la pronumele unul, în acuzativ, când urmează verbului: N-am văzut pe niciunul./ Nu l-am văzut pe niciunul., L-ai văzut pe vreunul?/Ai văzut (pe) vreunul?; • pronumelui demonstrativ acesta, cu sens neutru, eventual substitut anaforic de propoziție: Asta vreau, asta fac., Că muncești toată ziua aceasta nu vede nimeni./ Că muncești toată ziua aceasta n-o vede nimeni. * Pronumele personal intră în toate relațiile sintactice. În dezvoltarea relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cunosc persoana, nici ca trăsătură semantic-lexicală, nici ca trăsătură semantic-gramaticală. Între ele, unele pronume prezintă în planul lor semantic trăsături rezultând din raportarea la protagoniștii actului comunicării, pentru altele, însă, această raportare este nepertinentă. Din prima subclasă fac parte pronumele demonstrative, din cea de a doua, pronumele nehotărâte, negative, interogative, relative, de cuantificare și ordinale. PRONUMELE DEMONSTRATIVTC "PRONUMELE DEMONSTRATIV" Pronumele demonstrativ este un pronume nepersona,l dar conținutul său semantic specific este orientat de raportarea spațială la protagoniștii actului lingvistic sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic trăsături rezultând din raportarea la protagoniștii actului comunicării, pentru altele, însă, această raportare este nepertinentă. Din prima subclasă fac parte pronumele demonstrative, din cea de a doua, pronumele nehotărâte, negative, interogative, relative, de cuantificare și ordinale. PRONUMELE DEMONSTRATIVTC "PRONUMELE DEMONSTRATIV" Pronumele demonstrativ este un pronume nepersona,l dar conținutul său semantic specific este orientat de raportarea spațială la protagoniștii actului lingvistic sau de raportarea la temporalitatea actului de comunicare. Această trăsătură semantică se înscrie în corelația apropiere-depărtare. Pronumele demonstrativ poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rezultând din raportarea la protagoniștii actului comunicării, pentru altele, însă, această raportare este nepertinentă. Din prima subclasă fac parte pronumele demonstrative, din cea de a doua, pronumele nehotărâte, negative, interogative, relative, de cuantificare și ordinale. PRONUMELE DEMONSTRATIVTC "PRONUMELE DEMONSTRATIV" Pronumele demonstrativ este un pronume nepersona,l dar conținutul său semantic specific este orientat de raportarea spațială la protagoniștii actului lingvistic sau de raportarea la temporalitatea actului de comunicare. Această trăsătură semantică se înscrie în corelația apropiere-depărtare. Pronumele demonstrativ poate funcționa indicial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
PRONUMELE DEMONSTRATIV" Pronumele demonstrativ este un pronume nepersona,l dar conținutul său semantic specific este orientat de raportarea spațială la protagoniștii actului lingvistic sau de raportarea la temporalitatea actului de comunicare. Această trăsătură semantică se înscrie în corelația apropiere-depărtare. Pronumele demonstrativ poate funcționa indicial, prin absolutizarea trăsăturilor semantice de apropiere sau depărtare, când „obiectul” situat între cei doi poli, apropiere-depărtare, rămâne fără expresie lingvistică, fiind implicit în grade și moduri diferite în planul semantic al unui substantiv introdus mai târziu în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
meu.”, sau poate funcționa anaforic, reluând, cel mai adesea prin pronominalizare, substantive, sintagme nominale sau sintagme propoziționale exprimate deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele demonstrativ de apropiere situează indicial „obiectele” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva locutorului sau a prezentului comunicării lingvistice: „Acesta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adesea prin pronominalizare, substantive, sintagme nominale sau sintagme propoziționale exprimate deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele demonstrativ de apropiere situează indicial „obiectele” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva locutorului sau a prezentului comunicării lingvistice: „Acesta este pinul lui Pirandello.” șAcesta = pinul de lângă mine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominale sau sintagme propoziționale exprimate deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele demonstrativ de apropiere situează indicial „obiectele” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva locutorului sau a prezentului comunicării lingvistice: „Acesta este pinul lui Pirandello.” șAcesta = pinul de lângă mine.ț, „Pe acesta-l aleg
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele demonstrativ de apropiere situează indicial „obiectele” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva locutorului sau a prezentului comunicării lingvistice: „Acesta este pinul lui Pirandello.” șAcesta = pinul de lângă mine.ț, „Pe acesta-l aleg eu, zise Făt-Frumos, arătând la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, Proză literară, p. 18), „Doamna mea, o mulțămire ca aceasta n-o mai voi.” (M. Eminescu, I, p. 166), „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l.../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?” (Ibidem, p. 133) Pronumele demonstrativ de depărtare situează indicial „obiecte” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva interlocutorului sau a unei persoane absente, dintr-un alt spațiu și timp decât cele ale prezentului comunicării: „Aceea este vioara mea.” șaceea = vioara de lângă tineț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
răcoare al nopții.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 16) Observații: În limbajul popular se întrebuințează și alte forme, unele cu caracter general (asta), altele cu întrebuințare restrâns regională: ăsta, ăla, aia, ăia, alea, ista etc. MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Sub aspectul structurii, pronumele demonstrative sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune, reacționează ca un pronume simplu și poate fi considerat ca atare. Flexiunea pronumelui demonstrativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Proză literară, p. 16) Observații: În limbajul popular se întrebuințează și alte forme, unele cu caracter general (asta), altele cu întrebuințare restrâns regională: ăsta, ăla, aia, ăia, alea, ista etc. MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Sub aspectul structurii, pronumele demonstrative sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune, reacționează ca un pronume simplu și poate fi considerat ca atare. Flexiunea pronumelui demonstrativ implică aceleași categorii gramaticale din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
DEMONSTRATIV" Sub aspectul structurii, pronumele demonstrative sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune, reacționează ca un pronume simplu și poate fi considerat ca atare. Flexiunea pronumelui demonstrativ implică aceleași categorii gramaticale din flexiunea celorlalte pronume nepersonale: gen, număr, caz. Conținutul categorial este dat cel mai adesea de poziția substantivului substituit în interiorul acelorași opoziții gramaticale, iar forma se caracterizează prin raporturi specifice pronumelui. Genultc "Genul" Opoziția de gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen implică doi termeni corelativi: masculin și feminin. Substantivele neutre sunt reluate, la singular, prin pronume masculin: „Înțelesul i-același la toți dat.” (M. Eminescu, I, p. 64) și la plural, prin pronume feminin: Înțelesurile nu mai sunt aceleași. Pronumele demonstrativ de apropiere dezvoltă sens neutru, mai ales când reia sintagme propoziționale: „Dacă am găsi excepții adevărate, aceasta ar putea dovedi ipoteticele abateri de la determinism în lumea morală...” (G. Ibrăileanu) Corelația de gen se exprimă prin flexiune internă și prin dezinențe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția masculin-feminin este accentuată de alternanța fonetică din structura componentului al doilea: t/ț: ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Opoziția de număr reflectă poziția în interiorul acestei categorii gramaticale a substantivelor substituite sau care ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-: ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte Flexiunii interne, întemeiată pe dezinențele -ă-(-Ø)/ -e(-le-), i se alătură alternanțe vocalice, provocate de dezinențe: ea/e. Cazultc " Cazul" Cazul pronumelui demonstrativ este independent de cazul substantivului pe care îl reia anaforic sau în locul căruia este întrebuințat autonom. El își are originea în funcția sintactică pe care o realizează pronumele în text: „Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere. Singular Masculin: N.Ac.: -Ø: aceasta, acela, același; -ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-: acestuia, aceluia, aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø: aceasta; -e-: aceea, aceeași -ă-...ă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora a, al, ai, ale acestora/acestora SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Întrebuințate indicial sau anaforic, pronumele demonstrative intră în toate tipurile de relații sintactice. În desfășurarea relației de interdependență realizează funcția de subiect: „O, nu-i umbra ei aceea - este îngeru-i de pază.” (M. Eminescu, I, p. 51) sau participă, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora a, al, ai, ale acestora/acestora SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Întrebuințate indicial sau anaforic, pronumele demonstrative intră în toate tipurile de relații sintactice. În desfășurarea relației de interdependență realizează funcția de subiect: „O, nu-i umbra ei aceea - este îngeru-i de pază.” (M. Eminescu, I, p. 51) sau participă, în complementaritate cu un verb copulativ, la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]