4,073 matches
-
și Zinn, 1992; Gispert și Wheeler, 1992; Stein și colab., 1994; Adams și Adams, 1993; Goodyer și colab., 1993; Marcelli, 1995; Brand și colab., 1996), sau atunci când trecutul acestor subiecți îi predispune la aceasta (vezi capitolul 5). ADOLESCENȚĂ ȘI FIXAȚIE DEPRESIVĂ Există un consens pentru a recunoaște faptul că depresia există la copil dar expresia sa semiologică, frecvența, legătura strânsă cu calitatea relației parentale și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apariția depresiei în adolescență, este legitim să ne întrebăm care este trecutul infantil al adolescenților deprimați: a apărut într-adevăr depresia la această vârstă sau accesul la subiectivare face ca un număr mare de subiecți să exprime într-o manieră depresivă o suferință care înainte era exprimată într-o altă manieră? În paragraful precedent am stabilit direcțiile importante ale travaliului psihic propriu adolescenței, ceea ce am putea defini ca un travaliu intra-psihic de renunțare sau un travaliu interactiv de separare/schimbare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este motivul pentru care la copil, după faza oedipiană, patologiile precoce legate de deficiențele interacțiunilor precoce au tendința de a se ameliora, chiar de a dispare între 7-8 ani și 11-12 ani. Astfel, copilul este relativ protejat față de o suferință depresivă prin locul particular pe care îl ocupă investiția „obiectelor parentale”. ECHILIBRUL NARCISIACO-OBIECTAL AL ADULTULUI Să fii adult înseamnă, printre multe alte lucruri, să accepți ideea că subiectul se înscrie, nolens, volens, într-o dependență relativă față de mediul său. Individul recunoaște
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisismului garant al satisfacerii trebuințelor și planul investiției obiectuale care promite satisfacerea dorinței. Adolescentul amenință atunci să se fixeze la unul dintre acești poli, fixare pe obiectul iubirii infantile, repliere violentă spre păstrarea integrității narcisiace; această fixare conține germenii evoluției depresive. Adolescentul deprimat refuză acest travaliu de distanțare și de punere la distanță, fie datorită faptului că obiectul încorporat este perceput ca fragil, fie pentru că sinele a suferit deja durerea unei pierderi sau a unei amenințări de pierdere precoce. Depresia adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și abandon. În termenii trăsăturilor de personalitate, semnele unei oralități de neoprit sunt adesea în planul întâi (aviditate exacerbată, dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate ( capacitate de a se abține, plăcerea de a se abține etc.). OBIECTUL EXCITANT: SOLUȚIE DEPRESIVĂ PRIN FIXARE ÎN OMNIPOTENȚA INFANTILĂ Se poate descrie un al treilea model care asociază un exces de investiție obiectuală și deficiențe ale construcției narcisiace. În plan psihodinamic, aceasta corespunde menținerii unei relații obiectuale de tip simbiotic. Într-adevăr, fragilitatea narcisiacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a se substitui percepției absenței sau a suferinței, prin stimulările sau senzațiile pe care le procură. Fără a o dezvolta mai mult, această problematică deschide calea adicțiilor, patologiilor ce prezintă o frecventă comorbiditate cu depresia după cum arată studiile epidemiologice. „Soluția depresivă” poate fi enunțată astfel: „nu, n-am nevoie de nimic, nu, nu sufăr de nimic, nu sunt deprimat; sunt total liber, fac ce vreau... și cu problema mea sunt cool...”. Astfel, atașarea de obiectul excitant menține iluzia omnipotenței infantile, continuității
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice enunțate în paragraful precedent, propunem acum o prezentare a unor diverse stări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice enunțate în paragraful precedent, propunem acum o prezentare a unor diverse stări depresive ale adolescenței în funcție de capacitatea sau incapacitatea tânărului de a efectua acest travaliu de dezangajare, de renunțare la obiectele dragostei infantile și în funcție de locul pe care aceste obiecte l-au ocupat în reprezentările psihice ale copilului. PROASTĂ DISPOZIȚIE, TRISTEȚE (SAU SINDROM
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimbarea obiectului iubirii, teamă care devine angoasă și „fixează puțin câte puțin subiectul într-o stare de neputință și de profundă disperare din care acesta nu se va mai putea desprinde”, înstalând într-o oarecare măsură adolescentul într-o stare depresivă. Această depresie este marca clinică a unei renunțări a adolescentului de a-și transforma obiectul atașamentului originar. SANDRA - O PROASTĂ DISPOZIȚIE A ADOLESCENȚEI CARE REACTUALIZEAZĂ O DEPRESIE DIN COPILĂRIA MICĂ Sandra, 15 ani și jumătate, vine la consultație ca urmare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această experiență traumatizantă, Sandra s-a supus exigențelor adulților (cea de a doua doică, profesoarele, profesorii, mama sa, etc), dar rămânând în colțul său, cu o rezervă prudentă pe care adulții au numit-o cumințenie. Apariția adolescenței antrenează reapariția afectelor depresive, a spaimei de abandon și a angoasei. Sandra retrăiește aceste stări și le desenează (desenele satanice). Dar această adolescență îi oferă mijloacele unei rebeliuni pe care n-a putut niciodată până în prezent s-o exprime. Putem considera această acțiune ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
împiedică „travaliul de doliu”, face să persiste „umbra obiectului asupra eului”, împiedică orice travaliu de detașare de obiectul pierdut și, în aceeași măsură, orice investiție într-un nou obiect. Pentru Denis (1987) această situație a culminat cu apariția unui „obiect depresiv”, substitut al obiectului pierdut. De ce oare travaliul anterior, travaliul de reprezentare a obiectului pierdut și apoi de punere în relație a obiectului vechi cu obiectul nou nu este posibil? Primul răspuns se referă la descrierea particularităților acestei relații cu obiectul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ci și părintele real cu posibilitățile sale interactive. Clinica reprezentărilor interne regăsește clinica situațiilor interactive. Depresia, prăbușirea, fragilitatea excesivă a unuia sau a ambilor părinți amenință cu siguranță travaliul psihic al adolescentului. Din acest punct de vedere, existența unui părinte depresiv și, mai ales, deprimat este pentru adolescent un factor de risc major: nu numai că acest părinte deprimat constituie o imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau un lucru) extern, dar și de corpul său în totalitate sau parțial și chiar, uneori, de propria sa funcționare mentală. În plan psihopatologic acești adolescenți oscilează între măsurile de apărare contra depresiei așa cum le-a descris Klein cu ajutorul „atitudinii depresive”, pe de o parte, și a proiecțiilor persecutorii paranoide pe de altă parte. În plan metodologic problema clinică constă în a ști dacă acești pacienți mai aparțin încă domeniului „depresiei” sau dacă nu trebuie să fie situați într-o altă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceea de exemplu a „stărilor limită”. Demersul nosografic și demersul psihopatologic trebuie să fie în acest caz în mod clar distincte, deoarece ele apar ca fiind incompatibile. Din punct de vedere strict nosografic acești pacienți, care se apără de afectele depresive prin conduite clinice cum ar fi trecerea la act, hetero sau auto-agresiv, conduite toxicomaniace, alcoolism acut și intempestiv, conduite de anorexie mentală nu fac parte din categoria „depresie”. În schimb, abordarea psihopatologică a unor astfel de pacienți demonstrează cu o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separarea. Este evident că, subiacent acestei direcții conflictuale situată în zona relației obiectuale, acesta se găsește imediat confruntat cu multiplele diminuări ale imaginii de sine și ale investiției sale sau, altfel spus, cu multiplele diminuări ale elaborării narcisismului. Nici un afect depresiv nu este tolerat, nici o separare nu este luată în considerare deoarece fragilitatea narcisiacă face ca adolescentul să se teamă de o prăbușire, de o dispariție. Așa cum formulează Ladame (1981), obiectivul este „păstrarea controlului situației și păstrarea în perfectă stare a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate accepta soluții tranzitorii, nu poate găsi mijloacele unei detașări progresive și nu se gândește decât să rupă legătura și să plece cu prietenul său, știind în același timp că respinge această soluție. CATHERINE - FASCINAȚIA PENTRU OBIECTUL CARE SATISFACE POZIȚIA DEPRESIVA INABORDABILĂ Catherine, 18 ani, a fost trimisă de medicul său curant datorită tulburărilor sale de comportament. Ea a întrerupt școala în mijlocul anului și refuză să o continue. A fugit de mai multe ori din internatul școlii unde a fost înscrisă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depinde total de mama sa pentru cea mai mică deplasare. Testele care au fost aplicate, Rorscharch, TAT, vor confirma prevalența unui tip de relație anaclitic cu căutarea completudinii și fuziunii, trebuință care anihilează percepția diferențierii sexuale sau de generație. Atitudinea depresivă n-a fost elaborată, angoasele de pierdere și abandon sunt prea puternice, reflectându-se imediat în căutarea unei relații nirvanice perfecte. Psihoterapia propusă rămâne subordonată posibilității lui Catherine de a se deplasa autonom, ceea ce nu s-a realizat încă. Putem
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că acești adolescenți aparțin acelui ansamblu psihopatologic numit „situații limită” și pentru care „sindromul borderline” citat deja, descris de Masterson, reprezintă prima opțiune. Acești pacienți suferă mai mult de sentimentul vidului, al neantului, al nonsensului decât de existența unor afecte depresive și a unor reprezentări ale obiectului pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se numără și cele pe care le vom prezenta în continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de tineri între 11 și 16 ani, dintre care unii prezintă o tulburare depresivă majoră (șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o expresivitate emoțională (negativă) mai crescută, întâlnită în special la fete. Autorii notează că evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea fi atribuită acestei puternice expresivități emoționale a fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea fi atribuită acestei puternice expresivități emoționale a fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de substanțe: trei, tulburare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de substanțe: trei, tulburare de comportament: patru, anxietate: doi). Autorii utilizează o scară de percepție a sinelui (Self-Perception Profile for Adolescent: SPPA) și constată, printre altele, că adolescenții deprimați au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ameliorare a scorurilor la pacienții a căror depresie s-a atenuat sau a dispărut în timpul spitalizării. Autorii discută relațiile dintre depresie și percepția socială a sinelui, „devalorizarea sinelui” fiind, nu trebuie să uităm acest lucru, un simptom tipic al stării depresive. Gotlib și colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din care formează patru subgrupe: - adolescenții cu episod depresiv major (50); - adolescenți care au prezentat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lucru, un simptom tipic al stării depresive. Gotlib și colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din care formează patru subgrupe: - adolescenții cu episod depresiv major (50); - adolescenți care au prezentat o tulburare depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din care formează patru subgrupe: - adolescenții cu episod depresiv major (50); - adolescenți care au prezentat o tulburare depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]