1,930 matches
-
p. 115-118 și 150-152. 15. Anghel C-tin, Manuscris din 1824 (din Iași), Colecția de rețele grecești, latinești și românești. Se află în Biblioteca Acad. Române, nr. 3354,1824 (vezi I. C. Cazan, Texte de Folklor, p. 67). 16. Anatolie Vasile, Descântece, 1933, Rev. Izvorașul, p. 194. 17. Arhivele Statului Iași, Colecția "Litere Gh. Asachi", lit. 0/135, f. 88. 18. Arhivele Statului lași, Colecția "Documente", pac. 633/7. 19. Arhivele Statului Iași, Tr. 1434, op. 1634, dos. 258, f5. 20. Tr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și legende românești, Buc, 1913. 90. Furtună D.Ec, Povestiri și legende românești, Buc, 1913. 91. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 92. Grigoriu Rigo, Medicina poporului, Boalele oamenilor, Anal. Acad. Rom., 1907, t XXX. 93. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 94. Hașdeu P. Bogdan, Cuvinte din bătrâni, București, 1878. Legende, povestiri și note istorice, Focșani, 1929. 95. Iorga N., Mănăstirea Neamțului, Tg. Neamț, 1926. 96. Kârdan B.P., Ukrainski narodnâi epos, Moscova, 1965. 97. Lang
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
N., Mănăstirea Neamțului, Tg. Neamț, 1926. 96. Kârdan B.P., Ukrainski narodnâi epos, Moscova, 1965. 97. Lang Andrew, Mythe, cultes et religia, Paris, 1896. 98. Manoliu V., Istoricul societății medicale științifice românești teză de disertație, Cluj, 1969. 99. Marian S. Florea, Descântece populare la români, Cernăuți, 1886. 100. Marian S. Florea, Nașterea la români, București, 1892. 101. Marian S. Florea, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 101. Milcu St. Maximilian, Introducere în antropologie, București, Ed. științifică, 1967. 103. Mătasă C., Frumusice, București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o ia razna în direcții imprevizibile. Scrii pentru că altceva nici nu ai mai putea face, n-ai de ales, altceva nu te pricepi să faci. Singura acțiune posibilă. Scrii, cum am mai spus, pentru că ți-e frică. Scrisul ca un descântec de trecut frica. Mi-era frică și, în plus, mă enervau la culme toți pacienții ăștia care se obișnuiseră al dracului de bine cu condiția lor. Pe cuvântul meu, mă convinsesem că nu se însănătoșesc decât oamenii care chiar vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Statira, Hypsicratea sau Drypetina?) rupt și rătăcit din Însăși coapsa lui Mithridate Eupator, frumos la chip și uriaș la Înfățișare, despot crunt și temut al Pontului [...]. Dar lăsând astea deoparte și Încă alte multe imaginate În delirul meu și sub descântecul de neînvins al mării, priviți, vă rog, acum, la această simplă și biată inimă de femeie din mahalalele noroioase ale Constanței, Aurica, cu nume schim bat pentru ocazie În Aura (mistica „aură“ a teozo filor), fata pilo tului din port
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
diversiune, un condiment, un excitant, cu con cluzia mult așteptată a unor Îmbrăți șări mai cu foc și cu necaz. „Iubește-mă mai cu mânie, că doar nu-s mumă ta!“, țipă la tine ardelencele iubețe. Ați auzit cumva de descântecele folosite de femei În grija lor geloasă de a nu ne pierde? De podoaba lor creață, culeasă În borboroseli diavolești pe Muntele Venerei, arsă și stropită cu produsele lor mensuale, ca [pe toate] să le bem apoi pe neștiute, spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al țării, Vegheați cu munca rod bogat să dea.“ („Cu inima și gândul“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău, Partid, conduși de tine.“ („Cântec“, în Cântece și Descântece de piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a locuitorilor de aici. Nu dispunem de date din care să aflăm cât a funcționat această cooperativă. 5. Circumscripția medicală Problemele de sănătate înainte vreme, oamenii satului nostru și le rezolvau pe bază de vrăji, de leacuri băbești și de descântece. În tot satul se găsea o bătrână, un moșneag care cunoștea câteva formule magice cu care omul își oblojea o rană, își descânta de deochi când avea o cefalee care-l supăra sau i se servea o fiertură de buruieni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
surîs străin de orice pasiune. Și uitînd că sînt inutile eforturile de a imita un suflet olimpian. Cum inutil am Încerca să amestecăm cele mai curate nuanțe de albastru pentru a obține culoarea cerurilor lui Fra Angelico, frumoase ca un descîntec Împotriva morții. Mi-ar trebui sufletul care a Îndemnat mîna să obțină aceste miracole de liniște și de puritate. Și nu-l am. Știu. Cum știu că venind aici, Într-un loc izolat, acum cînd marea Începe să reînvețe patima
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sunt „socotiți drept jidovi” și se crede că, din această cauză, „petele de pe față li se pot Înmulți”. În Moldova, de exemplu, ca să scape de aceste semne de „piază rea”, În noaptea de Sân Petru (29 iunie), „oamenii pistruiați” rostesc descântece și „se spală cu apă În miezul nopții, când cântă cocoșul” <endnote id="(112, p. 152 ; 64, p. 272)"/>. Și În acest caz pare să fie vorba de suprapunerea a două motive mitice independente, unul canonic și celălalt apocrif : pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au blana roșcată. Tot În Moldova de Nord, de exemplu, conform tradiției populare, se recomandă „Să nu ții câne roșu la casă” <endnote id="(137, p. 47)"/>, iar „vaca roșie” este considerată o Întrupare a diavolului, care trebuie alungat cu ajutorul descântecelor magice <endnote id=" (259, p. 398)"/>. Credințe similare au și ungurii. Un vechi proverb maghiar spune : „Câine roșu, mânz roșu, om roșu, nici unul nu-i bun” <endnote id="(34, p. 25)"/>. De fapt, asemenea superstiții au o vechime milenară, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre care amintește (din păcate, fără să dea amănunte) Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea, posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cât pentru boalele veneriene - scria un jurnalist român la 1885 -, sunt foarte puțini [jidovi] bănuiți, că mai n-au militari ca să le poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni (o enclavă etnică foarte conservatoare), „potca” - boala de deochi, dar și ființa demonică ce o provoacă -, ea Însăși roșie („Înfocată”), este amenințată, blestemată și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stângii și a dreptei <endnote id="(139, p. 267)"/>. Câteodată, „omul roșu” este malefic omnipotent. El le provoacă oamenilor nu numai deochiul, ci „toate bolile”. Mai ales dacă el este străin, adică „trecător” și „prin sate umblător”, ca În unele descântece românești : A fost un om roșu trecător, Din nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a dat <endnote id="(150)"/>. În proverbe, credințe și basme populare românești (dar și din alte zone ale Europei), „omul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote id="(173)"/>. Pentru a prezenta evreul ca pe o ființă opacă, insensibilă la Învățătura creștină, i s-a pus În seamă - pe lângă surzenie - un alt beteșug : lipsa vederii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răspândit În spațiul culturii tradiționale românești, Încât imaginea Sfintei Marii, și așa complexă, a câștigat câteva tușe noi. Maicii Domnului i-a fost atribuită, de exemplu, calitatea inedită de a tămădui bolile de ochi <endnote id="(498)"/>. Vezi, de pildă, „descântecele de albeață”, atestate În Moldova, În care Maica Domnului era invocată să „curețe albețele/ și cețele/ De pe ochii lui Gheorghe” <endnote id="(183, pp. 217-219 ; 323, p. 35 ; 587, p. 102)"/>. În Transilvania, țăranii credeau că, dacă cineva vrea să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din România, când se credea că un om este obiectul unei vrăji, al unui „fapt”, care Îl lasă „de ochi chior”, „de urechi surd” și „de gură mut”, cea invocată magic era invariabil Maica Domnului. Doar cu ajutorul ei avea eficiență „descântecul de desfacere” incantat de vrăjitoare, care putea să-l „des-chiorască de ochi”, să-l „dezasurzească de urechi” și să-l „dez-amuțească de gură” pe bolnav <endnote id="(184, pp. 350- 351)"/>. Maica Domnului era chemată În ajutor - pentru a vindeca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maica Domnului, Din poarta ceriului [...] La mine s-a coborât [...] Viderile mi le-a dat. Cu ochii văd, Cu urechile aud Și cu gura pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și tot Sfânta Maria era cea invocată În descântecele de deochi (de potcă) <endnote id=" (151, pp. 127 ș.u.)"/>, boală provocată de uitătura rea a „oamenilor cu semne”, inclusiv a evreilor roșcați și pistruiați (vezi capitolul „Omul roșu”) : Doamne ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capitolul „Omul roșu”) : Doamne ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură, Potcă din mirătură, Potcă din ochi albi, Potcă din ochi negri, Ieși din creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p. 129)"/>. Câteodată, În timpul descântecelor și farmecelor Împotriva deochiului sau a bolilor de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]