6,256 matches
-
Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și selectivă, modurile de constituire a veniturilor individuale sau familiale (patrimonii, salarii, asistență și protecție socială...) se dovedesc a fi un prealabil imposibil de ocolit. Totuși, depășirea unei optici descriptive cere ca schimbările să fie înlocuite în cadrul transformărilor economice, politice și ideologice care sunt operate, nu fără tensiuni și contradicții, la scări macrosociale (regională, națională, internațională...). Aceste mutații, departe de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu o atmosferă de anacronism învechit care ne trimite cu zece ani înapoi. Vom încerca să redăm tabloul schematic al acestei situații, încă existente la ora actuală. Care sunt deci condițiile acestei exploatări a culturilor de palmieri naturali? Două aspecte descriptive: natura acestei activități la nivelul satului și organizarea generală a producției. Această activitate constă într-o succesiune de momente: • Culesul propriu-zis, efectuat de către om. El este precedat de căutarea prin pădure a ciorchinelui matur. Importanța acestei căutări depinde de gradul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
caracter familial. Situat în cadrul unui univers de contacte directe, principiul vieții sociale constă, cum spuneam, în căutarea dominației asupra indivizilor; această dominație se poate prezenta, în ultimă analiză, ca principiul însuși al oricărei dinamici sociale, neavând prin aceasta nicio valoare descriptivă. Este vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
narative, de altfel, ,,basmul nuvelistic’’ constituie o specie pe care, alături de Creangă, în aria literaturii române, scriitorul nostru o ilustrează cu strălucire. Să luăm în discuție de exemplu, pasajul de început din Poveste, Imitație, izbitor, prin concretețea lui analitică și descriptivă, prin prospețimea modului în care funcționează așazisa tehnică a ,,privirii’’. Situat într-un context narativ structurat de aura sacralității, momentul vânătorii ni se prezintă sustrăgându-se metodic oricărei înfiorături mitizante, prezența miracolului ca sursă a fantasticului nu mai poate beneficia
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prin aceasta în plin univers realist este completă. În basmul simbolic Calul Dracului, loc unde faptele se petrec în pură atmosferă de magie, pitorescul derizoriu al imaginilor nu face decât să stimuleze o asemenea percepție. În același timp, densitatea amănuntului descriptiv și caracterizator, blochează orice tentativă de a disocia între nivelul riguros realist al povestirii și eventuala ,,suprarealitate’’ parabolică încorporată lui. Un exemplu este reprezentat de relatarea întâmplărilor, mai mult decât banale din viața de zi cu zi a cerșetoarei, fapt
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
raporturile sale de ansamblu (Tudose, 2002). Psihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoașterii comportamentului; studiul manifestărilor tulburărilor mintale (Sims, 1995)5. Acest autor subliniază cele două direcții importante ale psihopatologiei; cea explicativă aflată în raport cu construcțiile teoretice și cea descriptivă care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie cât și de psihologie sau mai exact, situându-se între acestea. Psihopatologia nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
criterii concrete și specifice pentru fiecare tulburare. Aceste criterii apar sub forma unor comportamente iar oamenii trebuie să-și exprime sentimentele pentru a se stabili un diagnostic. Cercetătorii au încercat să fie cât se poate de ateoretici și cât mai descriptivi. Un exemplu în acest sens sunt criteriile pentru diagnosticarea tulburării de panică în DSM-IV (vezi tabelul nr. 2.7.) după cum se poate vedea, o persoană trebuie să aibă 4 din 13 simptome în timpul a cel puțin un atac pentru a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2000. Silver, R.L., Boon, C. & Stones, M.H., "Searching for meaning in misfortune: Making sense of incest", în Journal of Social Issues, 39, 1983, pp. 81-102. Sims, A., Symtoms in the Mind. An Introduction to Descriptive Psychopathology, Ed. Saunders Company Itd, Norfolk, 1995. Spayd, C.S. &Smyer, M.A., "Psychological interventions in nursing homes", în S.H. Zarit & B.G. Knight (eds.), A guide to psychotherapy and aging: Effective interventions in a life stage context, American Psychological Association, Washington
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Tritonic, București, 2003. 3 Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002. 4 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. 5 Andrew Sims, Symtoms in the Mind. An Introduction to Descriptive Psychopathology, Editura Saunders Company Itd., Norfolk, 1995. 6 Constantin Enăchescu, Tratat de psihopatologie, ediția a doua revizuită, Editura Tehnică, București, 2001. 7 Mircea Lăzărescu, Psihopatologie clinică, Editura Helicon, Timișoara, 1994. 8 Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Psihopatologie și psihiatrie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002. 65 G. Groth-Marnat, "Current status and future directions of psychological assessment: Introduction", în Journal of Clinical Psychology, 55, 1999, pp. 781-785. 66 A. Sims, Symtoms in the Mind. An Introduction to Descriptive Psychopathology, Editura Saunders Company Itd, Norfolk, 1995. 67 Ibidem. 68 C. Gorgos, Vademecum în psihiatrie, Editura Medicală București, 1985. 69 G. O. Gabbard, "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice", în The DSM, ediția a IV-a, American Psychiatric Press, Washington, 1994
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
caz. Cadrul teoretic În această carte adoptăm o abordare teoretică a relațiilor internaționale. Studiul caută să își precizeze clar asumpțiile de bază, precum și să le aplice în cazul analizei caracterului schimbării din sistemul internațional post-Război Rece. Abordarea teoretică depășește analiza descriptivă, oferind explicații generalizabile ale comportamentului internațional (Waltz, 1979). Totuși, potrivit lui Keohane ș.a., este necesar să recunoaștem că teoriile existente sunt în prea mică măsură specificate pentru a permite testarea riguroasă a ipotezelor. Așadar, adoptăm recomandarea din Keohane ș.a., de a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a intuițiilor liberale cu cele constructiviste indică faptul că, odată cu apariția unei mase critice de state democratice, se pune în mișcare un proces de aliniere la norme (Harrison, 2002; Mitchell, 2002). Putem folosi afinitățile dintre aliniere și socializare ca metafore descriptive pentru a evidenția tendințele comportamentale din sistemul internațional după Războiul Rece, care sunt compatibile cu predicțiile liberale. Cercetările recente arată că, între 1989 și 1999, principalele puteri s-au aliniat în cadrul unei structuri de putere unipolare. Cea mai cuprinzătoare încercare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
empirice prestabilite. Astfel, s-a dovedit că un set de posibile ipoteze socio-științifice reflectă o evaluare plauzibilă a proprietăților empirice ale sistemului internațional post-Război Rece. Totuși, concluzia că sistemul a atins reflexivitatea implică în mod logic că o abordare pur descriptivă și explicativă nu poate surprinde în mod adecvat ceea ce reprezintă trăsătura ei cea mai distinctivă, probabil. Potrivit lui Wendt, odată ce reflexivitatea există într-un sistem, "atunci colectivitățile devin conștiente de structurile sociale ... pe care le constituie, și [devin capabile să treacă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Sociologia culturii Traducere de Irinel ANTONIU INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Această carte este dedicată memoriei lui Marie-Laure Lamy. Cuprins Cuvânt înainte / 7 Partea întâi: Bunurile / 15 Capitolul 1: La originile unei sociologii a bunurilor culturale / 17 Tradiția intelectuală germană / 17 Devierea descriptivă a antropologiei / 24 Raportarea bunurilor la contextul lor /29 Capitolul 2: Calificarea "culturală" / 39 Origini teoretice / 39 Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală / 45 Capitolul 3: Efectele sociale ale "culturalului" / 59 Origini și aplicații / 60 Tipologia efectelor / 68
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o perspectivă comprehensivă, de căutare a semnificațiilor acțiunilor individuale și a interdependențelor dintre ele. În plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări, "comparativă" și "normativă", centrată pe diversitatea, relativitatea și contrastul culturilor. Wilhelm Dilthey (1833-1911) a încercat să dea un fundament științelor morale ale culturii sau ale spiritului prin hermeneutică, înțeleasă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
credințele religioase și valorile etice. Activitatea omului (economică, politică...) este orientată de o "stare de spirit". Firește, bazele materiale permit contextualizarea ansamblului, chiar traducerea lui, dar cultura rămâne înainte de toate un principiu spiritual și normativ decelabil în fiecare popor. Devierea descriptivă a antropologiei Abordarea empirică Antropologia din secolul al XIX-lea păstrează, la început, expresia de "știință a culturii" moștenită din gândirea germană. Dar și în asta constă întreaga diferență ea optează pentru o abordare din unghi pur descriptiv. Animată de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
popor. Devierea descriptivă a antropologiei Abordarea empirică Antropologia din secolul al XIX-lea păstrează, la început, expresia de "știință a culturii" moștenită din gândirea germană. Dar și în asta constă întreaga diferență ea optează pentru o abordare din unghi pur descriptiv. Animată de intenția de a descoperi pe teren elementele "concrete" ale culturii în diversitatea manifestărilor sale, ea le-a clasat în trei domenii: faptele de limbă (semne și simboluri), lumea ideilor (credințe și mituri) și practicile (instituții, sisteme de reglementare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
valori, principii etc.). Altfel spus, sunt fragmente de cultură independente care tind să se unifice într-un sistem social integrator. Această concepție antropologică insistă pe conținuturile empirice din care fac parte aspectele spirituale sau imateriale; ea optează pentru o perspectivă descriptivă și obiectivă, relativ îndepărtată, cel puțin în intenție, de orice judecată de valoare privind diversitatea culturilor, capacitatea lor expresivă, gradul de maturizare, progresele lor științifice, nivelul artistic. Este subliniată dimensiunea dobândită, socializată și transmisă de cultură. Optând pentru o concepție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ceea ce antropologii numesc atunci "cultură" nu mai este disociabil de bunurile culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale, unitare și hermeneutice. Abordarea antropologică a culturii este fondată pe observarea și descrierea originalității obiectelor, ale specificității practicilor, ale particularității instituțiilor, așa cum grupul le aplică sau, mai simplu, le trăiește. Cultura este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
orice cultură se manifestă prin probe obiective (precum limba) în sânul unei națiuni identificate, ea are nevoie pentru a exista de intenția actorilor săi; cel de-al doilea, inițiat de antropologia anglo-saxonă din secolul al XIX-lea, este strict empiric, descriptiv și relativ. El caută să descopere semnificațiile obiectelor (materiale și ideale) unei culturi particulare legându-le de funcțiile, între-buințările, afilierile lor, precum și de practicile care le pun în aplicare în viața socială. El tinde să identifice cultura și societatea, societatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Péquignot, 1993, despre evoluția istorică a sociologiei artei). Capitolul 2 Calificarea "culturală" Am arătat, până aici, că exista o pluralitate de căi de acces spre tema culturală: filozofia germană, care insistă pe aspectul său ideal; antropologia anglo-saxonă, care privilegiază abordarea descriptivă a elementelor materiale și simbolice; sociologia, în formare, care analizează tipurile de relații cu societatea. Dar aceste tradiții rămân încă prizonierele unei prejudecăți substanțialiste. Astăzi, contextul intelectual este complet schimbat: ne întrebăm prin ce proces anumite bunuri sunt calificate drept
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
construcția socială a realității, Berger și Luckmann vor da o formă sintetică acestei perspective (1996). Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală Sociologia a găsit, treptat, în descrierea acțiunii de calificare o arie privilegiată (Louis Quéré vorbește de "cotitura descriptivă"). Noțiunea de probă caracterizează îndeaproape acest proces. Prin intermediul ei, etnometodologii urmăresc să descrie "activitatea continuă a oamenilor care pun în aplicare pricepere, procedee, reguli de conduită" (Alain Coulon, 1990, p. 20). Noțiunea de probă Începând din anii 1960, proba se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rezultat o sociologie a procedurilor, înțelese în sens larg, adică drept un sistem în care se aliniază corpurile, cunoștințele, rețelele și tehnicile. Bessy și Chateauraynaud vorbesc, în această privință, de "bune medieri": materialele, rețelele de persoane și de obiecte, convențiile descriptive. Sau, în limbajul lui Deleuze, bune "coagulări": corpuri, obiecte, reprezentări și dispozitive care trebuie să rămână unite pentru a forma un întreg. Juriștii s-au orientat, de fapt, spre o abordare procedurală a bunurilor culturale: ei nu spun că acestea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ideal, el ar trebui să-și suspende judecățile: nu trebuie să spună ce are sau ar avea valoare după el, și cu atât mai puțin ce este valoarea "în general". Ar trebui să arate în mod obiectiv (în sensul de descriptiv și empiric) cum se produce valoarea. El trebuie să evite "sociocentrismul" și chiar "intelectualismul", care constă în a considera că dacă un lucru este valabil pentru cercetător, el este valabil și în general. Tipic în cadrul sociologiei culturii, obiectul "carte" este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
din sociologia artei, care a privilegiat întotdeauna operele în raport cu determinismele sociale. Autori ca Francastel, Duvignaud sau Adorno atribuie operelor o forță care acționează asupra reprezentărilor noastre mentale și a modurilor de a vedea lumea. Funcționarea efectelor "culturalului" Dincolo de această dimensiune descriptivă, care constituie în sine o adevărată muncă sociologică, trebuie întreprins un efort comprehensiv în privința întrebării care rămâne în suspans: cum putem fi încredințați de dimensiunea propriu-zis culturală a acestor fenomene? Efecte puternice și efecte slabe Bunurile uzuale nu ascund, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]