1,762 matches
-
Karl Raimund Popper (n. 28 iulie 1902, Viena - d. 17 septembrie 1994, Londra) a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea. Fondator al raționalismului critic împotriva determinismului istoric, s-a opus oricărei forme de scepticism, convenționalism și relativism în știință și în activitatea umană în general, a susținut ideea unei societăți deschise (""), adversar implacabil al totalitarismului sub orice formă. s-a născut în Viena la 28 iulie
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
cercetarea științifică și pentru rezolvarea problemelor practice. De exemplu, Laplace considera analiza matematică ca un instrument pentru abordarea problemelor din fizică, fiind în același timp extrem de talentat pentru a inventa conceptele necesare atingerii acestor obiective. Laplace credea cu tărie în determinismul cauzal, așa cum se exprima în următorul citat din introducerea la eseul său din 1814 „"Essai philosophique sur les probabilités"”: Acest concept determinist este adesea menționat ca „"demonul lui Laplace"” (în același sens ca „demonul lui Maxwell”), dar această descriere a
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
biologice cu privire la orientarea sexuală sunt mai des întâlnite și studiate, iar printre factorii biologici pot fi amintiți cei de natură genetică, respectiv dezvoltarea fătului în uter. Orientarea sexuală este un caracter cantitativ, poligenic, existând cel putin nouă gene implicate în determinismul acesteia la care se mai adaugă factorii de mediu: mediul prenatal și hormonii și substanțele chimice care pot influența modul în care se produce diferențierea sexuală a creierului. Conform oamenilor de știință, baza biologică a homosexualității se află în diferențe
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
lucrări ca "Cercetări histochimice asupra fermenților oxidanți în fenomenele vieții" (1924), "Bătrânețe și reîntinerire" (1929), "Reflexele condiționate" (1935, împreună cu Arthur Kreindler), "Tonusul mușchilor striați" (1937, împreună cu Nicolae Ionescu-Sisești, Oskar Sager și Arthur Kreindler, prefațată de celebrul neurofiziolog Sir Charles Sherrington), "Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei" (1938). În afara monografiilor a publicat peste 1000 de articole în reviste de specialitate. La această activitate se adaugă participarea la numeroase congrese și reuniuni științifice, la care de multe ori a fost raportor principal. La
Gheorghe Marinescu () [Corola-website/Science/297436_a_298765]
-
descoperirea” apei gazoase, pe scrierile sale din domeniul electricității și pe descoperirea și studierea de către el a unor „aere” (gaze), cel mai cunoscut fiind cel denumit de Priestley „aerul deflogisticat”. În ceea ce privește activitatea sa ca teolog, a încercat să combine teismul, determinismul și materialismul. În timpul vieții sale, o mare parte din reputația științifică a lui Priestley a avut la bază contribuțiile foarte importante ale acestuia, printre care se numără inventarea apei carbogazoase, lucrările scrise despre electricitate și descoperirea unor noi gaze, cel
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
lui Priestley au fost intrinsec legate de concepția sa religioasă și, de aici efortul său constant de a realiza o sinteză între raționalismul Epocii Luminilor și credința creștină. În textele sale metafizice, Priestley a încercat să combine teismul, materialismul și determinismul, un proiect ce a fost considerat "„îndrăzneț și original”". El a crezut că o înțelegere corectă a lumii pământești va ajuta omenirea să progreseze și în cele din urmă să ajungă la „Împărăția de o Mie de Ani”. Priestley, care
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
Human Mind on the Principle of the Association of Ideas" (1775), "Disquisitions relating to Matter and Spirit" (1777), "The Doctrine of Philosophical Necessity Illustrated" (1777), and "Letters to a Philosophical Unbeliever" (1780)— el susținea o filozofie care incorpora patru concepte: determinism, materialism, cauzalitate și necesitarianism. Prin studierea lumii naturale, susținea acesta, lumea va învăța cum să devină miloasă, mai fericită și mai prosperă. Priestley a sugerat cu tărie că nu există dualismul minte-corp, punând urmele unei filozofii materialiste în aceste lucrări
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
de dualitate este necesară pentru ca sulfetul să existe. Asemeni lucrărilor "Système de la Nature" (1770) a Baronului d'Holbach, "Dialogues Concerning Natural Religion" (1779) a lui David Hume, precum și a altor lucrări ale "filozofilor" francezi, Priestley a afirmat că materialismul și determinismul pot fi reconciliate cu credința în Dumnezeu. El i-a criticat pe cei a căror credință a fost formată prin cărți și purtare, făcând o analogie dintre scepticismul oamenilor educați și credulitatea restului. Afirmând că oamenii nu au liber arbitru
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
cei a căror credință a fost formată prin cărți și purtare, făcând o analogie dintre scepticismul oamenilor educați și credulitatea restului. Afirmând că oamenii nu au liber arbitru, Priestley a susținut că ceea ce el a numit „necesitate filozofică” (înrudită cu determinismul absolut) se află în armonie cu Creștinismul, o poziție bazată pe înțelegerea sa a lumii naturale. Ca și restul naturii, mintea omului este supusă legii cauzalității, susținea Priestley, dar din cauza faptului că un Dumnezeu binevoitor a creat aceste legi, lumea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
perfecționa în cele din urmă. Prin urmare, răul este doar o înțelegere defectuoasă a lumii. Deși munca lui Priestley din domeniul filozofic a fost caracterizată drept „îndrăzneață și originală”, el se împărtășește tradițiilor filozofice mai vechi asupra problemei liberului arbitru, determinismului și materialismului. De exemplu, filozoful Baruch Spinoza din secolul al XVII-lea a susținut determinismul absolut și materialismul absolut. Ca și Spinoza și Priestley, Leibniz a susținut că voința oamenilor a fost determinată în întregime de legi naturale; totuși, spre deosebire de
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
Deși munca lui Priestley din domeniul filozofic a fost caracterizată drept „îndrăzneață și originală”, el se împărtășește tradițiilor filozofice mai vechi asupra problemei liberului arbitru, determinismului și materialismului. De exemplu, filozoful Baruch Spinoza din secolul al XVII-lea a susținut determinismul absolut și materialismul absolut. Ca și Spinoza și Priestley, Leibniz a susținut că voința oamenilor a fost determinată în întregime de legi naturale; totuși, spre deosebire de el, Leibniz credea în existența unui „univers paralel” al obiectelor imateriale (sufletul uman, de exemplu
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
fi adoptat integral de toate statele, 60 % dintre Americani, 80 % dintre Argentinieni, 25 % dintre Britanici și-ar pierde cetățenia. Controversa între partizanii "ius soli" și cei ai "ius sangvinis" izvorăște din concepții politice și filozofice diferite: Montesquieu a ilustrat astfel determinismul naturalist în lucrarea sa "Spiritul Legilor" (1748): "Dreptul pământean este o aberație care consistă în credința că un mânz născut printre vaci este un vițel". Oamenii de origini diferite sunt, în această concepție, văzuți ca niște specii biologice diferite: ineluctabil
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
60 % dintre Americani, 80 % dintre Argentinieni, 25 % dintre Britanici și-ar pierde cetățenia. Controversa între partizanii dreptului strămoșesc și cei ai dreptului pământean nu este numai juridică, ci izvorăște din concepții politice și filozofice antagoniste : Filozoful francez Montesquieu ilustrează astfel determinismul naturalist în lucrarea sa "Spiritul Legilor" (1748): "Dreptul pământean este o aberație care consistă în credința că un mânz născut printre vaci este un vițel". Oamenii de origini diferite sunt, în această concepție, văzuți ca niște specii biologice diferite : ineluctabil
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
cu un profil distinct printre alte filosofii naționale. Constantin Noica, care a devenit unul dintre cei mai proeminenți filosofi români, gândea că filosofia românească se caracterizează prin păgânism, cosmicism (adică lipsa undei separări acute a lumii oamenilor de transcendență) și determinism (sau mai curând, „fatalism”). În timpul perioadei comuniste de după 1965, existența unei filosofii românești specifice a devenit o dogmă incontestabilă. Relatările oficiale, puternic influențate de doctrina național-comunistă, așa-zisa ideologie protocronistă, vorbeau chair despre „filosofia geto-dacilor”. Ele au afirmat continuitatea viziunii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de l’ondulation universelle" (1895). Conta a fost influențat de trei surse: filosofia evoluționistă a lui Herbert Spencer, pozitivismul lui August Compte și materialismul german al lui Büchner, Vogt și Moleschott. În prima sa lucrare el apără o versiune a determinismului, numită „fatalism” și propune o teorie materialistă a cunoașterii (sau mai degrabă, un model materialist de cunoaștere). Cunoașterea este explicată în termeni de modificări materiale ale creierului. El gândea că impulsurile senzoriale sunt transmise prin fibre nervoase sub formă de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
științifică erau matematicienii Grigore Moisil și Dan Barbilian, precum și alți savanți notorii precum Șerban Țițeica sau Nicholas Georgescu-Roegen. Ei erau angajați în cercetarea fundamentală, folosind matematica ca instrument formal de analiză conceptuală. Rezultatele lor au fost pulicate în antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de Georgescu-Roegen sau "Gândirea matematică" a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
(acronim pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei de proteine HMG-box ("high mobility group box
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
după Karl Marx - este produsul acțiunii reciproce a oamenilor. Oamenii nu sunt liberi să aleagă o formă sau alta de societate, să-și aleagă forțele productive create de generațiile anterioare. c. Conștiința colectivă este un alt criteriu al socialului. 3. Determinismul sociologic este al treilea postulat al sociologiei, indispensabil științei. El semnifică existența legităților în fenomenele sociale, a cauzelor care determină un fenomen sau altul. Ex. sărăcirea oamenilor are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
socialului. 3. Determinismul sociologic este al treilea postulat al sociologiei, indispensabil științei. El semnifică existența legităților în fenomenele sociale, a cauzelor care determină un fenomen sau altul. Ex. sărăcirea oamenilor are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are la bază următoarele noțiuni: fapt social, tip în sociologie, cauză în sociologie și legi sociologice. a. Faptul social Ca noțiune, semnifică un eveniment istoric și fenomen sociologic. Sociologia vreasă fie o știință experimentală, vrea să se întemeieze pe
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
c. Noțiunea de „cauză” în sociologie Fenomenele sociale, odată inventariate și clasate, trebuie explicate. Aici intervine noțiunea de cauză - ca o putere producătoare, eficientă, creatoare. Voința umană devine tipul cauzalității. d. Legile sociologice Se poate vorbi de legi în sociologie. Determinismul social este tot atât de riguros ca oricare altul, dar prevederea evenimentelor singulare, a localizării lor în timp și în spațiu este aproape imposibilă. Dar este posibilă predicția sau previziunea fenomenelor sociale în mersul lor general, în evoluția lor de ansamblu.
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
infantile se poate face și pe sexe - caz în care se descrie o supramortalitate infantilă masculină, precum și pe medii de rezidență (urban, rural). sau geografice. Indicator esențial al sănătății copilului și a mamei, are un nivel și o evoluție cu determinism social, economic și cultural complex, șansele de supraviețuire ale copilului în primul an de viață, fiind influențate, de asemenea, și de calitatea serviciilor de îngrijire ale gravidei și copilului, precum și de accesul la aceste servicii sau de factori istorici. Nivelul
Mortalitate infantilă () [Corola-website/Science/316344_a_317673]
-
socializările trăite va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
Cauzele care determină despicăturile labiale și palatine sunt încă insuficient cunoscute. Aceste malformații sunt catalogate în trei categorii: Despicăturile labiale și palatine izolate (cazuri sporadice sau familiale în care un mod de transmitere genetică nu este clar identificat) au un determinism polifactorial, rezultând din interacțiunea factorilor genetici cu cei de mediu. Ponderea factorilor genetici crește în cazul prezenței mai multor persoane afectate în aceeași familie sau în cazul formelor asociind despicăturile labiale și palatine. Despicăturile labiale și palatine familiale sunt situațiile
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]
-
un gânditor marxist. Interpretarea sa asupra gândirii lui Karl Marx a fost anti-naturalistă și anti-pozitivistă. Brzozowski a fost un critic fervent al lui Friedrich Engels și al rolul său în dezvoltarea gândirii marxiste. El l-a acuzat pe Engels de "determinism vulgar" și de faptul că el conducea marxismul față de perspectiva naivă și reducționistă de "necesitate economică". În cele din urmă, el și-a dezvoltat propriul său program filozofic numit "filosofia forței de muncă", care a subliniat rolul activității umane în
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]