4,964 matches
-
și viabil, un organism poate ascunde deficiențe structurale care să îl împiedice să concretizeze presupusele potențialități. Aceasta pentru că, realizarea istorică a unui organism deficient este cu neputință. "O țară care o mie de ani a fost un organism național în devenire, dar care în acest răstimp nu și-a putut defini destinul ei spiritual și politic, suferă de o deficiență organică (...)" (Cioran, 1990: 36). Observând că noi am fost mai mult popor decât națiune și sensibil mai mult societate decât stat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dinamica în cadrul comunităților este un aspect care nu este eludat de niciunul dintre cei care și-au îndreptat atenția spre acestea, fiecare evidențiind aspecte specifice funcție de concepția proprie. Rădulescu Motru arată că "etnicul unui popor este totdeauna în curs de devenire, cum este și orice organism de pe fața pământului" (Rădulescu-Motru, 1998: 629). La Vulcănescu, acest proces are drept punct de plecare satele în care se ducea mai demult o viață obștească intensă, în care pământul era stăpânit devălmaș, satul fiind un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
au întârziat să apară. Ca și la Golescu, regăsim și aici o listă cuprinzând o serie de personalități care ar fi capabile să sprijine această operă, să o traducă în realitate. Aceștia ar fi "profesorii de energie națională". 8. Românismul Devenirea noastră istorică era, în viziunea lui Rădulescu Motru, un proces ce implica două etape fundamentale și nu doar una, cum credeau mulți. Obținerea suveranității naționale era indispensabilă dar reprezenta numai jumătate din drum. Importanța ei reală era evidențiată prin aceea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite în procesul complex al socializării, constituie elementele fundamentale ale identificării individului cu etnia sa, marcându-i pentru toată viața, mentalitatea și comportamentul" (Roth, 1999: 120) Limba este rezultat al devenirii istorice a unei comunități și imagine a mentalității acesteia (Popescu, 2000: 37). În ce privește graiul specific de zi cu zi, locuitorii celor două sate studiate, consideră că acesta este încă păstrat, mai ales de cei bătrâni, tinerii fiind mai receptivi la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de o luciditate hotărâtoare. Această alegere trebuie să fie subordonată unor avertismente care, în general, în învățământul medical nu sunt precizate, alegerea fiind cu atât mai dificilă cu cât intervin foarte mulți factori mai mult sau mai puțin obiectivi în devenirea ca specialist într-un domeniu sau altul. Altfel spus, opțiunea este marcată de disponibilitățile strict personale, pe de o parte, de "factorii de mediu extern", pe de alta. Deși principiile, conform cărora se face "încadrarea" chirurgului sunt cunoscute din vechime
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în domeniul energetic. Examenul pe care urmează să-l treacă Uniunea Europeană în domeniul strategiei energetice nu este numai unul economic, așa cum pare la prima vedere. Este unul politic și geopolitic, unul care are o influență esențială în însuși procesul de devenire a UE. Așa cum nu putem concepe o Uniune fără moneda unică, tot așa Uniunea nu va urma traiectoria așteptată dacă fiecară țară a continentului va avea propria strategie energetică. "Bilateralizarea" politicii de aprovizionare cu energie întărește puterea producătorului și vulnerabilizează
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este un context purtător de sens. Schimbul de date, de informații și de opinii, mobilizarea și colaborarea În jurul unui proiect care să Înfrunte necunoscutul și necesitatea traduc ba-ul În Întreprindere sau, mai general, În organizație. În acest spațiu În devenire, amenajarea de spații relaționale, de viduri și de tensiuni creatoare Îi este favorabilă. Ba comportă un fel de determinare orientată, dar deschisă, trăită tacit, ca un cerc de conivență animat de o intenție vitală de cunoaștere. El nu se decretează
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nu are sfârșit, timpul nu mai poate fi oprit, asemeni apei râului pe care mâna Încearcă În van să o apuce! La fel se Întâmplă și cu informația, a cărei valoare strategică se situează mai mult În flux, adică În devenire, decât În stocul reținut. „Păstrând-o sub cheie, vă veți otrăvi ca de un cancer ce proliferează. Nu trebuie să te sinucizi păstrând informația”4. Nu numai că e zadarnic să Încerci să o reții, să-i Împiedici curgerea și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a unei informații este invers proporțională cu difuzarea sa, cu gradul său de certitudine și de pertinență. În Întreprinderea japoneză, principiul yang se regăsește În bazele de cunoaștere, În vreme ce principiul yin se manifestă, de pildă, În intranet. Atât informația În devenire (yin), cât și cea atestată, manifestă și transmisibilă (yang) rămân Însă Într-o permanentă stare de transformare. Interdependența celor două este esențială În procesul creării de cunoaștere, căci, dacă ne-am sprijini doar pe ceea ce este solid și verificat, nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
veghe”, după Hisayasu Nakagawa. Prin combinare strategică trebuie Înțeleasă articularea, În slujba unui proiect integrator, a strategiilor mai multor actori care, urmărindu-și propriile finalități, contribuie și la aceea a proiectului global. Nemanifestat, neformulat, În fază de acumulare și de devenire. Președintele Knowledge Management Society of Japan. The Origin of Chi in the West and in Japan, Tokyo, 2005. Celebru parc la intrarea căruia tinerii japonezi, În special fetele, se Întîlnesc duminica, Îmbrăcați În ținute extravagante, dar care acordă maximă atenție
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
este dacă e vorba de ființă metafizica sau de ființă istorică, manifestare a activității divine în timp - cum opinează majoritatea exegeților protestanți, considerând că ființă metafizica e prea abstractă pentru epoca respectivă, iar verbul h"y"h indică mai degrabă devenirea, imperfectul desemnează de preferință acțiunea cuiva care intră în scenă, iar întreaga expresie pare să trimită la acel ’ehyeh ‘imm"k, „voi fi cu tine” din v. 12. În final, însă, este afirmat cu tărie punctul de vedere al exegezei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fost și rămâne prin definiție instruirea școlară - În esență: forma cea mai organizată de construcție sistematică, metodică și intensivă a cunoașterii individuale. Și mai departe vom conferi acestei edificări semnificațiile principalei funcții vitale și decisive În modelarea ființei umane În devenire, ale axului fundamental În jurul căruia se structurează personalitatea elevului. Totul În ideea că actul cunoașterii este de natură să transforme nu numai ceea ce se cunoaște (obiectul cunoașterii), ci și subiectul Însuși al cunoașterii este supus, deopotrivă, transformării. Pe scurt, considerăm
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
temporale se pot comprima de o asemenea natură încât oferă stabilitate reglementării unor practici care transcend dincolo de transformările survenite în social. 3. Aspecte generale privind metodologia de cercetare în contabilitate Două mari curente filosofice au marcat Și marchează profund conștiința devenirii nobilei ființe care este omul - evoluționismul Și creaționismul. Un întreg ansamblu de teorii s-au desprins din acestea Și explică fiecare foarte bine în raport cu timpul său esența ființei umane (împlinirea Și rostul ei social). Conștiința umană este privită ca un
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
primar. Simbol al primăverii și al bucuriei, copilăria la vârsta școlară mică, cuprinde cea mai importantă experiență socio educațională din viața unei persoane. Ea este perioada afirmării "eului" cognitiv, afectiv emoțional și volativ-caracterial. Marele secret al copilăriei este acela al devenirii umane, al afirmării entuziaste, al personalității în formare. Copilăria reprezintă punctul de plecare, "startul" în marele zbor al vieții omenești. Fiind contemporan cu cele mai importante și mai numeroase descoperiri ale științei și tehnicii moderne, copilul zilelor noastre își probează
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
electorală imediată. Problema vizează în mod acut și imediat selecția conținuturilor la disciplinele „umaniste”, cum sunt istoria și literatura. Istoria și literatura au jucat un rol important în legitimarea statului național modern prin consacrarea unor narațiuni mitologizante privind începuturile și devenirea statului și a culturii naționale (Hobsbawm, 1986; Anderson, 1991). Aceasta este o afirmație valabilă pentru toate națiunile moderne. Poziția istoriei este cu atât mai delicată în România, unde, pe lângă funcția legitimantă a istoriografiei în construcția statului național modern, același gen
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unei noi table valorice. Prin acest act de convertire, interesul de cunoaștere al omului fixat până atunci asupra sensibilului se mută asupra inteligibilului. Ca efect al acestei tehnici de convertire, omul „trebuie să se răsucească împreună cu întreg sufletul dinspre tărâmul devenirii, până ce ar ajunge să privească la ceea ce este și la măreața lui strălucire”. Se produce, prin aceasta, nu doar o creștere a cunoștințelor omului în planul intelectual al sufletului său, care traversează o metamorfoză profundă, de esență, ce privește, după
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
analizată însă mai detaliat. El nu spune propriu-zis că ar exista o schimbare circulară istorică, ci tocmai că o asemenea explicație lipsește și că este în principiu nedeterminată. Însă faptul că interpretările moderne au înțeles că e vorba de o devenire istorică reprezintă nemijlocit o proiecție a spiritului modern prin care se înțelegea că morfologia politică platoniciană descria un timp ciclic, pe deplin explicabil în paradigma antică. În cazul morfologiei lui Aristotel, raportul de sincronie a politicului cu eticul nu are
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oameni”. Ordinea îi preocupă în egală măsură pe zei și pe oameni. Cetatea poate subzista numai în temeiul ordinii. Ceea ce prevalează în acțiunile omului politic este rațiunea socială cu caracter anti-entropic. Platon aspira la instituirea unui stat perfect. Perfecțiunea neagă devenirea. „El încerca să-l înfăptuiască prin instaurarea unui stat ferit de rele tuturor celorlalte state, grație faptului că nu degenerează, că nu se schimbă. Statul ferit de răul schimbării și corupției este statul ideal, perfect. Este statul Vârstei de Aur
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
intuiția sa privitoare la pericolul pe care îl poartă cu sine excesul de „informare”. „Canonizând” arta și controlând astfel etica, Platon urmărește salvarea Unității. Întreaga teorie a Ideilor a fost, de altfel, elaborată cu acest scop. Platon sacrifică diversitatea și devenirea în numele a ceva ce el socotește mai nobil: cunoașterea și adevărul. „Dar este drept să spui, Cratylos, că nu există cunoaștere, dacă toate lucrurile se transformă și nimic nu rămâne?”. Inteligența subtilă care îl caracterizează îl va feri pe Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Opere, VII, scrie: „Gestul său (al lui Platon) de a înscrie utopia într-o istorie (într-o istorie imaginară, e drept, dar o istorie), ca și întreaga cosmologie din acest dialog reprezintă în fond o încercare de a reda lumii devenirii mai multă demnitate ontologică”. (p. 115). Timaios, 27b. Timaios, 23b-c. Critias, 109b-c. Cf. Legile, 713b-714b. Paul Natorp, Platos Ideenlehre, Eine Einfühnung in den Idealismus, Verlag der Zürrschen Buchhandlung, Leipzig, 1903, p. III. Cf. Scrisoarea a VII-a, 324b. Cf. W
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru care lucrările de psihopedagogie prezintă educația ca factor conducător al dezvoltării ontogenetice 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihicetc "1.2. Modele [i teorii ale dezvolt\rii psihice" Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii Ă problemă fundamentală a ontologiei Ă, explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Respectând și acceptând nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fac ca una sau alta din aceste teorii să fie circumscrise orientărilor menționate. Astfel, orientarea biologistă circumscrie și subordonează întreaga organizare psihocomportamentală a omului structurii lui morfofuncționale, accentuează rolul motivelor biologice și supralicitează experiența timpurie Ă preși postnatală Ă în devenirea ulterioară a personalității, construind explicațiile în termenii unor trăsături considerate primare: dependența, agresivitatea, sexualitatea etc. Necesitatea abordării experimentaliste a personalității a fost explicit formulată de Stanford (1963): „Studiul personalității este studiul modului în care oamenii diferă pe un registru foarte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
putea situa construcțiile explicative în planul interacțiunii dintre cele trei subsisteme ale personalității umane. Majoritatea teoriilor personalității explică mai bine istoria persoanei decât evoluția sa viitoare, predicția comportamentului uman rămânând, încă, o problemă. O discuție detaliată a principalilor factori ai devenirii personalității umane (ereditate, mediu, educație), inclusiv disputele teoretice în acest domeniu este realizată în alt capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și preferă să lucreze singuri. În concluzie, putem spune că temperamentul, ca subsistem al personalității se referă la o serie de particularități și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte formale ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite aparținând tuturor structurilor temperamentale. 4. Caracterultc "4. Caracterul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]