3,808 matches
-
la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între caucaziana și paleo-asiatică"; limba izolată; aglutinanta; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst.; sistem de numerotare bizecimal (30 = altar-toorimi - "douăzeci-zece"); morfologie verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia, Daghestan (Rusia); limba literară are la bază dialectul din Groznîi familia caucaziana de nord-est, ramura nakho-daghestaneză, grupul nakh; aglutinanta; ergativă; SOV arabă, latină cu diacritice, chirilica 64. cehă O R. Cehă; texte din sec. al XIII-lea; limba literară se întemeiază prin traducerea Bibliei în limba cehă de către J.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic centroriental; considerată și dialect hindi devanagari 70. chichewa O Malawi; N Zambia, Mozambic, Zimbabwe familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că limba minoritara în Mauritius și SUA
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
70. chichewa O Malawi; N Zambia, Mozambic, Zimbabwe familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că limba minoritara în Mauritius și SUA; opt limbi (dialecte) chineze mai importante: 1. chineză de nord; 2. mandarina standard (varianta standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la baza limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la baza limbii literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la baza limbii literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
începutul sec. XX cunoaște un proces de renaștere. Azi ea este recunoscută de autoritățile Regatului Unit. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; asemănătoare, mai ales la nivel fonetic și sintactic, cu bretona latină 80. corsicana (corsū) N Franța (Insula Corsica) dialect din grupul toscan al limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată în 1841, folosită și de inuktitut 82. creola franceză O Haiti
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota: dakota propriu-zisă, nakota, lakota familia amerindiana, ramura siouană (sioux); SOV, subst. - adj. pictografica, transcriere latină 88. dalmata LM Dalmatia (Coasta Adriaticii), astăzi în Croația; ultimul vorbitor, Tuone Udaina, anchetat de lingvistul italian Mateo Bartoli, a murit în 1898 S-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și s-a vorbit pe coasta Dalmației (fosta provincie română Dalmatia), cuprinzînd actualele țări Croația, o parte din Șerbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și o parte din Albania. Sub presiunea limbilor înconjurătoare (în special a sîrbo-croatei, a albanezei și a dialectului venețian), dalmata se vorbește pe arii tot mai restrînse - rezista doar în orașul stat Dubrovnik (it. Ragusa) pînă la începutul sec. XVI și în insula Krk (it. Veglia) pînă în sec. XIX - si dispare pe nesimțite. Au existat două dialecte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialectului venețian), dalmata se vorbește pe arii tot mai restrînse - rezista doar în orașul stat Dubrovnik (it. Ragusa) pînă la începutul sec. XVI și în insula Krk (it. Veglia) pînă în sec. XIX - si dispare pe nesimțite. Au existat două dialecte: vegliot (în nord) și ragusan (în sud). Texte din sec. al X-lea; mai cunoscută este o scrisoare particulară redactată complet în dalmata în anul 1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro Șo din Sanga; se vorbește și sigi șo, o limbă secretă folosită de mascați în timpul ceremoniilor religioase (populația dogon este celebră pentru măștile și statuetele sale de cult) familia nigero-congoleză (clasificare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro Șo din Sanga; se vorbește și sigi șo, o limbă secretă folosită de mascați în timpul ceremoniilor religioase (populația dogon este celebră pentru măștile și statuetele sale de cult) familia nigero-congoleză (clasificare incertă), ramura atlantico-congoleză, grupul voltaico-congolez sau limba izolată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chirilica 95. dyirbal N Australia (Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o celebra pentru lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan / N Nepal, India; considerată și dialect al limbii tibetane familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană tibetana (uchen) 97. ebraica O Israel; etape: 1. proto-ebraica (dialect cananeean, asemănătoare cu feniciana, vorbit înainte de venirea triburilor israelite, care vorbeau un dialect arameic); 2. ebraica biblică (sec. X - sec. ÎI i.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan / N Nepal, India; considerată și dialect al limbii tibetane familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană tibetana (uchen) 97. ebraica O Israel; etape: 1. proto-ebraica (dialect cananeean, asemănătoare cu feniciana, vorbit înainte de venirea triburilor israelite, care vorbeau un dialect arameic); 2. ebraica biblică (sec. X - sec. ÎI i.C.; limba în care a fost scrisă cea mai mare parte a Vechiului Testament - sec. IX - VII i
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
96. dzongkha (bhutani) O Bhutan / N Nepal, India; considerată și dialect al limbii tibetane familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană tibetana (uchen) 97. ebraica O Israel; etape: 1. proto-ebraica (dialect cananeean, asemănătoare cu feniciana, vorbit înainte de venirea triburilor israelite, care vorbeau un dialect arameic); 2. ebraica biblică (sec. X - sec. ÎI i.C.; limba în care a fost scrisă cea mai mare parte a Vechiului Testament - sec. IX - VII i.C.; cele mai vechi documente: Calendarul de la Gezer și Cîntecul Deborei din Cartea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Saint Kitts și Nevis, Aaint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Șamoa, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Insulele Solomon, SUA, Sudan, Swaziland, Tanzania, Tonga, Trinidad și Tobago, Uganda, Vanuatu, Zambia, Zimbabwe; N în 61 de state. Principala limba de circulație internațională a lumii actuale; provine din dialectele anglo-frizone aduse în Britania de triburile germanice; influențată și de limbile invadatorilor scandinavi și mai ales normanzi; puternică influență a latinei; trei perioade în istoria limbii: veche (anglo-saxonă, Old English) - sec. V-VII - XI-XII; medie (Middle English) - sec. XI-XII - XIV-XV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
normanzi; puternică influență a latinei; trei perioade în istoria limbii: veche (anglo-saxonă, Old English) - sec. V-VII - XI-XII; medie (Middle English) - sec. XI-XII - XIV-XV; modernă - din perioada Renașterii - sec. XV-XVI pînă astăzi. Epopeea Beowulf - sec. VII. Începînd din sec. XIV dialectul curții londoneze devine limba literară, în special prin opera lui Chaucer și traducerea Bibliei de către J. Wychip și N. Hereford. Astăzi, diferențe îndeosebi fonetice și lexicale între engleză britanică și engleză americană. Basic English (850 de cuvinte) - formă simplificată de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Engleză veche (450-1100): eposul eroic Beowulf, cu amestec de elemente păgîne și creștine. Alfred cel Mare (sfîrșitul sec. IX) unifica Anglia, iar dialectal saxon de vest devine limba literară. Engleză veche a fost o limbă flexionara sintetică. Din sec. XIV dialectul londonez devine limba literară (opera lui Chaucer, traducerea Bibliei de J. Wychip etc.). Profundă mutație tipologica: trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rusia (NE Siberiei) / C-O Groenlanda (Danemarca) familia eschimo-aleută, ramura inuită; limba polisintetica (tip particular de limbă aglutinanta) silabica inuktitut, latină, chirilica 103. esperanto Limba artificială, construită în 1887 aglutinanta, limba internațională auxiliara latină 104. estona (estoniana) O Estonia Două dialecte principale în jurul orașelor Tallin și Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]