1,929 matches
-
concepție teoretică de ansamblu asupra lumii. Toate marile momente ale practicii sociale de după 1965 au fost rodul nu al unui pragmatism îngust, supus conjuncturii, ci al unei viziuni profunde asupra realității naționale și internaționale. O viziune în care se regăsesc dialectic îndrăzneața prospectare a faptelor și respectarea principiilor fundamentale ale concepției revoluționare.“ („Adevărurile literaturii“, România literară, 12 mai 1988) CRIȘAN Constantin „Maturizându-se - proces care trebuie văzut în toată complexitatea lui, într-o permanentă luptă a contrariilor -, literatura noastră și-a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
maturității rotunjite - la 26 ianuarie a împlinit 55 de ani de viață și 40 de ani de activitate în rândurile mișcării comuniste - a personalității multilateral dezvoltate, ca un desăvârșit cristal, bărbatul de stat Nicolae Ceaușescu ne înfățișează o biografie vie, dialectică în același timp, o biografie care se contopește cu istoria poporului său. Gândirea acestui om atât de stimat e dialectică în toate articulațiile ei, iar viața sa așijderea, pentru că Nicolae Ceaușescu constituie o indestructibilă unitate între om și operă, între
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Soarele e-un imn muncitoresc.“ („În eterna noastră Românie“, Scînteia, 23 august 1973) „Sensul activ al poeziei patriotice românești e unul al acțiunii, al echilibrului între o conduită dreaptă și muncă, între visare și luciditate, între învățătura istoriei și exigențele dialectice ale prezentului așa cum ne-a fost lămurit de primul bărbat politic al țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) NAGY István Un descendent al lui Horia, Cloșca, Eminescu, Caragiale și alții - Petru Groza (nota V. I.) „Dr. Petru Groza
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu cele de astăzi, fiindcă nu existau pe atunci condițiile unei asemenea identități. Actualizarea reclamă selectarea unor elemente semnificative, doar similare cu cele de astăzi, elemente proiectate, bineînțeles numai în coordonatele timpului respectiv. Ea cerea apoi să urmărească legătura fină, dialectică, a acelor date cu actualitatea, iar nu să se facă din trecut o facilă alegorie a prezentului. Cu această rezervă, dirijată mai mult preventiv față de eroarea artistică potențială, putem spune că literatura noastră cu un conținut istoric are create toate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe drumul socialismului și comunismului.“ („Educație revoluționară, cultură umanistă“, Scînteia, 23 iulie 1984) „România și-a dobândit plenar independența, unitatea și suveranitatea, iar poporul român și-a putut făuri în mod conștient propriul viitor, propria istorie. Este sinteza gândirii pătrunzătoare, dialectice, aplicată cu minuție și cumpănire, cu îndrăzneală revoluționară. Este în același timp relevarea faptei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a nutrit-o și dovedit-o în cei peste 50 de ani de luptă consecventă spre înaintarea tuturor țărilor și fericirea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și ridicată apoi la largi valori de semnificație generală prin miraculoase resurse artistice ale limbii noastre.“ (Postul de Radio București, 24 ianuarie 1978) TONOIU Vasile, dr. „În viziunea Partidului Comunist Român, însușirea concepției despre lume a clasei muncitoare, a materialismului dialectic și a filozofiei materialiste a istoriei reprezintă un factor principal în procesul de formare a conștiinței socialiste, revoluționare. Materialismul întemeiază și dezvoltă încrederea optimistă în forțele transformatoare și în capacitățile de cunoaștere ale oamenilor, făuritori conștienți ai propriei lor istorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în gândirea lor.“ („A înălța - condiția fundamentală a omului nou“, Scînteia, 6 iunie 1989) ANGHEL Nicolae „Una dintre premisele de bază ale formării și întăririi spiritului revoluționar este însușirea concepției revoluționare despre lume și viață, a socialismului științific, a materialismului dialectic și istoric. Aceasta înseamnă atât studierea aprofundată a lucrărilor de bază ale lui Marx, Engels și Lenin, cât și - mai ales - cunoașterea liniei politice a partidului nostru, a contribuției creatoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la fundamentarea a numeroase teze noi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
limbaj, în care cacofonia devine realmente simptomatică, teoreticieni de la noi sau de aiurea ignoră prestanța ideii unității și stabilității, deși documentele programatice ale partidului nostru și opera președintelui țării sunt străbătute, de la un capăt la altul, de ideea propulsivă, exemplar dialectică, a valorii Unității. Cu știința clară, evidentă și distinctă, că și în socialism contradicțiile pot deveni antagoniste, dacă nu sunt cunoscute și frânată oportun desfășurarea lor, idee magistral confirmată de unele evenimente ale istoriei contemporane, filozofia implicită a documentelor noastre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prezentul glorios al țării noastre, de viitorul care ne aparține și cu care în mod firesc ne identificăm, atât ca vârstă, cât și ca îndatoriri.“ („Vocația politică a culturii noastre“, Amfiteatru, octombrie 1987) PANTAZI Radu „Doar instrumentul fin al analizei dialectice mânuit cu pricepere de istoricul marxist al filozofiei și culturii poate, prin cercetări continue, să stabilească locul și rolul curentelor și gânditorilor. Cercetări la care partidul ne îndeamnă stăruitor, așa cum a subliniat din nou și cu tărie secretarul general al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În condițiile în care creatorul a părăsit de mult «turnul de fildeș» al meditației solitare, terenul investigației speculative «neutre» - sarcinile pe care ni le va trasa Congresul partidului sunt de cea mai mare însemnătate și actualitate. Numai printr-o sudură dialectică și organică a individului cu generalul, a concretului cu abstractul, a teoriei cu practica se poate răspunde la înalta chemare a partidului nostru comunist.“ (Contemporanul, 22 noiembrie 1974) PĂUN George „[Ă] Ne vom aduce-aminte cât vom fi, C-a fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mod deosebit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru realizarea sarcinilor trasate de Congres, pentru progresul material și spiritual al României.“ (Vatra, 20 decembrie 1976) „Prin întreaga sa creație în domeniul teoriei și practicii revoluționare, prin aplicarea creatoare a adevărurilor generale ale materialismului dialectic și istoric, a principiilor socialismului științific la condițiile concrete din țara noastră, partidul nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu asigură fundamentarea și elaborarea celor mai corespunzătoare soluții pentru înfăptuirea mărețelor obiective înscrise în Programul partidului, în documentele Congresului al XIII-lea, pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al edificării societății socialiste din România.“ („Spiritul creator - trăsătură definitorie a politicii partidului nostru“, Scînteia, 24 ianuarie 1987) TUDOSESCU Ion „Esența umanistă a acestei politici a partidului izvorăște din însăși concepția despre lume și viață pe care se fundamentează materialismul dialectic și istoric. Datorită umanismului profund revoluționar pe care-l promovează, această concepție este mereu militantă, în concordanță cu aspirațiile celor mai largi categorii de oameni ai muncii - masele populare din lumea întreagă. Adevărul și mesajul acestei filozofii este promovat consecvent
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
opresc însă aici. Cele de mai sus constituie doar primul - și cel mai puțin controversabil - strat al realității. Dar oricine știe pe propria-i piele că existența e un lucru complex și contradictoriu: chiar și demult răposatele lecții de materialism dialectic ne băgau în cap acest neliniștitor adevăr. Orice obiect, oricât de umil, conține germenii contradicției sale. Ce vreau să spun este că până și chilotul tetra, zis „moartea pasiunii“, poate căpăta, la o analiză mai atentă, nebănuite conotații... erotice, ba
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
deștepți ca și comuniștii. Că nu degeaba conduceau ei țara! Pe când eram la Tehnoton, apare așa o ciudățenie, o experiență ciudată prin care doi oameni puteau ridica cu un singur deget pe un al treilea. Eu, educat în spiritul materialist dialectic, ca și alții de altfel, nu credeam în această poveste. Dar la un moment dat se vorbea atât de mult despre acest fenomen, încât am hotărât și eu să încerc experiența. În consecință, m-am așezat pe un scaun, doi
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
rolul omului în această lume? Ce are el de făcut pe pământ? Am spus deja că începusem să fiu interesat, să citesc despre lucrurile misterioase și inexplicabile care aveau loc în lume, despre o altfel de abordare decât ideologia materialist dialectică cu care fusesem îndoctrinat ani de zile. Se părea că lumea era mult mai complexă decât făceau vorbire bolșevicii. Din revista Astra îmi rămăsese în minte un articol în care se vorbea de un țăran, un personaj mai aparte care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de unde se pensionează în 1989. În anul 1977 a obținut, la Facultatea de Istorie Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași, i s-a conferit titlul științific de Doctor în Filosofie, cu teza Rolul presei progresiste în apărarea și dezvoltarea materialismului dialectic și istoric în România anilor 1929-1944, sub conducerea prof. univ. dr. Ionel Hagiu. Datorită calităților pedagogice și organizatorice, din anul universitar 1959-1960 și până la 11 ianuarie 1977 a îndeplinit funcția de prodecan al Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie din cadrul Universității Al.I.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Datorită calităților pedagogice și organizatorice, din anul universitar 1959-1960 și până la 11 ianuarie 1977 a îndeplinit funcția de prodecan al Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie din cadrul Universității Al.I. Cuza Iași, în perioadele: 1959-1968 și 1972-1976, respectiv șef al Catedrei de Materialism dialectic și istoric (1967-1972) de la Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași. Paralel cu activitatea didactică și metodică a desfășurat și activitatea științifică, concretizată în peste 30 de lucrări de specialitate și de perfecționare profesională, studii, articole, comunicări și referate științifice în reviste
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
concretizată în peste 30 de lucrări de specialitate și de perfecționare profesională, studii, articole, comunicări și referate științifice în reviste de profil. În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În cele trei decenii și jumătate a depus un efort constant și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
nici odată să ne culcăm pe lauri, trebuie să fim foarte prudente; am să-ți mai scriu scrisori entuziaste despre „îndoctrinarea“ mea, poate chiar am să te sfătuiesc, dacă are să fie nevoie, să începi să te inițiezi în doctrina materialismului dialectic și istoric, să citești istoria partidului bolșevic sau principiile sta linismului. Suntem mamă și fiică, ne putem scrie - poate o să trebuiască să ne schimbăm în fiecare lună vocabularul, dar să profităm, scumpa mea, și să scriem, atâta timp cât mai putem s-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
predare, să-mi refac complet exprimarea, să mi primenesc vocabularul, ca să nu mai folosesc cuvinte ermetice pentru ceilalți; precum Samson, trebuie să dărâm, să distrug templul civilizației mele interioare. Dar, ca într un basm (de câte ori nu trăiesc, în lumea materialismului dialectic, situații aidoma celor din basme!), ceea ce citesc dimineața, cu o mulțime de adnotări și de caiete individuale controlate, se năruie până la ora de seminar [politic], când mă ghemuiesc în banca mea, idioată și lașă de mai mare rușinea, seminar în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acestei publicații. Astfel, Necula Își motivase o intervenție astfel: „Poezia <<Eu>> emitea ideea imposibilității cunoașterii, incognoscibilității lumii, vieții (idee pur idealistă)” or, filozofia făurită de mințile bolnave al celor doi corifei germani de naționalitate (autocenzurat), Marx și Engels, propovăduia materialismul dialectic, contrar sută la sută idealismului de care omenirea a fost condusă Încă de la originile sale și până În prezent. Mare greșeală, din punctul de vedere strict comunist al tăietorului de texte, care mai adăugase și următoarele precizări subiective: „Pentru caracterul lor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Înainte de 1989, știe că educația ateistă a elevilor de toate gradele era o realitate. De un mare „succes” se bucura pe atunci o carte-pamflet scrisă de un autor străin numită „Biblia veselă”, pe coperta căreia era desenat Dumnezeu cu „Materialismul dialectic” sub braț, făcând șmecherește cu ochiul către poporul cititor, datorită cunoscutei sintagme creștine „Fiat Lux!” (Să fie lumină!) inserate deasupra capului său. În punctul 2, referitor la „Preocupări În domeniul literar-artistic și tehnico-științific”, era prevăzută și o adevărată axiomă, În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
actualizărilor” într-un inter- viu acordat lui Constantin Coroiu și consemnat în Adevărul literar și artistic. Un al doilea tip de utilizator este acela care a făcut din opera lui Caragiale, decupată procustian și bricolată brutal, un instru- ment ideologic, dialectic, un material propagandistic. Astfel apare în critica și teoria literară a anilor ’50, sub semnul realism- socia- lismului, un Caragiale ca impenitent antiburghez și antijunimist, acid critic social pe nemărturisite, dar presupuse criterii ideo- logice. Îl avem în film astfel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
A.M.) Contemporanul este astfel capabil să deceleze acea parte irațională, incongruentă, cea a fan- tasmelor din care se fabrică în retortele diferitelor ideologii formele totalitare. Interesant este că Agamben privește relația dintre luminile și umbrele secolului ca pe o relație dialectică. Pentru că a percepe obscuritatea nu e o formă de inerție sau de pasivitate, ci presupune capacitatea particulară „qui reviennent dans ce cas à neutraliser les lumières dont l’époque rayonne, pour en découvrir les ténèbres, l’obscurité singulière, laquelle n
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
special, dacă nu chiar singular într-o literatură, un dispozitiv în măsură să facă să apară pe banda timpului spectre. Agamben folosește termenul de „umbră” prin raport cu cel de „lumină”, com- plement și opus ale ei într-o înțelegere dialectică a relației dintre ele. Găsesc însă important de a apela la o conotație a cuvântului „umbră” care desemnează pe cineva dispărut, un spectru. Termenul în franceză, „revenant”, ca spirit al unui defunct, este încă mai util discuției. Ceea ce revine permanent
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]