2,135 matches
-
mimică etc.); c. scurte, medii, lungi (numite tirade) etc.dialogul are rolul de a înviora acțiunea, de a o dinamiza; - scopul său este de a reda întocmai graiul viu al personajelor; - mărește impresia de viață autentică; - asigură operei literare: (1) dinamism, (2) oralitate; (3) autenticitate; etc.dialogul este și un mijloc eficient de caracterizare / portretizare a personajelor; mai ales prin : 1. vocabular, limba, limbajul folosite; 2. inteligența, subtilitatea replicii; 3. rapiditatea de gândire; etc.; prin felul de: 1. a fi; 2
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După Ștefan Lupașcu, imaginea este în interiorul subiectului, fiind subiect și obiect, în același timp. Subiectul este o actualizare care scapă conștiinței, iar obiectul este o potențializare care generează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ambele variante. Realizarea panoramării trebuie să respecte câteva reguli în primul rând, mișcarea se face lent, fără porniri sau opriri bruște, fără ezitări. Singura excepție de la această regulă apare când producătorul/operatorul dorește să creeze un efect vizual special de dinamism printr-o panoramare rapidă. De asemenea, în mișcarea camerei dintr-un punct spre un altul trebuie să se evite cu orice preț trecerea prin zone moarte, adică prin zone în care nu se întâmplă nimic, nu există nimic de arătat
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
BBC). Vei remarca multe diferențe. 4.2. Ferestrele de direct Un alt element al imaginii caracteristic aproape în exclusivitate programelor de știri este reprezentat de ferestre, adică de împărțirea ecranului în mai multe secțiuni. Ferestrele au un rol estetic (dau dinamism și îi atrag pe telespectatori), dar și un rol practic, întrucât te ajută să oferi mai multă informație concomitent. Ferestrele contribuie la crearea unui program atractiv și logic. Din nefericire, însă, există utilizări mai puțin inspirate ale ferestrelor în televiziunile
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
multiple circumstan?e. Acestea s�nt condi?îi favorabile apari?iei unei arhitecturi spectaculoase, chiar ostentative, deschis? sentimentului barocului. Acesta, p�n? c?tre 1680, const? �n ornamentarea edificiilor, mai ales a fă?adelor (catedrală român? de la Santiago de Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XVIII-lea ?i mai ales �n secolul al XIX-lea, re�ntoarcerile la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n�nd ap?r?toa-rea tradi?iei istoriciste instaurate de Rena
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp se diversific? at�ț de mult �n timpul acestui secol, particip? la dinamismul ?i la prestigiul metropole-lor moderne ?i cer tipuri arhitecturale specifice. Al?turi de teatre, de marile a?ez?minte de �nv???m�nt � Sorbona este construit? de H. P. N�not din 1885 p�n? �n 1901 � conceperea de spa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
invenție de nou, și să-i confere o formă, deci o ordine, în care spiritul să înscrie "propria să libertate"9. Intenția creatoare a scriitorului armonizează imaginile, ideile, simbolurile, sensurile operei, într-un tot unitar și le înzestrează cu un dinamism 10 ce-i este definitoriu, viziune pe care Ion Barbu o aflase, desi incomplet, mai întâi, în teoria poescă a efectului, dezvoltată în "Filozofia compoziției" (1846). De aceea, pentru a-și apropria "inspirația" autorului american, care, pentru Bergson, este chiar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pur ofensivi ; — jucători compleți pe bază ofensivă ; — jucători compleți pe bază defensivă ; — jucători pur defensivi. Profilul de joc pur ofensiv Concepția de joc bazată pe procedee tehnice de atac, contraatac și topspin duce la formarea profilului pur ofensiv, caracterizat prin dinamism și agresivitate susținută, prin imprimarea unei mari viteze de circulație a mingii, care solicită viteză de reacție si de execuție la cele mai înalte cote. Acești jucători rămîn în permanență în apropierea mesei de joc, pînă la cel mult l
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
de joc complet bazat pe defensivă Concepția de joc construită în principal pe procedee tehnice defensive și pasive, dublate însă de procedee tehnice ofensive .in vederea finalizării unor acțiuni, duce la formarea profilului complet pe bază defensivă caracterizat de un dinamism și o agresivitate moderată. Poziția de bază mai îndepărtată a acestor jucători a căror distanță față de linia de fund a mesei ajunge la 2—3 m duce la un ritm de joc mai lent, cu o viteză de circulație a
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
limbajul implicat în precizarea reprezentărilor sunt încă slab dezvoltate: caracterul îngust și unilateral (sărăcia bagajului de reprezentări), slaba diferențiere între reprezentările din aceeași categorie (asemănătoare între ele), estomparea diferențelor între reprezentări sau chiar deformarea lor în timp, rigiditatea, lipsa de dinamism și flexibilitate, insuficienta corelare cu experiența personală, pierderea treptată a specificului reprezentărilor deja formate, reproducerea în desene cu greutate și inexactitate a elementelor spațiale (poziție, mărime, formă), ceea ce atestă dificultăți deosebite în reprezentarea spațiului. Una din condițiile de bază în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
capitala, Sincronía, diacronía e historia (Montevideo, 1958). Cum grano salis, dacă avem în vedere cele cinci universalii ale limbajului determinate de Coșeriu (creativitatea, alteritatea, istoricitatea, semanticitatea și materialitatea), am putea zice că aspectul fluid ar corespunde creativității (care conduce la dinamism și varietate în limbaj), iar aspectul condensat/solid ar corespunde alterității (care asigură omogenitatea limbii); ideea alterității apare, de altminteri, si la Hașdeu (1882a, p. 28), când afirmă că "graiul este un mijloc de înțelegere mutuala" (iar istoricitatea este implicită
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
între intelectualul adevărat, evadat din conformism și echilibru și cel tipic societății românești, lipsit de o viață interioară cu trăiri intense, este redat în manieră exaltată și de Emil Cioran care pune această situație pe seama lipsei de energie și de "dinamism" a culturii poporului român 36. Cultura, ca rezultat al creațiilor spirituale, devine arena în care intelectualul interbelic își duce lupta. Și chiar dacă, la un moment dat, intelectualul tinde să devină profesionist, iar profesionistul intelectual, practicile distincte vor diferenția semnificativ cele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
geniu și să arăt că aportul zonei la apariția și manifestarea unor personalități valoroase ale secolului XX ține de latura formativă a intelectualilor, dar constituie și un teren prielnic de emanare a creației. De la instituții, contexte și personaje care întrețin dinamismul cultural local, la liceele cu rol social și formativ, am intenționat să redau cât mai fidel amprenta provinciei asupra intelectualului, dar și tributul adus de acesta mediului de origine. Am ajuns să descopăr treptat relația între intelectualul provinciei și localismul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și spre el converg perspectivele centrelor personale, fiecare unic prin poziția și prin dinamismul lui. Michel de Certeau a putut vedea, de pildă, în Cusanus un inspirator al modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat de modernitatea noastră. A rămas ca o posibilitate încă neactualizată prezentă la rădăcinile modernității. Dar, în orice caz, modernitatea noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
potrivită i se părea a fi epectaza, definită prin cuvintele lui Grigore de Nyssa, atît de des citate de el : din început în început prin începuturi ce nu cunosc sfîrșit 4. A te situa pe poziția acestui început cu un dinamism infinit, a te menține pe o cale unde fiecare treaptă relansează înaintarea, iată care ar fi, pentru omul religios, condiția noutății 1 o condiție pentru care modernitatea tîrzie furnizează, și ea, o seamă de suporturi simbolice. Laicitate și apofatism Transcendența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica unui traseu vertical. Pentru Berdiaev, de asemenea, fiecare persoană își împlinește existența și destinul în măsura în care folosește interior dinamismul opuselor în conjuncție : contingent drept scară ascensională spre divin. A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
forma de bază a activității prin care se formează și se dezvoltă personalitatea copilului. Jocul este o adevărată <<școală>> a vieții pentru copil.” Jocul didactic, ca metodă de predare-învățare, dozat cu pricepere în ansamblul strategiei educaționale, asigură un caracter atrăgător, dinamism, varietate, bună dispoziție activității de învățare, restabilește echilibrul psihofizic, furnizează motivația secundară, nu mai puțin stimulatoare, fortifică energiile fizice și intelectuale ale copiilor/elevilor. Jocul stimulează imaginația și contribuie la îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor. Ei trebuie să găsească răspuns la numeroasele
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
a apelat la studenți și, împreună, au alcătuit o asociație studențească creștină. Era obsedat, în continuare, de ideea reîncreștinării vieții intelectuale, a aprofundării ei în misterele religiei. Dacă generația lui Crainic a avut însă "narcoticul naționalismului integral, ce răsucea în dinamismul lui politic bulboanele forțelor mistice ale tinereții", noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar fi totuși cu [...] tinerele mame, care sunt criticate de către personalul medical: Cele mai multe sunt exagerat de emotive și tipicare, altele incredibil de neștiutoare. Măria Sa, Viața! (6/1986, p. 8) - reportaj de la noua maternitate din Botoșani (400 paturi), zonă cunoscută prin dinamismul demografic excepțional în anii '80 (nataliatea avea constant valori peste media națională), astfel că sunt necesare nu numai o maternitate nouă, ci și creșe, gradinițe, ansambluri de locuințe pentru tinerele familii ș.a. 1.4. Frații. Copilul unic versus mai mulți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și antiteza sunt legate, întreținând un joc în care se resping și totodată se presupun 23. Diferența dintre contradicția dialectică și cea formală o relevă foarte bine Gheorghe Enescu. După el, contradicția dialectică este o categorie ce exprimă unitatea și dinamismul tendințelor și laturilor contrare din interiorul obiectelor, proceselor, sistemelor ce compun realitatea. Ea este exprimată în limbaj prin cupluri de contrarii ce sunt antrenate în acest dinamism: atracție-respingere, centrifug-centripet, pozitiv-negativ etc. Contradicția formală este un raport de negație explicită sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]