2,996 matches
-
ectopic (oricare ar fi el, dar diferit de cel cu localizare normală a sa în genom) apare a fi rezultatul a două procese distincte și anume acela de a pune bazele unui domeniu cromatinic activ „deschis” și acela de a direcționa activarea genică. Conformația „deschisă” a domeniilor cromatinice active transcripțional le fac pe acestea să fie mai accesibile la acțiunea hidrolitică a enzimei DNaza I. Pe baza acestei acțiuni, LCR-ul clusterului β-globinic uman s-a dovedit a conține scurte secvențe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiecare individ uman deprinde abilitatea de a folosi o limbă sau alta în funcție de comunitatea în care se dezvoltă. Acest lucru este posibil deoarece prin naștere el posedă facultatea limbajului, adică aptitudinea de a folosi semne în comunicare, aptitudine care este direcționată de mediul comunitar spre folosirea limbii care-i este proprie"33. Apariția și evoluția limbajului marchează o etapă decisivă în evoluția spirituală a omului. Fiecare dintre cele peste 6.000 de limbi vorbite astăzi pe Pămînt reprezintă o imagine lingvistică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comunicative de diferite tipuri. Nu putem să nu comunicăm" (conform Școlii de la Palo Alto). În aceste condiții, unde este cheia comunicării optime? În planul locutorului, în cel al interlocutorului, în contextul comunicativ, în strategiile folosite de locutor pentru a-și direcționa interlocutorul spre ceea ce ar corespunde intenției comunicative inițiale, în capacitatea de adaptare la variabilele actului comunicativ în chiar realizarea sa...? Evident, șirul întrebărilor poate continua, după cum și răspunsurile aferente se vor regăsi și/sau construi/proiecta în și/sau după
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pentru tine, din toate astea? Interlocutorul dorește ca locutorul să-și centreze mesajul pe elementele pe care le consideră el ca fiind mai relevante/importante. Tu ai spus în general, în ceea ce te privește cum este? Interlocutorul încearcă să-l direcționeze pe locutor dinspre general spre particular. Ce crezi că s-ar întâmpla dacă...?/ Ce zici dacă...? Interlocutorul încearcă să-i ofere locutorului posibilitatea de a opera o modificare de perspectivă în mesajul său. Am impresia că.../ Cred că.../ Mi se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
infectate, și se presupune că acest fapt este determinat de factori endogeni. La persoana infectată, Mycobacteria patrunsă în organism (în cea mai mare parte prin aerul inspirat) va ajunge la nivelul macrofagelor alveolare, apoi în ganglionii limfatici, de unde va fi direcționată către organele în care va prefera să disemineze. Practic, acesta este momentul în care se declanșează răspunsul imun, cu caracteristicile sale: imunitatea mediată celular și hipersensibilitatea intirziată (Grzybowsky și colab., 1975). El poate fi semnalat prin pozitivarea testului la tuberculină
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
prim ajutor din România. Anii 2013-2014 au adus o extindere a activității aeromedicale la nivelul național, serviciul SMURD dispunând de 6 elicoptere (la care se vor adăuga încă două elicoptere pe durata anului 2014) și 1 avion (achiziționat din fondurile direcționate de populație prin mecanismul 2% dar și din diverse sponsorizări), toate destinate a asigura o intervenție promptă în fiecare din cele 8 regiuni SMURD (Centru, București-Ilfov, Nord-Vest, Nord-Est, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest). Descriere / Legislație Conform Legii nr. 95 din 14
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru pacienți cu funcții vitale instabile și cabinete de consultații specifice (Chirurgie Generală, Neurochirugie, Chirurgie Plastică, Ortopedie, Boli Interne etc.). Acest sistem împărțea practic pacienții în critici, examinați și stabilizați de specialiștii de Medicină de Urgență și noncritici care erau direcționați după „clase mari de patologie” (Chirurgie Generală, Neurochirugie, Boli Interne etc.). Numărul posturilor de lucru fusese gândit la un maxim de 250 pacienți /24 ore inclusiv urgențele ortopedice, iar spațiul de triaj era reprezentat de 1 post în care medicul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a fost acceptată la nivelul Municipiului București și a Județului Ilfov doar de Unitatea Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență București, a făcut ca un număr important de cazuri critice, de exemplu cele transportate de elicopterul SMURD, să fie direcționate către spitalul nostru. Extinderea terestră începând cu a doua jumătate a anului 2008 a SMURD București (la momentul actual existând 26 Echipaje de Prim Ajutor, 3 Unități de Terapie Intensivă Mobilă, 1 Mașină rapidă a Medicului de Urgență, 1 elicopter
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
create prin decrete. Informațiile pe care le primim din mediu sînt procesate grație unor sisteme preexistente de cunoaștere schematizată și abstractizată, sisteme cunoscute sub numele de stereotipii sau scheme, adică sisteme simbolice abstracte care ne structurează cunoașterea lumii sociale. Ele direcționează atenția spre informații relevante, ghidează interpretarea și evaluarea, propun inferențe atunci cînd informația este ambiguă sau deficitară și facilitează memoria. Prin procesul de categorizare a experienței, alocăm un înțeles definitoriu evenimentelor din lumea înconjurătoare. Stereotipiile sînt scheme simplificate prin care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că toate categoriile de deținuți au considerat familia drept cea mai importantă valoare, constituind pentru ei principala sursă de alimentare afectivă. Puținele legături păstrate cu familia prin intermediul scrisorilor și vizitelor la vorbitor asigură un puternic suport moral și pot chiar direcționa conduita deținutului. Urmărind valorile ulterior alese ca importanță, se observă o înclinare a opțiunilor spre registrul afectiv: fericire, mulțumire, realizare în dragoste, prietenii. Este importantă această situare a alegerilor făcute în sfera afectivă dacă reconsiderăm condiția lor de deținuți în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fiind o filosofie politică, liberalismul "se construiește independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică"340. Opțiunea georgiștilor se îndrepta, astfel, spre un liberalism regenerat, autoritar, spre o democrație națională, centralizată și îndrumată, care să fie direcționată după un ideal etic. Imaginea liberalismului profesat de georgiști este distorsionată, în mai 1934, de observațiile apărute în presă, potrivit cărora, Gheorghe Brătianu, alături de "bătrânii" liberali din vechiul PNL "ar avea cu ei tradiția", în timp ce, tinerii ar reprezenta "neoliberalismul". Autorul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
funcția de ministru de Externe al României. Va exercita această funcție neîntrerupt, până la 30 august 1936, făcând parte din guvernele conduse de Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, I.G. Duca, Constantin Angelescu și Gheorghe Tătărescu. Politica externă oficială a României va fi direcționată în această perioadă pe trei axe: continuarea negocierilor de la Geneva în domeniul dezarmării, consolidarea Micii Înțelegeri și crearea Înțelegerii Balcanice și apropierea de Uniunea Sovietică 773. În februarie 1933 se încheiau negocierile între România, Cehoslovacia și Iugoslavia, în scopul reorganizării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuia să fie rezolvată cu sinceritate, nelăsându-se loc echivocului. De aceea, el atrăgea atenția asupra aspectelor sensibile privitoare la aceste relații (imposibilitatea de a deschide frontierele românești armatelor unui stat care nu le recunoscuse sau tendința Moscovei de a direcționa acțiunea Micii Înțelegeri spre anumite focare de conflict)822. Gheorghe Brătianu preciza, cu acest prilej, că cei care își imaginau că armatele Micii Înțelegeri ar putea fi folosite într-o ofensivă antirusească se înșealau, la fel ca și cei care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atât din partea oamenilor de afaceri, cât și a cercetătorilor, a lumii academice în general. Lazarsfeld lansează conceptul cercetare administrativă, prin care înțelegea cercetare empirică, inițiată ca răspuns la o frământare publică, la o solicitare a guvernului sau a organizațiilor mediatice. Direcționează comunicarea de masă către studiul efectelor, jucând rolul de punte între abordarea europeană din științele sociale (dominată în acea vreme de abordări filosofice și speculative) și noile tendințe care se nășteau în Statele Unite (behaviorismul, abordarea pragmatică, cercetarea cantitativă). În 1933
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pustiu. Au găsit prin gunoaie scânduri, au ridicat o baracă, au început să adune obiecte, și-au făcut apoi copertină să le țină umbră... Au găsit un frigider stricat și cum prin zonă trecea un fir de apă, l au direcționat printr-un tub să treacă prin frigiderul lor. Astfel, aparatul se răcea, iar ei puteau să-și cumpere liniștiți câte ceva de mâncare. Acești oameni au tot confortul acasă la ei, în țară, dar nu se pot întoarce fără bani. Probabil
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
motiv pentru care școala este obligată să opereze o selecție a acestora. În acest caz, se deschide cea de-a doua perspectivă de analiză, în care școala devine un instrument de realizare a controlului social. În definitiv, evoluția societății este direcționată și de valorile promovate la nivel educațional. Școala nu poate funcționa numai în acord cu logica socialului, ci și în acord cu propria logică, internă, de evoluție, cu atât mai mult, cu cât școala are în spate o întreagă istorie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
urmează îndeaproape modelul teoriei X și Y a motivației. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt: * omul nu are o atracție deosebită pentru muncă, evitând-o atunci când poate; * pentru a depune efortul necesar, omul trebuie forțat sau "cumpărat"; * omul preferă să fie direcționat, decât să-și asume răspunderea; * motivația muncii individului o constituie banul sau nesiguranța locului de muncă; * în general, oamenii manifestă o creativitate limitată. În ceea ce privește presupozițiile de bază ale teoriei Y, acestea sunt: * munca reprezintă o activitate naturală care-l ajută
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Normele culturii școlii. Deși nu întotdeauna normele își extrag fundamentul din valorile promovate la nivelul organizației școlare, ele trebuie să le reflecte și să le asigure cadrul de manifestare. Rolul normelor este acela de a reglementa comportamentul, de a-l direcționa în sens pozitiv, acceptabil, formulând în acest sens atât cerințe, prescripții, cât și consecințele ce decurg din nerespectarea acestora. Școala promovează două categorii majore de norme (E. Păun, 1999, p. 94): a) Norme instituționale (formale), stipulate în documente oficiale (de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stilul antrenorial (tutoral). Este specific situațiilor în care subordonații dovedesc nu numai o lipsă a competențelor, ci și un nivel redus al implicării personale. Din acest motiv, liderul își va menține controlul asupra deciziilor și va încerca să comunice, să direcționeze activitatea și să observe sentimentele indivizilor față de deciziile sale. 3. Comportamentul/stilul participativ (mentoral) caracterizează situațiile în care, prin exersare, subordonații dobândesc competențe, dar trăiesc în continuare stări de incertitudine și nesiguranță, chiar și în condițiile în care sunt asigurați
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se află sub directa influență a structurilor corporale, fiind totodată dependente de influențele externe. Ceea ce face corpul să sufere, sub influența agenților externi, este ceva diferit de "suferințele" sufletești, care se nasc sub influența stărilor interne, a căror ordine este direcționată de necesitatea asigurării autoîntreținerii organismului: deoarece suferințele "învață sufletul să dorească ce este natural și util și să nu-și schimbe această dorință". O gândire conform căreia, de fapt, psihicul se transforma implicit într-un veritabil principiu cauzal al corpului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
considerare fapte trecute, să le asocieze la cele prezente, să le valorifice ca experiență personală și a altora. Lucrurile care se asociază între ele corespund unui fenomen propriu acțiunilor mentale, acțiuni care la om, spre deosebire de animale, au șansa să fie direcționate rațional. Noțiunea percepțiilor neconștientă s-a plasat în contradicție cu concepția carteziană despre conștiință. În acord cu aceasta din urmă perspectivă, dincolo de ce se obține prin introspecție nu existau decât procese materiale, fiziologice. Or, când Leibniz a arătat că actul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui William James William James (1842-1910) a început să se ocupe de psihologie abia când în Europa, acestei discipline i se puneau bazele experimentale. Era profesor la Universitatea Harvard, unde a predat un curs de fiziologie. Pe acesta l-a direcționat spre formularea unor probleme de graniță a fiziologiei cu psihologia. În deceniul al 8-lea, a publicat, într-un lung ciclu de articole, argumentele sale experimentale, aduse în favoarea ideilor sale din curs. În anul 1890 îi apare tratatul clasic, Principiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fundamentală pentru cunoașterea psihologică în multe colegii universitare și în zilele noastre. Viziunea reprezentată în această lucrare este o probă de împăcare a concepțiilor științifice despre cunoașterea vieții sociale cu canoanele evlaice, cu teologia. Prin instinct, el a înțeles comportamentele direcționate spre un scop, realizat din interior, cu reacții a căror formă de manifestare este înnăscută. Organismul este dotat cu astfel de instincte, care sunt mânate din abisul viscerelor, care nu numai că pun în funcțiune organismul, ci fac posibil ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
timp procesul de decizie. Conform teoriei inteligenței emoționale, cele mai relevante emoții pentru comportamentul politic sunt entuziasmul (și contraponderea sa, depresia) și frica (respectiv, calmul). Comportamentul politic este condiționat de două sisteme emoționale: a) sistemul predispoziției, care induce entuziasm și direcționează comportamentul individului spre atingerea propriilor scopuri într-un context dat; b) sistemul de supraveghere ("de gardă"), care intervine atunci când se experimentează o stare de neliniște sau incredulitate. Atunci când indivizii sunt "în gardă", se confruntă cu o amenințare, aceștia apelează la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
p. 287). Conform analizelor aceluiași autor, emoțiile pozitive sau negative converg din două sisteme motivaționale de bază (rezultate din evoluția umană): atracția și evitarea. Sistemul voluntar, bazat pe atracție, generează un comportament care urmărește împlinirea țelurilor și produce emoții pozitive, direcționând individul către experiențe și situații care-i oferă plăcere și recompense. Emoțiile negative sunt legate de evitare, de sustragere și au ca scop protejarea individului de eventualele consecințe neplăcute. Cercetările neurologice alătură furia comportamentului voluntar (de apropiere) și anxietatea unui
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]