4,704 matches
-
le percepe ca ansambluri ierarhizate în jurul unui nucleu sau sistem central și al elementelor periferice (Abric, 1994). Vom reveni asupra acestor concepte în capitolul următor. Să subliniem pentru moment faptul că Abric descrie și el RS-urile în con-textualizarea lor discursivă, socio-economică și culturală. Le vede ca "organizări semnificante, dependente de factori contingenți [...] și de contextul social și ideologic [...], ca sisteme de interpretare a realității care reglementează relațiile dintre indivizi și mediul lor [...], ghiduri pentru acțiuni" sau "construcții sociocognitive, conduse de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
absoarbe indicibilul, injustificabilul, noul, fără a afecta centrul sistemului sociocognitiv. Favorizează astfel menținerea a ceea ce este nenegociabil sau necondițional pentru cutare sau cutare actor, în elementele NC. De fapt, elementele acestui sistem formează partea cea mai importantă cantitativ a enunțurilor discursive și a simbolurilor prin și în care se pot dezvolta reprezentări. Aceste elemente se vor diferenția după locul ierarhic sau funcțiile omologic similare celor care activează în NC. Se vorbește, în privința lor, de un rol de "interfață" între sistemul central
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
RS este compusă din două sisteme complementare (central și periferic), ierarhizate ele însele în ele-mente descriptive, funcționale, normative, mai mult sau mai puțin negociabile. Capitolul 4 Abordarea conținuturilor Obiective * Înțelegerea faptului că dincolo de complexitatea structurală a noțiunii, înțelegerea ei monografică, discursivă, conversațională și calitativă favorizează o bogăție interpretativă și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian. * Propunerea cîtorva piste de abordare a dimensiunilor non-lingvistice ale RS (imagini, reprezentări figurative). * Prezentarea unei prime abordări a structurii prin intermediul tehnicilor asociative și construirea "cunoștințelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe baza unor indicii conforme scopurilor comunicării, referințele comune, subînțelesurile formează o "infracomunicare" în care gîndirea și cuvîntul se întîlnesc, fără finalitatea de a se corecta prin încercare și eroare, ci mai degrabă în intenția de a țese un ansamblu discursiv conform cu ceea ce se încearcă a se demonstra. Cauzalitatea mixtă, antropomorfică, fenomenală, calificată și drept "dualism cauzal", completează stilul gîndirii naturale care tocmai a fost rezumat. Implicația între ideile care compun o RS se fondează fie pe intenția grupului sau a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cita un număr identic de cuvinte. În felul acesta, arată Abric, se ajunge mult mai ușor decît în cadrul unui interviu la "elementele universului semantic al termenului sau obiectului studiat [...], implicite sau latente, care ar fi scufundate sau mascate în producții discursive" (Abric, 1994, p. 66). Aplicarea acestei proceduri este ușoară și permite obținerea unei liste de cuvinte care constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a non-contradicției), cît și de cele propriu-zis sociologice (poziții, statuturi, apartenențe, gusturi, norme, istoricitate). Ne situăm deci mereu pe două niveluri de gîndire: cel al cadrului de referință al subiectului (metasistem al inserției sale sociale) și cel al activității sale discursive și cognitive (sistem de relații operatorii), aceasta exercitîndu-se în acord cu el. "Supunerea părții la întreg, existența unei scări ierarhizate de orientări ale opiniei, tendința de a identifica, iată resorturile acestei munci intelectuale, ale unificării care rezultă. Operațiunile specifice au
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sensului în interacțiunea semiotică, nu constă în construcția unui model perfect credibil, care "s-ar potrivi" cu textele. O asemenea construcție presupune ca obiectul naratologiei să fie o povestire "pură". În schimb, narațiunea trebuie să fie privită ca un mod discursiv, care afectează obiectele semiotice în grade diverse. O dată ce relația de determinare dintre narativitate și obiectele narative este abandonată, nu mai există nici un motiv pentru a privilegia naratologia ca perspectivă asupra textelor tradițional clasificate ca narative. În schimb, alte demersuri ar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
naiv să presupunem că doar părțile argumentative ale textului comunică ideologie. Acest lucru se poate întîmpla la fel de bine și în părțile descriptive sau narative ale textului; diferă însă felul în care este comunicată ideologia. Mai mult, exemplul arată că forma discursivă aici, stilul catehistic are implicații ideologice prin ea însăși. Ceea ce contează mai mult nu este ideologia căsătoriei, ci prezentarea ei sub forma unei "învățături", ea însăși sub o formă specială: exercițiul. Părțile argumentative ale unui text oferă deseori informații explicite
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
complet alteritatea ideologică și socială. A realiza că fiecare text este un mozaic pe mai multe straturi, purtînd amprentele diferitelor comunități și ale controverselor dintre ele, reprezintă un discernămînt esențial. Acest lucru este demonstrat de analiza Anamnezei. Ideea unei pluralități discursive ușurează de asemenea înțelegerea analizei naratologice a unei opere complexe cum este filmul, sau chiar a operelor pur vizuale. Despre această problematică vom mai discuta în Capitolul 2. În Anamnesis, eterogeneitatea discursurilor rostite de cei doi vorbitori înrămați produce ruptura
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
privire bahtiniană este suficientă pentru a înțelege acest lucru. Dar, din două motive, nu voi insista aici. În primul rînd, deși Bahtin a susținut natura accentuat heteroglosică a romanului, el nu s-a referit la narațiune ca la un mod discursiv, ci la roman ca gen istoric. Dar și mai important încă, pe baza Anamnezei, aș dori să susțin că o perspectivă bahtiniană nu răspunde complet pentru specificitatea naratologică a acestei povestiri. Distincția tehnică pe nivele narative este necesară pentru a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
recunoaștere a modului cum Nașul a instalat o tradiție populară. Efectul va reveni din nou, într-un caz de discursuri eterogene à la Bahtin (vezi Capitolul 1, secțiunea 5). Filmul lui Robert Butler din 1997, Turbulența, face din acest amestec discursiv un fir legat al povestirii. Cel puțin trei discursuri se întrepătrund aici: Crăciunul, cu atmosfera sa de pace și cadouri; transportul aerian modern, sofisticat un eveniment aproape cotidian dar presupunînd frica de zbor; povestirile de groază cu ucigași în serie
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
așa cum ni se prezintă ea, doar ipoteza focalizatorilor diferiți, identificabili într-o analiză textuală, poate explica aceste diferențe. 5. După cum am văzut la discursul narativ, dacă focalizatorul extern se identifică cu unul intern, această identificare poate da naștere unei combinații discursive numită discurs indirect liber. O asemenea combinație poate apărea și la nivelul focalizării, manifestîndu-se în ceea ce s-ar putea numi gîndire / percepție indirectă liberă. Identificarea dintre un focalizator extern manifestat în imagini vizuale și un focalizator reprezentat în acele imagini
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Narrative in Fiction and Film. Ithaca: Cornell University Press 1992. Reading Narrative Fiction. New York: Macmillan 1995. How Loose Can Narrators Get? (And How Vulnerable Can Narratees Be?). In Narrative 3, 303-6 Courtés, J. 1976. Introduction à la sémiotique narrative et discursive. Paris: Hachette Culler, Jonathan 1975. Structuralist Poetics: Structuralism, Linguistics and the Study of Literature. London: RKP 1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press 1983. On Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press Dallenbach, Lucien 1977. Le récit
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113} 2258 merinde, drojdii prostiri hoștină 2259 bărbăcari [sg. ] pantofar tabietul 2260 rădăcini 2270 sămînceri 2275B Moșie - oraș 2276A puroi protoplasmă 2280 Pardon ușa 2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Acest lucru este adevărat, dar chestiunea este mult mai complicată decât atât. „Golirea minții” reprezintă o sintagmă chineză veche care se referă la o tehnică tradițională folosită în meditația taoistă pentru atingerea scopului eliberării complete a minții de orice gândire discursivă, astfel încât să apară în mod spontan înțelegerea intuitivă tao. O minte aglomerată întunecă tao, în timp ce o „minte goală” reflectă tao asemenea unei oglinzi. Așadar, conducătorul înțelept se străduiește să mențină mințile supușilor cât mai eliberate de idei și dorințe artificiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
toate marile mistere ale Universului”.) Cu cât un copil crește și socializează, această perlă strălucitoare este îngropată din ce în ce mai adânc în mlaștina mentală a educației, întunecată de pasiune și dorință, acoperită de praful iluziei și înecată în apele întunecoase ale gândirii discursive. Este lucrul nostru cel mai de preț și cel mai important unic atribut uman, dar, din cauza pasiunii pentru lumea fizică exterioară și fenomenele ei trecătoare, cei mai mulți oameni trec prin viață fără să-și dea vreodată seama de existența ei, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ei mai curând decât asupra sunetelor exterioare. La început puteți folosi căști; - nu încercați să forțați gândurile răzlețe din minte: încercarea mentală forțată de a goli mintea este un gând și o distragere în ea însăși. În schimb, lăsați gândurile discursive și fanteziile latente să vă treacă prin minte ca un tren în viteză, fără a vă concentra atenția asupra vreunui „vagon” anume. Dacă, pur și simplu, ignorați curentul gândurilor și cuvintelor, ele vor slăbi, în cele din urmă, tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
new media. New media, expresie relativ recentă în domeniul comunicării, are o accepțiune mai largă sau mai îngustă, în funcție de gradul de percepție al teoreticienilor și practicienilor 3. Dezvoltarea Internetului, îndeosebi a rețelelor de socializare, a coincis cu apariția și expansiunea discursiva asupra new media și a noile tehnologii digitale. Capitolul al doilea, Comunicarea politică: marketingul politic și new media, ține să evidențieze efectele dezvoltării marketingului politic, care a determinat adoptarea unor modalități de comunicare și tehnici manipulative din ce in ce mai complexe, strategii pentru
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
comunicare, abordarea dialogica, în care comunicarea și strategia acțiunii se ghidează după jaloanele clasice de cercetare filosofica și sociologică.11 Reducționist, dar, în același timp, uniformizând teoriile privind comunicarea politică putem spune că, în linii generale, comunicarea politică reprezintă procesul discursiv prin intermediul căruia este distribuită informația politică și care promovează conștientizarea, ignoranța, manipularea, consensul, dezacordul, acțiunea sau pasivitatea 12 sau interacțiunea discursiva dintre candidați și votanți, reprezentând "le moteur de l'espace public"13. Comunicarea politică, în viziunea lui Jacques Gerstlé
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
dar, în același timp, uniformizând teoriile privind comunicarea politică putem spune că, în linii generale, comunicarea politică reprezintă procesul discursiv prin intermediul căruia este distribuită informația politică și care promovează conștientizarea, ignoranța, manipularea, consensul, dezacordul, acțiunea sau pasivitatea 12 sau interacțiunea discursiva dintre candidați și votanți, reprezentând "le moteur de l'espace public"13. Comunicarea politică, în viziunea lui Jacques Gerstlé, "se prezintă că un ansamblu disparat de teorii și tehnici, dar desemnează în egală măsură practicile politice propriu-zise. Ea inspiră, de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Crin Antonescu definește problemă României în pierderea bunului simț, declarându-se promotor al înnoirii sistemului politic, punând accent pe bunul simț, un deziderat relevant în contextul actual în care se află România. Discursul lui Crin Antonescu este diferit de prestațiile discursive ale celorlalți contracandidați, accentuată fiind abordarea rațională și logica, cu o atitudine dura în confruntare, care deși își axează tematica pe social nu face uz de clișeele corespunzătoare domeniului 57. Prezenta să online acoperă toate standardele în materie, dar în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
la fel. Trei versuri inegale, unul mai lung la mijloc, o linioară de despărțire care marchează o pauză Între cele două părți (sintagme) ale poemului. Scrierea fără majuscule la Începutul versurilor. La fel de ușor, veți observa că nu există o continuitate discursivă a textului. Cuvintele nu se leagă În propoziții sau fraze, rămîn În stadiul fragmentar de sintagme (grupuri mici de cuvinte legate cu sens). Și, din structura acestor fragmente, se poate vedea că ele nu povestesc, nu descriu, nu rostesc vreo
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
asupra acestui gen special de poem, textul i se pare acestuia, de la bun Început, inabordabil și imposibil de Înțeles. Căci, căutînd mărcile sale literare, textul pare să i le refuze. El nu este un text În proză pentru că nu este discursiv sau retoric, nu spune o poveste și nici nu descrie ceva, nu Încearcă să ne convingă de nimic. Așa cum nu este nici un text poetic pentru că În el nu aflăm acea Încercare de a ne trezi simțămintele prin intermediul figurilor de stil
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sîntem suficient de lucizi, vom recunoaște că acest limbaj oral evocator este cel de la care pornim pentru a construi textul unui haiku. Acest limbaj, căruia i se potrivește mai degrabă interjecția și onomatopeea, sintagma abia Înfiripată, decît articularea complexă și discursivă și În care chiar și sintagmele un pic mai elaborate sînt doar gesturi, degete verbale Întinse ostentativ către lucrurile evocate. Acest limbaj caracteristic stilului colocvial, stil mai puțin promovat În textele livrești, descumpănește cel mai mult atît pe cititori, cît
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
metaforă amplă, o figură de compoziție extinsă, o viziune creatoare, care, prin abile descrieri de suprafață, poate deschide porți către acele profunzimi ale ființei noastre spirituale de care nu sîntem pe deplin conștienți. Și pe care nu le putem Înfățișa discursiv ci numai vag, prin sugestii și aluzii. Genul acesta de povestiri sînt „poveștile pentru adulți sau de trezit adulții, sunt cele spuse de adulți altor adulți. Scopul lor este de a extrage Învățăminte prețioase, de a conștientiza drumul corect și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]