1,750 matches
-
medicinei: Albert Dürer scrie o carte de anatomie cu planșe studiu pentru artiști, Michelangelo într-o încăpere mai tainică, în Florența, a făcut disecții pe cadavre umane și mai presus de toți, Leonardo da Vinci care a făcut 32 de disecții pe cadavre de bărbați și femei de diferite vârste, dorind să pătrundă secretele corpului uman, ale vieții și morții, o curiozitate specific renascentistă. Leonardo a colaborat cu Marc- Antonio della Torre. Numeroasele sale desene anatomice nu sunt făcute după Galen
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bărbați și femei de diferite vârste, dorind să pătrundă secretele corpului uman, ale vieții și morții, o curiozitate specific renascentistă. Leonardo a colaborat cu Marc- Antonio della Torre. Numeroasele sale desene anatomice nu sunt făcute după Galen ci direct prin disecții, de aici marea lor exactitate, căci cunoașterea unui organ, unui țesut, trebuie să releve funcționalitatea sa, legile care îl justifică. Desenele sale, în număr de 1500, în 200 de caiete, dacă s-ar fi păstrat, l-ar fi impus chiar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat cunoașterea medicală. încercările din sec. XIV ale lui Gérard de Cremona, Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele organismului uman direct, nu prin analogie cu rezultatele disecțiilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat cunoașterea medicală. încercările din sec. XIV ale lui Gérard de Cremona, Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele organismului uman direct, nu prin analogie cu rezultatele disecțiilor pe animale, au făcut posibilă cunoașterea mai amănunțită a corpului uman. În Paris avusese loc o disecție pe cadavru uman prin 1478. în spitalul din Padova, medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Cremona, Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele organismului uman direct, nu prin analogie cu rezultatele disecțiilor pe animale, au făcut posibilă cunoașterea mai amănunțită a corpului uman. În Paris avusese loc o disecție pe cadavru uman prin 1478. în spitalul din Padova, medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
uman direct, nu prin analogie cu rezultatele disecțiilor pe animale, au făcut posibilă cunoașterea mai amănunțită a corpului uman. În Paris avusese loc o disecție pe cadavru uman prin 1478. în spitalul din Padova, medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rezultatele disecțiilor pe animale, au făcut posibilă cunoașterea mai amănunțită a corpului uman. În Paris avusese loc o disecție pe cadavru uman prin 1478. în spitalul din Padova, medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman. La 1537 anatomiștii din Padova făceau anatomie comparată prin disecții pe om și animale. Aici va apare în 1543 vestitul tratat De humani corporis fabrica al lui Vesal asupra căruia vom reveni. Deocamdată să precizăm că în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman. La 1537 anatomiștii din Padova făceau anatomie comparată prin disecții pe om și animale. Aici va apare în 1543 vestitul tratat De humani corporis fabrica al lui Vesal asupra căruia vom reveni. Deocamdată să precizăm că în Padova se continuau dezbaterile de idei pe marginea filosofiei lui Aristot, în timp ce Florența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
negat-o în rolul ei, Vesal a stârnit invidii, intrigi, ură, contrazicându-și profesorii și contemporanii, stârnind animozități. Foarte de tânăr publică Tabulae anatomicae (Documente anatomice), o adevărată introducere în anatomie, realizată pe observații directe privind alcătuirea organismului uman prin disecțiile pe care le face pe cadavre umane. Aceste cadavre erau ale unor criminali sau persoane abandonate. în epocă mai era și o piață a cadavrelor procurate de prin cimitire și vândute în taină anatomiștilor și pictorilor. La 29 de ani
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
poarte o denumire distinctivă. Realizează deci dicționarul organismului uman, unii termeni, în timp, nedobândind statut, fiind înlocuiți cu alții mai oportuni. Vesal prezintă corect cordul, sternul, uterul, ovarele, încă de la vârsta de 23 de ani, având acces în Italia la disecția pe cadavre umane. În Padova, vestit centru universitar medical și spitalicesc, e considerat cel mai mare învățat în domeniile medical și juridic. Susține un învățământ pe bază de demonstrații. Are studenți de pretutindeni. Nu se lasă contrazis deși contrazice pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a rămas foarte cunoscut Constant Varole; în studiul urechii Eustache. La Paris Charles Etienne, în 1545, publică „De disectione“, în Spania Jean Valverde de Amusco publică „Istoria compoziției organismului uman“, carte de succes internațional. Odată cu Renașterea învățământul anatomic direct, prin disecții, devine o realitate în toată Europa. UN CHIRURG: AMBROISE PARÉ (1509 - 1590) S-a născut în Franța, urmează cursuri medicale la Hôtel Dieu unde se specializează în chirurgie. Ajunge medic militar, luând parte la campanii militare. A fost medic al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
introduce versiunea podalică în caz de distocia fătului. își publică lucrările în limba franceză, ajunge rapid cunoscut. Regii Franței îl solicită ca specialist în traumatisme, plăgi, medicina juridică, patologia nașterii. Chirurg de reputație el va recunoaște că la Hôtel Dieu disecția pe cadavre i-a asigurat cunoașterea exactă a organismului uman. Ambroise Paré combate ciuma din 1531-1533 și scrie despre această boală cu un deosebit simț de observație. Cartea în care o descrie rămâne de o mare valoare în patologia pestei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din partea tradiționaliștilor, spiritualiștilor etc. Medicina în înțelepciunea ei, a adoptat o poziție profitabil eclectică așa ca și în cazul filosofiei lui René Descartes (Cartesius 1596 - 1650). Acest filosof, matematician, fizician și enciclopedist este pasionat de medicină și biologie. El face disecții pe animale, descoperă actul reflex care, mai târziu prin Pavlov (1849 - 1938), va duce la conturarea reflexologiei, și afirmă convingerea că valențele medicinei, pe lângă vindecarea și prevenirea îmbolnăvirilor, îi vor face pe oameni mai umani. Pentru el sângele își are
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
magistrului său, Valsalva, toate în număr de vreo șase sute, reflectează și concluzionează: atacurile de apoplexie au substrat în vasele cerebrale, afectarea valvulelor inimii duce la senzații de sufocare, consecințele maladiilor veneriene sunt multiple și dramatice în procreere. Morgagni perfecționează tehnica disecției. Face măsurători cantitative și calitative, totul relaționând cu simptomatologia organului afectat. Clinicianul trebuie să fie un excelent anatomist și observator care să facă relația, între simptom-leziune-funcție. Rigoarea sa științifică invalidează concepțiile vitaliste, umoraliste. El unește perseverența, pasiunea medicală cu modestia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ani, concentrează lumina sfârșitului de secol, înscriindu-se meteoric în anvergura celui pe treptele căruia destinul îi oprește ascensiunea. Fiu de medic, face studii la Lyon și Paris, unde ajunge colaboratorul și prietenul vestitului anatomist și chirurg Pierre Desault. Face disecții în spitale, cercetează cadavre în cimitire, aprofundează studiul și are pasiunea cunoașterii profunde, complete. Elogiază chirurgia ca pe o bază esențială a oricărei cunoștințe medicale. Spirit excepțional, Bichat, amenințat de tuberculoză forțează timpul, își concentrează disponibilitățile și își uimește contemporanii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
salarizează și ei trebuie să concretizeze noua orientare. Spitalele libere de ingerințe canonice, devin centre de studiu medical direct. învățământul medical se integrează cu cercetarea și terapia. Caracterul aplicativ al noului învățământ medical face obligatorie prezența studenților în săli de disecție, clinici, la căpătâiul bolnavilor și în bibliotecile spitalelor. Numărul spitalelor va crește până la 30 în Franța însumând 20.000 de paturi, cadre auxiliare, infirmerii, totul sub autoritatea profesorilor de renume. Aceștia sunt numiți de Stat și spitalele devin municipale. Reformele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Marcello să poată urma școala cu perspectiva unei educații universitare. In timp ce urma cursurile Universității din Bologna, el s-a alăturat societății anatomice fondată de un cunoscut anatomist, Bartolomeo Massari, căruia i-a devenit ginere, și a participat la disecțiile pe animale ale acestuia. În 1653, Malpighi și-a luat doctoratul în medicină și filozofie. La Universitatea din Pisa, unde Malpighi a fost numit profesor de anatomie teoretică în 1656, el s-a împrietenit cu Giovanni Alfonso Borelli. Acest mathematician
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
radicală”, unde fosa veziculei biliare împreună cu țesutul limfatic de la nivelul ligamentului hepato-duodenal sunt excizate în bloc odată cu colecistectomia. Pack și colab. [10] în 1955 și Fahim și colab. [11] în 1962 au pledat pentru rezecția radicală constând în hepatectomie și disecție limfatică portală, această strategie fiind recomandată de către National Comprehensive Cancer Network (NCCN) pentru stadiul T1b (pT1b) sau în cancere veziculare mai avansate [12]. Rezecția chirurgicală rămâne singura formă de tratament cu intenție curativă în cancerul veziculei biliare. Pentru pacienții la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
rerezecția este recomandată pentru toți pacienții care au o condiție medicală bună pentru a suporta o intervenție chirurgicală de amploare. STADIUL IB (T2N0M0) Pacienții cu T2 (tumora invadează țesutul conjunctiv perimuscular) vor beneficia de rezecție radicală. Simpla colecistectomie, datorită unei disecții subseroase lasă pe loc țesut tumoral restant în patul hepatic al colecistului. Probabilitatea metastazelor ganglionilor limfatici la pacienții cu tumora T2 a fost raportată ca variind între 28-63% [21]. Aceste constatări oferă o motivație pentru reintervenții cu efectuarea de rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
poate fi de ajutor în identificarea anatomiei vasculare precum și în ghidarea rezecției hepatice. Pediculii vasculari ai segmentelor IVb și V sunt în general ligaturați în parenchimul hepatic, dar pediculii segmentului IVb pot fi disecați și ligaturați în fisura ombilicală înainte de disecția parenchimului. Pot apărea sângerări majore din ramurile distale ale venei hepatice medii iar acestea trebuiesc atent controlate chirurgical. O atenție sporită trebuie avută pentru a nu leza pediculul principal al sectorului anterior drept și pediculul segmentului VIII. Dacă segmentectomia IVb
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
doar cu colecistectomia extensivă [29, 30]. Rata pozitivității ganglionilor limfatici în tumorile T1b-T3 în aceste studii variază de la 16% până la 30%. Rezecția ductului biliar combinat cu limfadenectomie regională necesită efectuarea manevrei Kocher, secționarea căii biliare principale la nivelul duodenului și disecția completă a țesutului înconjurător. Această disecție trebuie continuată superior până se obține o scheletizare a fisurei transversale hepatice (porta hepatis). Reconstrucția se va efectua printr-o hepaticojejunostomie Y à la Roux. Imaginea de ansamblu al cancerului de veziculă biliară este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
Rata pozitivității ganglionilor limfatici în tumorile T1b-T3 în aceste studii variază de la 16% până la 30%. Rezecția ductului biliar combinat cu limfadenectomie regională necesită efectuarea manevrei Kocher, secționarea căii biliare principale la nivelul duodenului și disecția completă a țesutului înconjurător. Această disecție trebuie continuată superior până se obține o scheletizare a fisurei transversale hepatice (porta hepatis). Reconstrucția se va efectua printr-o hepaticojejunostomie Y à la Roux. Imaginea de ansamblu al cancerului de veziculă biliară este încă una sumbră - mai mult de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială periferică (BAP) la vârstnici. Astfel, peste 70% dintre vârstnicii care prezintă un IMA, AVC, disecție de aortă sau insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul valorilor tensiunii arteriale (TA) este deficitar, în special la subiecții peste 75 de ani (18 -20). Cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
T2 ponderate (CISS, SPACE), evidențiază traiectul fistulos de comunicare intre spatiile subarahnoidiene și compartimentele extracraniene (fig. 3.40 a, b). LEZIUNI VASCULARE POSTTRAUMATICE Atât leziunile penetrante, cât și TCC închise ale capului și gâtului, pot produce leziuni vasculare precum ocluzia, disecția, pseudoanevrismul, tromboza venoasă sau arterială și fistula arterio-venoasă. Complicațiile leziunilor vasculare sunt infarctul și hemoragia [19,20]. Examenul clinic are senzitivitatea scăzută (61%), tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]