9,387 matches
-
nu este victima cum înșelător putem crede, ci așa cum se intitulează un „Profesor al întunericului”. Nu este vorba aici de o penibilă ipostaziere a îngerului întunericului, ci de o dorință de neant similară unei complicate forme de autoconsum nihilist, de disperare rece, fără obiect, care-și devine propriul obiect. Aparent, nu există nicio dimensiune militantă a acestei dorințe de autodistrugere până spre final, când Profesorul se transformă în Predicator, în sumbru profet. „Umbra toporului atârnă asupra fiecărei bucurii.”, iată o frază
Negru pe alb by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5730_a_7055]
-
ar fi împlinit 80 de ani... a fost să aștept această zi ca să-mi amintesc de un actor cu o forță uriașă, pe care îl simțeam năvălind tumultos peste mine atunci cînd Minetti al său întreba destrămat de durere, de disperare și de neputință „ce este teatrul?”... „hazard”, răspundea tot el. Tremuram. Așa cum tremur și acum. Corpul lui masiv, cu mișcări greoaie, ochii tulburați de chinul lui Minetti, un actor bătrîn, uitat, care merge în traistă cu masca lui Lear și
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
paginile cărții, nu poți să nu-ți pui o întrebare oarecum nelalocul ei: ce voia, în fond, Audrey Hepburn? Să joace în filme ori să se mărite? Valorile, aspirațiile, visele, convingerile ei migrau în direcția întemeierii unei familii. Voia cu disperare „un cămin” și, în primii ani de carieră în industria filmului, a fost mereu gata să renunțe la glorie pentru a se transforma într-o soție model și-ntr-o mamă model. Un scenarist cu imaginație ar putea gândi un
Mic-dejun cu Audrey (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5898_a_7223]
-
ceva mai clar.” Neavând cum să știe, nu-i rămâne decât să spere. Speră că „după moarte va fi ceva despre care nu știm nimic (...) Nu am altă credință decât această speranță nebună.” Formula prin care încearcă să sintetizeze negarea disperării pe care este evident că n-o poate evita dar pe care buna lui creștere nu-i permit s-o divulge este superbă. Superbă, dar sofistică: „Dacă aș crede în ceva, ar fi mai curând în Dumnezeu - dacă există. Există
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
dar nu prea intră-n pielea lor: prea multe șuturi au de luat în fund, aceștia; sau, când sunt christici (ca Pierrot), palme grele pe obrazul alb ca luna... Copiii, îndeobște, n-au umor, care (vorba lui Wilde) e „politețea disperării”. Copiii vor, dacă se poate, să primeze: uitați-vă la fete, mai cu seamă (și la mămicile acestora, desigur), care se vor prințese, cosânzene ș.a.m.d., refuzând să joace în Cenușăreasa (care are, totuși, happyend). Neputând face diferența dintre
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
i-ar furniza niște bani în plus față de pensie, apoi realizează importanța ei simbolică, pe măsură ce un eveniment minor din război este transfigurat cu ajutorul imaginației de pensionarul visător. Netzer își lasă personajul să fluctueze între stări diferite, mândrie, mirare, incredulitate, revoltă, disperare etc. și mai ales să- și forjeze o nouă imagine. Însă agitația disperată a acestui cehovian om de prisos nu mai are loc în registrul comic bazat pe jocul dintre esență și aparență, ea vădește o dimensiune dramatică. Obiectul simbolic
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
său. Ascuns după ușă, în culise, ca un actor lipsit de experiență, timorat, tatăl șia pregătit intrarea în scenă, și odată intrat emoția l-a copleșit. De data aceasta tăcerea este a lui conu Leonida, care își expune aproape cu disperare pieptul decorat. Mesajul îl transpune statuar pe tată, dragostea fiului este pariul, decorația nu este decât un mijloc care s-a ivit oportun. Cu această așteptare se încheie filmul, în mijlocul pălăvrăgelii din care nu se mai înțelege nimic și cu
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, la TVR, că faptul că Italia și Grecia apelează la guverne de uniune națională, cu tehnocrați, este "semnul disperării", el menționând, pe de altă parte, că nu crede că Italia va intra în insolvență. El a spus că noile guverne din Grecia și Italia au misiunea de a scoate țările din criză. Este soluția disperării, în care partidele nu
Băsescu: Italia şi Grecia apelează la guverne de uniune naţională, cu tehnocraţi. E semnul disperării () [Corola-journal/Journalistic/59238_a_60563]
-
cu tehnocrați, este "semnul disperării", el menționând, pe de altă parte, că nu crede că Italia va intra în insolvență. El a spus că noile guverne din Grecia și Italia au misiunea de a scoate țările din criză. Este soluția disperării, în care partidele nu mai au curaj sau nu mai pot să scoată țara din criză", a spus Băsescu. El a ținut să sublinieze că o perspectivă absolut indezirabilă este eșecul tehnocraților. Băsescu a explicat că politicienii pot avea soluții
Băsescu: Italia şi Grecia apelează la guverne de uniune naţională, cu tehnocraţi. E semnul disperării () [Corola-journal/Journalistic/59238_a_60563]
-
situația prezentă din țara noastră, am filmat înaintea evenimentelor din iunie. Preocupările unui artist sunt diferite de ale dv., ziariștii. Asta nu înseamnă că fiind aici, la Cannes, nu mă gândesc la Turcia. Poate altădată voi face un filmd despre disperarea și amărăciunea de acum, dar, deocamdată, am ales să înțeleg mai bine sufletul omului ».
Cannes 2014: Am auzit, deja, foșnetul unei Palme d Or by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62234_a_63559]
-
data aceasta Jonah s-a arătat încântat de idee. Din 1996, Jonah s-a culcat atât cu femei, cât și cu bărbați și i-a plăcut compania ambelor sexe. Acum nu mai știe numărul partenerilor avuți, însă își caută cu disperare o iubită. Americanul susține că, deși nu a reușit să-și găsească o iubită în ultimii 17 ani, a avut totuși relații pasagere, cu femei mai în vârstă-singurele care sunt dispuse să stea cu el mai mult timp. Ce poți
Ofertă pentru bărbatul cu cel mai mare penis din lume by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62277_a_63602]
-
editorială care însoțește cartea. O româncă stabilită în Austria trimite Editurii Cartea Românească un email prin care solicită unui prozator, oricare ar fi acesta, să pună pe hârtie drama vieții ei, pierderea singurei fiice. Gestul în sine, având ca resort disperarea, nu admite comentarii de nici un fel. Cât despre rezultat, în forma pe care i-a dat-o Radu Aldulescu, și el trebuie discutat, în ordine morală, cu mănuși. Din aceeași notă aflăm că „deși lucra la un nou roman, s-
Presiunea realului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6239_a_7564]
-
obiect pe care l-a cumpărat dintr-un târg de vechituri câțiva ani, fără a bănui că acesta valora o adevărată avere. Un american din Midwest-ul, care cumpărase un ou din aur de la un târg de vechituri și dorea cu disperare să îl vândă, a descoperit în cele din urmă că obiectul pe care îl deținea era un ou Fabergé imperial, estimat la 24 milioane euro, a cărui urmă fusese pierdută în urmă cu multă vreme. Potrivit cabinetului londonez de antichități
Comoara de 24 de milioane de euro din târgul de vechituri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62417_a_63742]
-
îți taie posibilitatea de a mai crede în profunzimea binelui sau adevărului. Un ochi clinic e condamnat să-și piardă iluziile din neputința de a mai găsi în omenire motive de fascinație. De aceea, dintre medicii care sunt predispuși la disperare, psihiatrii ocupă un loc de frunte. Cu timpul, dacă nu se decompensează ei înșiși, vor deveni niște sceptici superiori pentru care cultura e un refugiu din fața bolilor. Jurnalul lui Mircea Lăzărescu este un exemplu de ceea ce înseamnă să te refugiezi
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
de clișeele unui limbaj politic „pașoptist", reluat în jurul lui 1950, cu note popular-arhaice în actul de înfierare a dușmanului: jaf, bir, argat, moșie, iobagi, slugă, ispravă, a huzuri etc. Tonul solemn și patetic se asociază cu cel colocvial: „măsuri ale disperării, simpliste și din topor, elaborate pe genunchi". Nu lipsesc inovațiile metaforice, devenite clișee, ale limbajului politico-jurnalistic actual: a căpușa, tonomate, cașcaval („le-a oferit pe tavă, din nou, cașcavalul guvernării"). Se înregistrează și încercări îndoielnice de inovare, prin variație și
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Există un anumit tip de curaj, un curaj care nu implică virtuțile din care sunt fabricați eroii, un curaj al sincerității. Reacția violentă nu poate fi evitată, într-un interval scurt este parcursă o întreagă gamă afectivă de la furie la disperare, de la repulsie la nevoia de afecțiune imediată, de la invectivă la rugăminte. Adriana își va regăsi echilibrul la scurt timp pentru a judeca lucid situația și a reveni asupra deciziilor radicale enunțate în momentul de tensiune maximă. Cuplul joacă în fața socrilor
Viața e în altă parte by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6052_a_7377]
-
este problema acum. Ție ți-au plăcut pasajele filozofarde de mai înainte? Cu siguranță, nu. Sunt monstruoase în sterilitatea, chiar inumanismul lor. Și cînd te gîndești că sînt cohorte de oameni care asta fac toată viața sau își doresc cu disperare s-o poată face! Adică ce? Să-și exerseze inteligența în jocuri intelectuale, combinînd și recombinînd fapte de cultură, într-o gratuitate grețoasă, lăsînd să treacă viața pe lingă ei, adîncind omul din ei într-o sufocantă mediocritate, în mocirla
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
sufocantă mediocritate, în mocirla de dincolo de valorile reale ale vieții și de morală." (p. 29) Fidel gîndului de a nu face teorie ieftină pe seama unui fenomen care nu îngăduie poza retorică -propria moarte - Mirel Cană își descrie stările lăuntrice: de la disperarea dată de revelația bolii pînă la apostazia în fața unui fenomen pe care îl consideră echivalent cu o injustiție, apoi lupta împotriva depresiei și a fricii, cu dorința de a fugi de resemnare și de a păstra mereu un tonus optimist
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
pregătire, de școală, de studii serioase, de workshop-uri, de audiții, de întîlniri și de repetiții, de ore de trudă, de îndoieli și de nesomn cînd televizorul te face star peste noapte, fără să ai nimic din toate astea? Haos și disperare Dacă înainte de 1989 citeam, mergeam la teatru, la concerte, ne strîngeam și comentam cărți, filme pe care le vedeam pe casete video, te miri ce tendință teatrală, cinematografică, culturală și pentru că nu exista cam nici o atracție la televizor, acum tot
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
tocmai de Dan C. Mihăilescu, care îi descria cu nonșalanță angajarea legionară. Reacția lui Cioran, într-o epistolă trimisă pe adresa editurii și lipsită de vreo formulă inițială de adresare, a fost: „Nu veți ști niciodată în ce stare de disperare m-au aruncat unele dintre observațiile dvs. Cred că meritam mai mult. Cred că trecutul meu ar fi meritat ceva uitare." (p. 21) Și astfel relația celor doi intelectuali a luat sfîrșit, Cioran neputînd depăși furia momentului. Remarca criticului: „Ar
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
i s-a întâmplat lui Vintilă Horia, care a pierdut Premiul Goncourt. Era însă o foarte sinceră smerenie. Și această mică temere. Că ar fi fost militant legionar, nu e adevărat. Această adopțiune care se citește chiar în Pe culmile disperării arată faptul că a crezut la un moment dat în Legiune, ca mișcare de înnoire și împrospătare a sufletului românesc, așa cum au crezut mulți. Inclusiv subsemnatul. Știți când m-am luminat eu? Când am lucrat la Ministerul de Externe, sub
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
cuvînt, neavînd rutina sentimentelor negative, se văduvește de firul energiei lor. De aceea, Ciprian Măceșaru pare împins de o fatalitate căreia nu i se poate împotrivi, docilitatea în fața destinului mergînd pînă la acceptarea fără crispări a sorții date. Pînă și disperarea e molcomă, molipsindu-se de o acalmie grea. Din acest motiv, seninătatea autorului trezește în cititor pofta unor detalii macabre și dorința unor presimțiri perverse. O curgere lină de rîu fără vîrtejuri și vîltori, aceasta e atmosfera jurnalului de față
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
studiat implicat într-o astfel de acțiune? Dar ar fi putut ea oare vedea totul așa cum văd eu, ca pe echivalentul moral al unei ciudățenii cosmologice, o mică apostilă a Holocaustului? Ar putea ea oare aprecia norul, aproape celest, al disperării care-mi țîșnește din măruntaie? Un nor ce duce cu el spori catatonici, semințele unei specii noi dar încă și mai sumbre? Mă îndoiesc - mă lasă indiferent. Intîlnirea aceasta era atît de neînsemnată de parcă nici n-ar fi fost; chiar
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
pentru pașii de fantomă. Tonuri crepusculare a împrăștiat, imagini îndoliate a găsit, sclipirile le-a adumbrit și voi ați venit cu drag să-i țineți tovărășie". În proza din Fantome, pornirea paseistă a lui Anghel se accentuează și duce la disperare; proustianismul instinctiv al tînărului format la Paris s-a fortificat odată cu trecerea anilor și a dobîndit noi argumente prin transplantarea lui pe sol autohton. Iașul legendar inventat de Anghel devine centrul lumii. Mai mult decît în poezie, psihoza sfîrșitului capărtă
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
la afacerea de familie pe care o aveau - afacere cu fructe.” Este o situație care ne scapă de sub control, dar asta nu înseamnă că nu ne încearcă un sentiment de vinovație. Mă întreb... cu ce-am greșit?”, a spus cu disperare mama tinerei. Angajarea, o problemă care îi macină pe tinerii din Europa La cinci ani de când criza economică a lovit Europa, șomajul în rândul tinerilor a urcat vertiginos în foarte multe țări: 56% în Spania, 57% în Grecia, 40% în
Tânăr educat, caut slujbă. O tragedie europeană by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61554_a_62879]