6,113 matches
-
salopetă, cei pe care-i păstrase încă de pe vremea când lucra în construcții, își scoase chiar și casca de protecție (de aceeași proveniență), de pe cap și intră în apa rece. Abia la contactul apei cu picioarele omului, câțiva pești săriră disperați să ia o gură de aer. Însă nimeni nu mai avea acum ochi pentru ei. Bidel târî afară trunchiul. Era neobișnuit de greu. Doar când a ajuns pe mal și s-a așezat lângă el ca să-și tragă sufletul și
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
Suntem într-adevăr oameni fericiți să putem să ne adresăm Lui cu acest apelativ: TATĂ. Iar pocăința nu înseamnă că ai intrat într-un cult de nebuni, de habotnici, de oameni care și-au pierdut direcția și care caută soluții disperate la problemele lor disperate. Pocăința înseamnă să accepți liber să te dăruiești lui Dumnezeu și să-L iubești pe El. Pocăința înseamnă să cunoști un Dumnezeu viu și atotputernic, plin de înțelepciune și pricepere, plin de mărinimie și înțelegere. Reporter
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
fericiți să putem să ne adresăm Lui cu acest apelativ: TATĂ. Iar pocăința nu înseamnă că ai intrat într-un cult de nebuni, de habotnici, de oameni care și-au pierdut direcția și care caută soluții disperate la problemele lor disperate. Pocăința înseamnă să accepți liber să te dăruiești lui Dumnezeu și să-L iubești pe El. Pocăința înseamnă să cunoști un Dumnezeu viu și atotputernic, plin de înțelepciune și pricepere, plin de mărinimie și înțelegere. Reporter: Intenția lui Dumnezeu NU
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
pus geanta-n băț pe umeri și a ieșit ca o vijelie, cu toată împotrivirea domnului Arsu, care o întrerupea mereu: - Domnișoară, fiți rezonabilă... fiți rezonabilă! Vă rog! Pe coridor și afară, pe alee, domnul Arsu sărea în fața ei, încerca disperat s-o oprească, dar domnișoara Iulia îl ocolea și pășea ferm, cu pași hotărâți. Noi, toți, ciotcă la ferestre, unul peste altul. Urmăream și speram ca domnul Arsu să o întoarcă din drum. Când au ieșit în șosea, domnul Arsu
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
de cuvinte. Prefera să se scurteze seara banchetului pentru a încerca să o conducă pe Săndica acasă la ea sau, de ce nu, la el. Asemenea ocazie nu se ratează. Cu el de mână, Săndica îl scoase de pe scenă sub privirile disperate ale lui Viorel și îl duse în sala de banchet. Dorea să mai stea câteva clipe la masă cu toți cei care mai erau prezenți, ca apoi, cât mai diplomat, să-i solicite lui Mircea să o însoțească până acasă
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Eber umbla ca un bezmetic pe punte, cu mâinile în cap. Talestri se retrase devreme în camera ei și începu să împletească o pătură. Corabia se unduia tot mai puternic printre valuri, scârțâind din toate încheieturile. - Pirațiiii! se auzi vocea disperată a bătrânului negustor. Talestri sări ca arsă. Își luă sabia și ieși din cameră. În timp ce urca scările, îl văzu pe Eber coborând, dar nu reuși să îl întrebe ceva. Probabil, negustorul, știind că are atâția războinici la bord, dădu alarma
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
poată face altceva, alunecă în afara corabiei. Melestri țipă ca din gură de șarpe. Privi peste bord și o văzu pe prințesă agățată de unul dintre pintenii corabiei, care trebuia să asigure limitările de distanță în porturi. - Aelaaa! se auzi vocea disperată a lui Melestri. Adă o funie, orice, aaacuuuum! Aela ajunse într-o clipă cu ditamai funia și dădu un capăt peste bord. Talestri stătea agățată cu mâinile de lemnul nefinisat, care îi rănea mâinile. Începu să simtă durere în brațe
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
acum ne loveau travers în babord și ne împingeau spre diguri. Așa aveam un avantaj și o speranță de a ajunge la mal. Încet, încet, vedeam cum distanța se micșorează tot mai mult și speranța că vom scăpa din situația disperată creștea. Nu știu ce era în sufletul bătrânului, dar mie nu-mi era comod deloc, în acele clipe. Simțeam cum forța mușchilor mă părăsea. Deja trecuseră mai mult de două ore de tras la galere și mai aveam cam trei sute de metri
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
autoturism a cărui viteză nepermisă fusese înregistrată de radar. Șoferul acestuia devenit pieton alergă, pe marginea șoselei, în direcția lor, cu o viteză incredibilă pentru un atlet vârstnic. Polițistul, care are ca sarcină să oprească autovehiculele vizate, îi face semne disperate să tragă pe dreapta. Albert nu înțelege, nici măcar nu privește, continuându-și goana nebună. Este prizonierul unei obsesii. În locul lui trage pe dreapta un autoturism care circulase regulamentar. Șoferul acestuia, total nedumerit, mormăie înjurături la adresa polițistului ce făcuse semnele, având
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
mai numeroși și mai bine înarmați. Nor Alb începu să tragă cu jeturi de raze fierbinți, sfârtecând pulpanele lui Nor Vânăt, lovindu-l în fălcile umflate, spintecându-i burta din care începură să curgă șiroaie de apă. Sufla Nor Vânăt disperat, spulberând în mii de fâșii cămeșoiul lui Nor Alb, dar fulgerele acestuia îl transformară într-o fleandură zdrențuită care plutea în derivă prin cer, precum o pânză de corabie smulsă de uragan. Viteazul Viscorilă se aruncă cu toate trupele lui
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
acesta aruncă biciușca, văicărindu-se: Aoleu! Văleleu! Săriți! (Uitase comanda “Atacați, buluc!”). Dar trăsnetul lui Mărțișor în ceafa groasă și lățoasă făcu din general o ceață plumburie, cu dâre negre ca smoala, care gemea în continuare: Aoleu! Văleleu! Împărăteasa era disperată că, sub ochii ei, falnicii viteji erau transformați în fantomele din Țara de Fum pe care ea le însuflețise. Mânioasă, sufla în disperare, aruncând în Mărțișor cu munți de zăpadă ce se topeau în preajma lui spre deznădejdea și furia sa
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
nu era acasă. Iarbă din fața blocului înverzise și crescuse mare. Firele de iarbă erau pline de picături de ploaie. La marginea trotuarului, Dino a văzut că se mișcă ceva prin iarbă. Mami ! Un pui ! Un pui de pasăre, făcea eforturi disperate să zboare. Nu era posibil...ploua ...Parcă era un ghem de ață încâlcita.. Nerezistând să îl știe că devine victima, băiatul meu l-a luat acasă unde era cald și bine. L-a șters cu șervetele, l-a uscat. Și-
SELECŢIE NATURALĂ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365710_a_367039]
-
A ridicat gâtul și l-a scuturat în aer cu bucurie. Bătrânul a înțeles mesajul: vor rămâne prieteni pentru totdeauna. În momentul când Ghețuș a plecat din nou spre apa mării, Molda porni în fugă după el spre cârd, lătrând disperată. Își pierduse prietenul care i-a ținut de urât timp de două săptămâni. La mal și-au luat “la revedere”... dar, oare, aveau să se mai vadă vreodată? Unul aparținea apei, ceilalți doi - uscatului. Așa s-au despărțit, rămânând prieteni
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
și așa și era... ...m-am târât până acasă în pat - și - tolănit - am privit - pe perete - imensul joc de umbre al flăcărilor: din cer pe perete - parcă nu mai părea tot atât de spectaculos - tot atât de periculos era suportabil - aproape agreabil - jocul disperat al incendiului - privit dintre așternuturile - călduțe și moi - dintre așternuturile umbroase ale prea puținei păsări ...am început - din acea noapte - chiar să am - inutile și vag încenușate - mustrări de conștiință... - ...dar asta e o altă - cu totul altă poveste - și
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
întinderi. Celor care vor reuși să adune roade cât mai bogate, le voi dărui calul meu cel alb. Calul alb era privit ca o adevărată comoară, așa că oamenii au fost de acord cu această propunere. După câteva săptămâni, tănărul veni disperat la rege: - Dragul meu, ocrotitor! Preamărite împărate! La mare ananghie sunt! Oamenii, în loc să muncească, s-au apucat să dea foc lanurilor, pe care le aveau în gospodării celelalte echipe și să le otrăvească acestora animalele. Totul a luat-o razna
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
contemple măreția și misterul omului”, este cea de 27 ani. A fost o schimbare, de la o perioadă de dezinteres față de religie la un devotament total. Nu a fost, așa cum unii au interpretat că datorită bolii a recurs într-un mod disperat la unica soluție rămasă - religia. Odată interesul recăpătat pentru religie, el publică diverse lucrări cu teme religioase și susține existența miracolelor. Înainte de moartea sa începe o lucrare teologică importantă cu titlul original „Apologie de la religion Chrétienne” (Elogiul religiei creștine), dar
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
foarte mânios, la fratele său cel tânăr, care îi era, până atunci, atât de drag! Și așa se întâmplă pe lume, că un om e lipsit chiar și de cele mai plăcute vise ale sale! Atunci o viață întunecată și disperată îl așteaptă, viață fără bucurii, fără speranță! * În Marele Salon al Palatului Imperial o mulțime de candele își leagănă flăcările aprinse. Cei de față pășesc cu grijă, vorbind în șoaptă. Căci Împăratul gândește profund, iar mintea lui pregătește furtuni! Inima
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
îl izbește puternic cu o țepușe în inimă. Vampirul urlă îngrozitor, apoi în încăpere răsună un horcăit și sângele țâșnește împroșcându-l din cap până-n picioare. În momentul următor Sasu îi bagă în gură o torță aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul se zbate și încearcă să-i prindă, dar Arnăutu înfige și mai mult țepușa în pieptul său. În cele din urmă Ursuz se prăbușește iar coroana se rostogolește pe podea. BOIER CIOCOIU(în batjocoră) Ce faci, Majestate!? Ai pierdut
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
de trecut și la ce va mai fii Ele ne vor ține veșnic companie Ne încălzesc în zile de ploi și vijelii Ne răcoresc în veri toride fără ploaie Ne ancorează când în largul marii suntem Singuri, pierduți, dezorientați și disperați. Referință Bibliografică: Ancoră în largul mării / Stella Reeves : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 773, Anul III, 11 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stella Reeves : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ANCORĂ ÎN LARGUL MĂRII de STELLA REEVES în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351767_a_353096]
-
gazdele noastre ospitaliere, atente cum nu se poate cu boierul, au rămas înmărmurite și-l priveau cu milă. Intraseră în panică și, neștiind ce să-i facă pentru a-l liniști, nebănuind ce i se întâmplase de-i așa de disperat, căci țipa mai abitir decât o femeie în patimile nașterii, își dădeau palme peste frunte și se văicăreau de zici, ce e Domne asta. - Doamne, Doamne!... ce pățirăți, conașule? La un moment au crezut că-l mușcase Corbea. Naie a
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
de trecut și la ce va mai fii Ele ne vor ține veșnic companie Ne încălzesc în zile de ploi și vijelii Ne răcoresc în veri toride fără ploaie Ne ancorează când în largul marii suntem Singuri, pierduți, dezorientați și disperați. Citește mai mult De-o oră, poate două acum să fieMă uit pe geam să văd cum ningeși gândul mă transportă-n timpCând liniștit ningea și noi copiiStăteam pe lângă mama, ne jucamLa pâlpâitul focului în sobă priveamși mâinile micuțe ni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
din a noastră veselăCopilărie gând de trecut și la ce va mai fiiEle ne vor ține veșnic companieNe încălzesc în zile de ploi și vijeliiNe răcoresc în veri toride fără ploaieNe ancorează când în largul marii suntemSinguri, pierduți, dezorientați și disperați.... X. IARNA A SOSIT, de Stella Reeves , publicat în Ediția nr. 756 din 25 ianuarie 2013. Aseară iarna repede și pe neașteptate A veni; ninsoarea cu mii de fulgi mici, Veseli și jucăuși gazonul în scurt timp Un covor alb
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
Își tot zice-n gând Sărac... Și lovind, bietul măgar, Cu biciușca pe spinare: - Hai la deal, nu sta-n cărare! Trece-un domn cu limuzina; Sună..., nu are răbdare; O fi terminat benzina?! Iar asinul, transpirat... Scoase-n răget disperat: - Bun stăpân, ce-s vinovat Când alesa-i un tâlhar? N-ai avut nici ochi, nici cap, Și-ai crezut într-un flecar... Iar pe mine-ți verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai paie
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
care se întreținuse atât de agreabil, mai ales că, încuiase și ușa, ca să nu-i deranjeze nimeni. Stupoare! La masă nu era nimeni. Se duse la ușă. Încuiată! La toaletă! Nimeni! Fiind un cartezian convins, căută vreme de două ore, disperat, prin toate colțurile, dar nici urmă de bătrânul acela oarecum alunecat din realitate. Raționalismul său cartezian se prăbuși fără zgomot, însă de a doua zi, intră hotărât în categoria suspecților, susținând că a fost vizitat de extratereștri (abia acum înțelegea
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
picior pân' la cap, va fi zdrelit, Pentru fiece vapor și tot ce s-a șterpelit, Iar în clipe de răgaz, a' lui Boc hidos strigoi, O să-ți bage pe grumaz doar cârnați de la Pleșcoi, De-ai să ceri tu, disperat, dracușorilor zapcii, Ca, în groapa cu rahat, să te-arunce să-ți revii” ... “Auăleu, sfinția ta!” Spăimântat de-așa calvar, Prăvălindu-mă-n podea să pup poala popii iar, “Uite, dau și-un acatist, fac mătănii câte vrei, Nu știu
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]