4,906 matches
-
matrimonială”, alesul d-sale fiind ministru de finanțe al României în două guverne interbelice, în 1937 și 1939 : Mircea Cancicov. Îndeajuns să fie condamnat la ani mulți de închisoare și să marcheze profund, prin legământ și destin, întreaga carieră a distinsei sale soții. După 1989, când s-a dat „drumul la gură” aveam să aflu că singurul academician plin pe care l-a dat satul meu celui mai înalt for al științei și culturii românești a fost coleg de guvern cu
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
culturii românești a fost coleg de guvern cu ... Mircea Cancicov, bun prieten cu familia Cancicov. Este vorba de academicianul Victor Slăvescu, ministru de finanțe al României cam în aceleași guvernări ... Dacă a-și fi început cu locul nașterii, dialogul cu distinsă doamnă s-ar fi animat iar confesiunea mea ar fi fost mai consistentă în amintiri și fapte. Poate și drumul de urmat ar fi avut o altă cadență și orientare! De unde se vede că cel mai adesea suntem ce suntem
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
trăiește viața lui în lucrarea poruncilor evanghelice, se consideră pe sine că nu știe și nu are nimic, chiar dacă cunoaște și are. Această funcționare antifatică fenomenală a vieții duhovnicești este într-adevăr punctul culminant extrem al sințeniei. Mulți Sfinți Părinți distinși ai Bisericii noastre, bogați în experiențe harismatice, au avut până la ultima lor suflare, conștiința sfântă că „nu au pus încă început pocăinței”. Posibilitatea de trăire a antifazei (contradicției) „nu am nimic”, în momentul în care „pe toate le stăpânesc” constituie
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
impresionat enorm ! Tonul cu care mi-a vorbit,mi-a dat senzația încurajatoare că eram luată în serios. Eram atât de încântată că pentru câteva minute am fost aproape de ea - privilegiu de care se bucura extrem de puțină lume . Frumoasă și distinsă, cu ochii mari - albaștrii,cu părul blond, lung și ondulat , aproape natural, mă întrebă: - Dorești ceva ? - Nu ! i-am răspuns timid. M-a trimis domnul profesor Lungu, să vă aduc această carte pe care i-ați împrumutat-o . - Ești eleva
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi din București. (Proloagele-Viețile Sfinților și Cuvinte de Învățătură pe Luna Septembrie. Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova) Sfârșitul lui Septembrie și începutul lui Octombrie a fost inclus într-o călătorie la sfârșit de săptămână la Curtea de Argeș la distinsa familie Vișan-nașii noștri și la Rîmnicul Vîlcea-locul atât de drag inimii mele, spre întâlnirile cu prietenul nostru Ion Măldărăscu-om de cultură și de condei vâlcean, vlah ultranaționalist, luptător activ și patronul tehnico-spiritual al prodigioasei reviste naționaliste „ARTEMIS” și apoi cu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
anului 1989. Unii oameni se schimbă ca apa. Corneliu Leu este esența tare a acestui pământ, cu simțul miracolului lumii și puterea cerească a creației în inima și-n buricele degetelor. ------------------------------------- Notă: 21 iulie 1932, este ziua de naștere a distinsului om de cultură Corneliu Leu. Materialul este un omagiu adus acestuia cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. (n.r.) Constantin LUPEANU București iulie 2012 Referință Bibliografică: Constantin LUPEANU - 21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) / Constantin Lupeanu : Confluențe
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
trebuia să devină proiectul născut cu opt decenii în urmă. Iată, așadar, că „pomul”experimental plantat atunci a rodit acum, într-o toamnă mult amânată, sub o povară nouă, cu noblețe autoasumată: Cornova - 1931. Și iată cine sunt cei trei distinși și generoși oameni ai vremurilor noastre, reprezentanți ai Cetății demni de bravii lor înaintași, care au preluat proiectul gustian: Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile Șoimaru. Nu ignor deloc, însă, în entuziasmul meu de posesor, deja, al acestei monumentale lucrări
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
-i cunosc pe doi dintre cei care s-au dăruit impresionantei realizări editoriale Cornova - 1931, pe care îi salut respectuos și recunoscător prin această semnalare, anume pe generosul, energicul și inepuizabilul autor de proiecte editoriale dr. Vasile Șoimaru și pe distinsa d-nă prof univ. Zamfira Mihail (nume distinct pe lista colaboratorilor impunătorului volum), fiica preotului savant Paul Mihail, participant la expedițiile monografice de mai târziu ale Filialei basarabene a ISR-ului lui D. Gusti. Dr. V. Șoimaru realizase anterior, în calitate de autor
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
numiți mai sus ai monografiei-document, în egală măsură monografie-monument, Cornova-1931, sunt deja Cetățeni de Onoare ai Cornovei (recunoaștere oferită recent și D-nei Golopenția). Acum cornovenii nu mai au ce răsplată să le ofere, decât valoare adaugată la recunoștința lor față de distinșii fii ai satului care le-au recuperat și dăruit dovada de netăgăduit că meleagurile lor natale au cea mai complexă, cea mai savantă cercetare istorică, tipică speciei de lucrare editorială numită monografie. Că satul lor e primul sat românesc dovedit
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
Spitalul Colțea (Prof. Dr. N. Hortolomei), Spitalul Floreasca (Prof. Traian Nasta). Cu o putere de muncă neobișnuită, lucrând în paralel în învățământul de anatomie și de chirurgie, cât și ca intern clinic, D. Burlui s-a instruit lângă cele mai distinse personalități, creatori de școală, profesioniști desăvârșiți. Acest lucru i-a imprimat întregul curs al vieții. Terminând perioadă internatului, lucrează ca medic secundar chirurg la Spitalul Elias, sub directă îndrumare a Prof. Dr. Ion Făgărăsanu, începând din 1948. Urmează apoi un
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
prezentate în "Nouveau Trăite de Technique chirurgicale", Ed. Masson (1971, 1975). A elaborat o serie întreagă de monografii printre care: "Hipertensiunea portală" (Ed. Medicală, 1967), "Vena ombilicala în chirurgia porto-hepato-biliară" (Ed. Medicală, 1970), "Chirurgia chistului hidatic hepatic" (Ed. Medicală, 1976, distinsa cu premiul Academiei Române), "Surgery of portal hipertension" (Ed. Medicală, 1980), "Chirurgia regiunii oddiene" (Ed. Academiei Române, 1978). Cercetător neobosit, nume de referință în multe domenii ale chirurgiei, meritele sale au fost recunoscute și s-au reflectat în titlurile conferite: Membru al
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
Engels? Ce face, domnule, un student la inginerie cu o astfel de carte?”. Această nejustificată întrebare, îmi reamintește de una dintre lansările mele de carte, când - în sens, probabil apreciativ (deși mie nu mi-a sunat deloc așa) - unul dintre distinșii mei invitați și-a început discursul cu neargumentata frază: „Eu, unul, eram convins că inginerii nu știu nici măcar să citească, darămite să mai și scrie!”. Primele reviste online care mi-au publicat articolele - Gazeta de Belgia, Așii Români (Germania), Basarabia
TAINA SCRISULUI (7): LUPTA CU PROPRIILE LIMITE ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354726_a_356055]
-
plăcut cu kharma-ți, Ludică Evanghelina... Cristică Evanghelina, Magdalenică veneră, Mlădioasă ca felina, Candidă ca o panteră, Mistică Evanghelina... Mantrică Evanghlina, Sănii tăi sunt vii vestigii, Mergi dansând ca balerina, Nu ai jenă și religii, Tantrică Evanghelina... Strașnică Evanghelina, Rezervată și distinsă Ești zeița, melusina De rivali cea mai pretinsă, Pașnică Evanghelina... Harnică Evanghelina, Când gestionezi iubirea Nu-ți asumi păcatul, vina Că îți este slabă firea, Darnică Evanghelina... Falnică Evanghelina, La picioare-ți stă armata, Aviația, marina... Dar mai știi câți
EVANGHELINA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347097_a_348426]
-
dedic, în mod expres, manifestarea mea efervescentă, expresie a cuvantului scris, căci el mi-a prilejuit prezența la Chișinău și bucuriile colaterale evenimentului pe care l-a creat la ASEM, instituția academică al carei fondator este. Dar sunt sigur că distinsul meu Prieten mă va ierta, căci aceeași stare de spirit i-a produs și dumnealui oaspetele său special de la București, căruia i-a intermediat, ca un veritabil promotor, emisiuni radiofonice si televizate în mass-media chișinăuiană, l-a trecut Nistrul, simbolic
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
a aprobat, în ședința din zilele de 22 - 23 martie anul 1994, la propunerea Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului și Episcopiei Albei Iulia, organizarea și delimitarea teritorială a Episcopiei Covasnei și Harghitei, cu reședința în Miercurea Ciuc. În prezența vrednicului și distinsului Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, în 31 mai anul 1994, la Catedrala Ortodoxă din Miercurea Ciuc s-a constituit Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, iar în 12 iulie anul 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat la alegerea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
distorsionate parcă, la majoritatea... Poate și din cauza „haosului paradisiac” în care se învârt politicienii noștri de azi străini total de ceeace înseamnă profesionalismul celui aflat în slujba țării. Nu am apucat însă să îmi termin bine vorba, că una dintre distinsele noastre doamne m-a întrerupt, blând: Te înșeli! Poate anii mulți petrecuți departe de Țară te fac să vezi lucrurile așa... La liceul unde lucrez, copiii sunt foarte interesați de a reuși în viață prin muncă multă și sacrificii, de
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
succesul pe care îl avea în fața băieților și a învățătoarei, am cedat la fel de repede, precum un șoricel în fața unui leopard. De frică să nu ne vedem izolate, am început să-i “cântăm din cobză”, pline de atenție și admirație, prea distinsei noastre college, ajungând să ne facem fel și fel de gânduri în drum spre școală ca să găsim o modalitate să-i câștigăm interesul. Băieții, de la prima oră până la plecare, erau numai zâmbete și gesturi cavalerești: unul îi ducea ghiozdanul și
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
Române a aprobat, în ședința din zilele de 22-23 martie anul 1994, la propunerea Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului și Episcopiei Albei Iulia, organizarea și delimitarea teritorială a Episcopiei Covasnei și Harghitei, cu reședința în Miercurea Ciuc. În prezența vrednicului și distinsului Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, în 31 mai anul 1994, la Catedrala Ortodoxă din Miercurea Ciuc s-a constituit Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, iar în 12 iulie anul 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat la alegerea
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
crucii cu limba în taină, să îndepărtezi orice răutate. "Podul suspendat ", autor Suzana Deac, s-a născut la Editura Transilvania, în anul 2011. Această carte, ca multele de altfel, face parte din " Colecția - Cititor de Proză ", care este coordonată de distinsul om cu suflet nobil, EMANUEL POPE , om de aleasă cultură, poet , prozator și un desăvârșit promotor cultural. Cu inima cât soarele, domnia sa , aduce soare și lumină în sufletele celor ce-i cer ajutorul în a plăsmui ceva trainic și adevărat
PODUL SUSPENDAT DE SUZANA DEAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357300_a_358629]
-
va și auzi semnalul!) că... sunt și eu în Cetate (cu tot cu Basarabia în ea). Cale liberă și scurtă, frați basarabeni, spre împlinirea idealului intermediat de Independența de la 27 august 1991! P.S . Dedic acest modest semnal al meu, din dreata Prutului, distinsului fost deputat în Parlamentul care a realizat Independența Republicii Moldova, universitarului (fondator de școală academică), promotorului românismului, prin truda neverosimilă de călător perpetuu pe tărâmurile istorice ale românilor din jurul României, profesorului dr. Vasile Șoimaru, care merita pe deplin Ordinul Republicii - și
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
o pendulă În corpul meu. Eu vreau să-ți fiu pe plac Dar,.. dacă tu ai devenit credulă?!.. Mă răcoresc prin zorile de rouă Și zburd pe geana soarelui aprins Ce-atinge suflu-mi cu o flamă nouă: “Fioru-acelui sentiment distins”. O,..crinii râd și-mprăștie miros, Multiplicată clipa se desface, Orbitele îmi strălucesc duios, Suflu-mi? ... un arc de ceas smuls din capace ... Referință Bibliografică: ARC DE CEAS / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1268, Anul IV, 21
ARC DE CEAS de LIA RUSE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357341_a_358670]
-
relatarea, fără să clipească -. Cum poți să stai liniștit când vezi că se trage în obrazul lui Hristos? - era deviza înfocaților luptători împotriva flagelului comunist.” „Cum ai devenit dumneata comunist” Într-una din zile, soția lui nea Mitică, simpatica și distinsa doamnă Nicole, încercând să găsească o explicație a aplecării lui Vâlceanu pentru comunism, l-a întrebat, cu toată sinceritatea: Cum ai devenit dumneata comunist? Fără ezitări, fără complexe de niciun fel, el i-a răspuns calm: M-am săturat să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
din capitala Franței... Iată că nea Mitică avea acum ocazia să stea la masă cu sora unei ilustre personalități aparținând României interbelice, mama arhitectului Elian. Familia Sinu era deseori invitată la masa lui Elian și petreceau împreună ore în șir. Distinsa doamnă Elian, rafinată, educată și foarte prietenoasă era fascinată de peripețiile din viața de refugiat a lui nea Mitică și adeseori îi spunea: Ați avut o viață atât de palpitantă, dar n-a scris nimeni despre asta? Nea Mitică îi
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]