93,185 matches
-
de participare în sfera publică. Preocuparea pentru familie, în general, și pentru familia monoparentală, în special, se datorează mutațiilor care au avut loc în ultimul timp cu privire la structura și dimensiunile acestui tip de grup social 1, precum transformările petrecute în distribuția autorității, în diviziunea rolurilor în familie, modul în care sunt satisfăcute funcțiile familiei. Principalele direcții de schimbare au fost în sensul atomizării familiei și al diminuării anumitor funcții (cum ar fi cele de socializare a copiilor, de îngrijire, de conferire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Held, 2000, p. 217). O a patra locație de putere se referă la sfera asociațiilor civice, la posibilitatea de a urmări interesele prin intermediul participării în asociațiile civice. A cincea locație de putere este economia și cuprinde organizarea colectivă a producției, distribuției, schimbului și consumului de mărfuri și servicii. Economia este recunoscută drept sursa cea mai importantă de stratificare a neautonomiei (D. Held, 2000, p. 219). A șasea locație de putere se referă la organizarea relațiilor de violență și coerciție. Pune, implicit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se vor derula toate politicile și programele guvernamentale"2. Măsuri se impun, în continuare, pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și pentru introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe de o parte, limite sociale ale libertății nu sunt numai acțiunile Statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane private (organizații, asociații etc.), iar pe de altă parte, că sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane private (organizații, asociații etc.), iar pe de altă parte, că sectorul public poate fi un mijloc de realizare a dorințelor persoanelor, deci un instrument al libertății lor. Dar Statul nu realizează repartiția (distribuția) cea mai justă, fiindcă intervin birocratismul, corupția și alte fenomene specifice. Soluția cea mai bună poate fi o combinație între acțiunea forțelor autoregulatoare ale pieței și intervenții limitate ale Statului (venit minim garantat, drept de învățămînt gratuit, asistență sanitară etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
serviciile publice în: Servicii administrative generale (apărarea, ordinea publică, siguranța națională, justiția, protecția mediului ș.a.); Servicii sociale (asistența socială, asigurările sociale, locuințe ș.a.); Servicii intelectuale (învățământul, cultura și arta, cercetarea științifică, asistență medicală, relații publice ș.a.); Servicii economice (producerea și distribuția energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale, transportul (aerian, urban, feroviar) și telecomunicațiile, alimentare cu apă, canalizare, epurare, poștă ș.a.). Nu există un model imuabil în privința organizării serviciilor publice, mai ales în privința celor economice, situația diferă de la o țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
servicii publice. Descentralizarea a devenit efectivă în multe zone, tot mai vizibilă, autoritățile sau comunitățile locale și regionale dobîndind tot mai multă putere de decizie, înțelegîndu-se că astfel se produce o mai eficientă alocare a resurselor și o mai echitabilă distribuție a veniturilor. Economiile naționale au pierdut doze mari de autonomie în favoarea unor entități și/sau instituții suprasau sub-naționale. Ciclul economic al afacerilor a devenit tot mai independent de ciclul politic național. Comunitățile și autoritățile locale au început să iasă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acțiunea economică a Statului vizează: 1) Stabilizarea, cu scopul de a asigura o rată ridicată a ocupării și creșterii economice, ca și stabilitatea prețurilor. 2) Afectarea, cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a resurselor și, în particular, o distribuție adecvată între bunuri publice și bunuri private; 3) Repartiția, cu scopul de a asigura o împărțire echitabilă a veniturilor între diferiți subiecți economici. Este o viziune formală și normativă, pedagogică dacă vreți, dar mai puțin realistă, pentru că în practică există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pentru evaluarea rolului guvernului în economie și aprecierea prestației sale. Măsuri se impun în continuare pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai mare a economiei publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe piață prin cîteva posibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltare, emergența sectorului public a avut drept scop principal realizarea unui demaraj global al mașinii economice, care să ducă la o modernizare rapidă a economiei, prin investiții publice masive, printr-o industrializare planificată. Statul și-a asumat dirijarea procesului investițional, distribuția veniturilor (implicînd o redistribuire accentuată), formarea personalului, schimburilor comerciale etc. Astfel, întreprinderile publice au devenit un fel de avanposturi ale modernizării economiilor tradiționale. Ele trebuiau să devină avanposturi tehnologice, să realizeze o anumită rentabilitate, un nivel acceptabil de acoperire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cei care calculează se raportează la cvasi-prețuri determinate, plecînd de la anchete efectuate pe eșantioane reprezentative de călători, care sunt pregătiți să plătească pentru a economisi o oră. Procedînd astfel se ajunge mai mult sau mai puțin la calcule care reflectă distribuția veniturilor. Într-adevăr, ținînd cont de inegala repartiție a acestora, dispozițiile de a plăti sunt în parte un efect al ierarhiei remunerațiilor. Aceasta conduce la a acorda o greutate specifică mai mare celor a căror capacitate de plată este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
condiții nu sunt îndeplinite, și în plus capitalul este insuficient, iar instituțiile și piețele financiare sunt puțin dezvoltate, privatizarea va eșua. Dar privatizarea nu este un scop în sine. Importantă cu adevărat este crearea unui mediu concurențial pentru producția și distribuția de servicii publice. Sectorul public poate fi menținut în grija Statului, cumulat cu crearea cadrului legal și organizațional necesar pentru furnizarea competitivă de servicii publice în regim privat, cu speranța că libera concurență va ameliora structura, calitatea și, bineînțeles, prețul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau comunit6țile locale) intenționează să supervizeze calitatea și de producție și furnizare sau acordă concesiuni și franșize cu (la) firmele private. Situația este similară pentru comunitățile locale. compatibilitatea cu strategia generală de dezvoltare economică (construirea de infrastructuri pentru transporturi, telecomunicații, distribuție de energie și gaze naturale etc.) Privată Proprie Statul acordă subvenții (compensații) în mod selectiv la consumatori. Deciziile aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare și de adecvare la un mediu concurențial, existența mai multor centre de creștere economică regională, structura variată a serviciilor bancare și larga lor distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al asistenței medicale. Punctele slabe sunt considerate: disparitățile teritoriale relative la infrastructura economică, socială, culturală, la resursele umane și dezechilibrele structurale (gradul scăzut de urbanizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economisire și investire; 8) Stabilitatea; 9) Flexibilitatea; 10) Redistribuirea avuției și a venitului. La aceste principii, economistul francez Maurice Allais mai propune: individualitatea, nediscriminarea, confidențialitatea, legitimita-tea și lipsa arbitrariului. Din aceste principii rezultă o serie de cerințe ale impozitării astfel: Distribuția sarcinii fiscale trebuie să fie cît mai echitabilă; Impozitele alese trebuie să perturbe cît mai puțin posibil mecanismul pieței; Structura impozitelor trebuie să faciliteze atingerea obiectivelor stabilizării și creșterii economice; Sistemul fiscal trebuie să permită o administrare corectă și transparentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care nu s-au luat salariile de luni de zile... O politică financiară corectă trebuie să urmărească o egalizare relativă a resurselor în teritoriu, sau o alocare geografică echilibrată a resurselor. Restricțiile sau facilitățile financiare și dezvoltarea indusă a localităților, distribuția patrimoniilor și veniturilor determină funcțiile serviciilor publice și afectează structurile sociale și funcționarea instituțională. Oricum, descentralizarea politică este strâns legată de independența fiscală. Totul se reduce, în ultimă instanță, la capacitatea sau incapacitatea de guvernare a autorităților locale și, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la căutarea ecarturilor existente între nevoile și serviciile oferite de administrații. În această optică, evaluarea se aproprie de o politică comercială. Se va stabili o gamă de produse în încercarea de a se răspunde unei cereri, apoi se va organiza distribuția lor, fără a se uita recursul la tehnicile moderne informatice și de comunicații; economia birocrației indică limitele producției non comerciale, datorită existenței obiceiurilor birocratice, vizînd supracosturi, su-pracalitate sau supraproducție. La aceasta, H. Simon și teoria organizațiilor răspund că trebuie ținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dobîndite și rentele de situație. De ase-menea, ei introduc inovația în sistem, permițînd salturi de productivitate. Ne aflăm aici în prezența unui act de credință în capacitatea societăților umane de a se autodepăși, dacă lasă loc liber dinamicii ce autorizează distribuția inegală a capacităților individuale. Orice reglementare excesivă va înăbuși inițiativele chiar la sursa progresului economic și social. Regăsim aici ideea "mîinii invizibile" despre care vorbea Adam Smith. Interesul colectiv nu este niciodată mai bine apărat ca atunci cînd fiecare își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Bădoiu Raluca Cinci piese scurte aparținând unor scriitori americani contemporani vor fi puse în scenă sub ambalajul uneia singure, "5 Acte de Dragoste" și o distribuție de excepție! Distribuția se bucură de prezență Cristinei Deleanu, Eugen Cristea, Tomi Cristin, Jean Lemne, Cristina Pascalin cu o regie semnată Daniel Nițoi. Spectacolul a cunoscut peste 30 de reprezentații cu un deosebit succes. Este, așadar, un spectacol matur, deja
5 Acte de Dragoste , comedia sărbătorilor de iarnă by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80532_a_81857]
-
Bădoiu Raluca Cinci piese scurte aparținând unor scriitori americani contemporani vor fi puse în scenă sub ambalajul uneia singure, "5 Acte de Dragoste" și o distribuție de excepție! Distribuția se bucură de prezență Cristinei Deleanu, Eugen Cristea, Tomi Cristin, Jean Lemne, Cristina Pascalin cu o regie semnată Daniel Nițoi. Spectacolul a cunoscut peste 30 de reprezentații cu un deosebit succes. Este, așadar, un spectacol matur, deja verificat la public
5 Acte de Dragoste , comedia sărbătorilor de iarnă by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80532_a_81857]
-
care avea o relație extraconjugală. La scurt timp după sosirea la domiciliu, în cadrul unui conflict grefat pe starea de tensiune dintre cei doi soți, inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri. Cantitatea de sânge găsită la fața locului, precum si distribuția dinamică a stropilor de sânge, indică o acțiune de violență extremă, urmată probabil de sugrumarea sau sufocarea victimei, și exclud un scenariu de agresiune domestica de intensitate mică sau medie cu un final tragic neurmărit sau neacceptat de autor. Inculpatul
Cioacă dorea să afle în cât timp se descompune cadavrul. Vezi motivele arestării by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80591_a_81916]
-
Decizia RCS&RDS are efecte dezastruoase pentru Discovery Discovery Channel, principala televiziune din portofoliul companiei Discovery, a pierdut aproape 50% din piața de distribuție TV din România, odată cu scoaterea sa de pe rețelele de cablu și de pe platforma digitală Digi a RCS&RDS, au declarat mai multe surse din piața media. La sfârșitul anului 2011, piața de retransmisie a programelor TV din România număra 5
Decizia RCSandRDS are efecte dezastruoase pentru Discovery () [Corola-journal/Journalistic/80649_a_81974]
-
fi respinsă în numele unui progres politic făcut în numele evoluției democratice. În schimb, pentru un iluminist, nivelarea politică este condiția atingerii binelui comun, a cărui expresie este centralizarea politică. Iar egalitatea politică cere nivelare economică, de aici efortul de a înlătura distribuția inegală a proprietății, mer-gînd pînă la considerarea proprietății drept rădăcina tuturor relelor. În canonul conservator, ideea unei societăți fără ordine și clase este inimaginabilă. Singura egalitate acceptată de un conservator este egalitatea în fața legii. Proprietatea privată este esențială, la fel
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
scriitorul William Joyce, acum vreo 20 de ani. Răspunsul la întrebare (,,Bineînțeles!") l-a inspirat să scrie seria de cărți ,,The Guardians of Childhood" (2011-2012). Acum, filmul inspirat de cele cinci volume ajunge pe marile ecrane, cu voci celebre în distribuție, personaje amuzante și șanse reale la un loc în lista nominalizaților la Oscar, la categoria ,,cel mai bun film animat". Creat de compania Dreamworks (care a mai făcut ,,Shrek", ,,Madagascar", ,,Kung Fu Panda" și ,,Cum să îți dresezi dragonul" ), filmul
Se sărbători, în cinematografe, o poveste cu "Cinci eroi de legendă" () [Corola-journal/Journalistic/80684_a_82009]