3,344 matches
-
de lentile, ecranul trebuie plasat la distanța d2=36 cm față de sistemul de lentile. Determinați: a. convergența echivalentă a sistemului de lentile alipite; b. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile pentru obiectul considerat; c. distanța focală a lentilei divergente ; d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Determinați: a. convergența echivalentă a sistemului de lentile alipite; b. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile pentru obiectul considerat; c. distanța focală a lentilei divergente ; d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiul refringent este mai mic decât dublul unghiului limită; d) unghiul refringent este mai mare decât dublul unghiului limită. 2. Imagini reale se pot obține astfel: a) numai cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 4. Instrumente optice care dau imagini
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dintre raza reflectată și cea refractată are valoarea 2. Dacă introducem o lentilă într-un lichid al cărui indice de refracție este egal cu cel al lentilei, distanța focală a lentilei. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
direcția razei de lumină se așază o oglindă plană, fasciculul reflectat este deviat cu 10 cm. Știind că distanța de la punctul de incidență pe oglindă la ecran este 10 cm, unghiul de incidență are valoarea. 4. În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: a. obiect real - imagine reală micșorată; b. obiect real - imagine reală mărită; c. obiect real - imagine virtuală mărită; d. obiect real - imagine virtuală micșorată. 5. Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este. Lungimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse în contact. În aceste condiții, sistemul de lentile este echivalent cu: a. o lentilă convergentă cu convergență mai mică decât a oricăreia dintre cele două lentile ; b. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mică, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; c. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mare, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; d. o lentilă convergentă cu convergență mai mare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentile este echivalent cu: a. o lentilă convergentă cu convergență mai mică decât a oricăreia dintre cele două lentile ; b. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mică, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; c. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mare, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; d. o lentilă convergentă cu convergență mai mare decât a oricăreia dintre cele două lentile. 3. O lentilă este convergentă dacă: a. este mai groasă la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentilă biconvexă din sticlă (n=1,5), situată în aer, are distanța focală f. Lentila este introdusă pe rând în patru lichide având indicii de refracție n1 = 1,2 , n2 = 4 / 3 , n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
focarul imagine al lentiei ; c. trec prin focarul obiect al lentilei ; d. se suprapun cu axa optică principală a lentilei. 3. În figura Fig.2.22. se observă o rază de lumină paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente, înainte de trecerea prin aceasta. F1 și F2 sunt focarele lentilei. După trecerea prin lentilă, raza va urma traiectoria. 4. Indicele de refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este: a. metrul; b. secunda; c. candela; d. dioptria. 2. Indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila din figură este n1 = 1,5, iar al mediului ce înconjoară lentila este n2 = 2. Lentila este: a. convergentă; b. divergentă; c. afocală; d. bifocală. 3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, expresia matematică a legii Snellius-Descartes (Iegea a II-a a refracției) este. 4. Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este; a. reală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sticlă. Unghiul dintre raza reflectată și suprafața de separare aer-sticlă este de 40°. Unghiul de refracție este de 25° .Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 3. Imaginea unui obiect aflat la distanța de 4cm de o lentilă divergentă are mărirea liniară transversală β = 0,25. Distanța focală a lentilei, este de aproximativ. 4. Lentilele L1 și L2 din figura Fig.2.28. au distanțele focale f1 = 30cm, respectiv f2 = −10cm . Pentru ca fasciculul de lumină să traverseze sistemul așa cum
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm de lentilă. Litera se vede prin lentilă de trei ori mai mică. Convergența lentilei este. 2. Trei lentile subțiri alipite, având fiecare convergența, formează un sistem optic cu distanța focală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu adâncimea h = 10cm, plin cu apă, care are indicele de refracție n = 4 / 3. Un observator care privește normal pe suprafața apei vede imaginea monedei deplasată pe verticală față de poziția adevărată cu. 5. Pentru a realiza dintr-o lentilă divergentă cu distanța focală f1 = −10cm și o lentilă convergentă cu convergența C2 = 2δ un sistem afocal, cele două lentile trebuie centrate și așezate, una față de alta, la o distanță de. 6. Raportul convergențelor a două sisteme obținute prin argintarea pe
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
convergentă cu convergența C2 = 2δ un sistem afocal, cele două lentile trebuie centrate și așezate, una față de alta, la o distanță de. 6. Raportul convergențelor a două sisteme obținute prin argintarea pe rând a uneia din fețetele unei lentile menisc divergent cu razele R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este. 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram ( L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este în realitate, iar un creion în paharul cu apă se va vedea ca în fotografia din Fig. 3.14. 2. Comportarea lentilelor la lumină este inversă decât in cazul obișnuit: Lentila convexă (convergentă) se va comporta ca un sistem divergent; Lentila concavă (divergentă) se va comporta ca un sistem convergent; 3. După cum a arătat Veselago în lucrările sale, o simplă pană plan-paralelă va funcționa ca o lentilă, creând o imagine a obiectului în interiorul penei și alta de partea cealaltă a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
iar un creion în paharul cu apă se va vedea ca în fotografia din Fig. 3.14. 2. Comportarea lentilelor la lumină este inversă decât in cazul obișnuit: Lentila convexă (convergentă) se va comporta ca un sistem divergent; Lentila concavă (divergentă) se va comporta ca un sistem convergent; 3. După cum a arătat Veselago în lucrările sale, o simplă pană plan-paralelă va funcționa ca o lentilă, creând o imagine a obiectului în interiorul penei și alta de partea cealaltă a ei. Această proprietate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lor către aprovizionarea de la distanțe mai mari, în cel de-al doilea. Diferența dintre aceste modele nu este însă trivială, dimpotrivă: ea susține două tendințe de interpretare pe termen lung a efectelor evolutive pe care le-au antrenat interesele reproductive divergente ale celor două sexe și oferă cadrul unor interpretări contrastante pentru probleme cheie, precum encefalizarea, diviziunea pe sexe a activităților, adoptarea alimentației carnate și împărțirea hranei (Gowlett 1997). În timp ce primul model sugerează un debut timpuriu al relațiilor stabile între cele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
asigura un mediu adecvat va trebui să țină seama, pe parcursul receptării expunerii, și de următoarele aspecte: este reținut în evaluări și argumentări critice în exprimarea dezacordului argumentării; încearcă să înțeleagă punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă opinia proprie este una divergentă; nu încearcă să vorbească în același timp cu vorbitorul; este conștient de propriile prejudecăți și poate să-și modifice opiniile; evită reacțiile premature sau emotive pentru a nu pune în defensivă vorbitorul; nu creează emoții negative și nu pune presiune
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
concluziile auditului. În organizațiile mici, ședința de închidere poate consta numai în comunicarea constatărilor și concluziilor auditului. În alte situații, ședința trebuie să fie oficială, păstrându-se înregistrări ale modului de desfășurare, inclusiv o listă a persoanelor participante. Orice opinii divergente referitoare la constatările și / sau concluziile auditului, între echipa de audit și auditat, trebui discutate și, dacă este posibil, rezolvate. Dacă nu sunt rezolvate, toate opiniile trebuie înregistrate. Atunci când prin obiectivele auditului se specifică acest lucru, trebuie prezentate recomandări pentru
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
audit inclusiv al incertitudinii și / sau obstacolelor întâlnite care pot diminua încrederea în concluziile auditului; • confirmarea că obiectivele auditului au fost realizate în cadrul domeniului auditului în concordanță cu planul de audit; • zonele neacoperite, deși incluse în domeniul auditului; • orice opinii divergente nerezolvate între echipa de audit și auditat; • recomandările pentru îmbunătățire, dacă este specificat în obiectivele auditului; • acțiunile corective stabilite de auditat; • declarație referitoare la confidențialitatea raportului de audit; • lista de difuzare a raportului de audit. Este bine ca raportul de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Palatul Nou (astăzi sediul mu‑ zeelor Capitoliului), în așa fel încât să închidă piața pe cele trei laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Piazza Aracoeli, așezată mai jos, în raport cu înălțimea la care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă din cauza construcțiilor vechi care nu puteau fi demolate, așa încât, în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
următor al acestui tip de ambiguitate este îngenuncherea lui Hristos în Rugăciunea din grădină a lui El Greco (figura 77). Aici, personajul este din nou situat îndeajuns de aproape de centrul de echilibru al picturii pentru a fi perceput în două feluri divergente. El poate fi văzut situându-se alături de centru, tinzând către verticala centrală și totodată retrăgându-se. În același timp, este destul de puternic pentru a prelua verticala centrală, atrăgând-o către propria-i axă. Stânca alăturată îl face să se tragă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fugă. În principiu, este inadmisibil un număr nelimitat de puncte de fugă, pentru că paralelele pot să se îndrepte către orice loc al spațiului pictural. PERSPECTIVĂ INVERSĂ - Părerea eronată că tehnica de a face părțile laterale ale obiectelor convergente, și nu divergente, spre partea din față este o variație a principiului perspectivei centrale. În realitate, acest procedeu de a face vizibile părțile laterale este cel mai mult folosit de artiștii care nu cunosc perspectiva centrală. PREZENȚĂ RETINIANĂ - O sintagmă aplicată obiectelor vizuale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
așa cum spune un proverb arab- ,, Niciun sac gol nu stă în picioare,, -niciun act de creație nu poate fi singur realizat fără informație, fără preparație, fără cunoștințe asimilate și bine structurate. Dintre componentele (creatoare) este generică. intelectuale ale creativității, gândirea divergentă Gândirea divergentă, cere celui care rezolvă problemă generarea mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcțională, într-un cuvânt creativ. Caracteristicile ei sunt: originalitatea, flexibilitatea, fluența, elaborarea. Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]