8,849 matches
-
care le produce individul și cantitatea și calitatea produselor pe care le consumă. În acest sens, ar fi util să se determine În ce măsură munca efectuată reprezintă un mijloc direct de satisfacere și producere a nevoilor umane, și mai ales În ce măsură diviziunea muncii se transpune și Într-o diferențiere netă Între munca-mijloc și munca-scop. Având În vedere ideea de grad optim de diviziune socială a muncii este utilă identificarea avantajelor oferite de diviziunea munci și dezavantajele pe care le produce. Principalele avantaje
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
determine În ce măsură munca efectuată reprezintă un mijloc direct de satisfacere și producere a nevoilor umane, și mai ales În ce măsură diviziunea muncii se transpune și Într-o diferențiere netă Între munca-mijloc și munca-scop. Având În vedere ideea de grad optim de diviziune socială a muncii este utilă identificarea avantajelor oferite de diviziunea munci și dezavantajele pe care le produce. Principalele avantaje oferite de diviziunea socială a muncii privesc: 1. randamentul În muncă; 2. dezvoltarea unor sisteme și capacități de coordonare a activităților
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și producere a nevoilor umane, și mai ales În ce măsură diviziunea muncii se transpune și Într-o diferențiere netă Între munca-mijloc și munca-scop. Având În vedere ideea de grad optim de diviziune socială a muncii este utilă identificarea avantajelor oferite de diviziunea munci și dezavantajele pe care le produce. Principalele avantaje oferite de diviziunea socială a muncii privesc: 1. randamentul În muncă; 2. dezvoltarea unor sisteme și capacități de coordonare a activităților desfășurate de membrii societății; 3. dezvoltarea unor sentimente de solidaritate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
transpune și Într-o diferențiere netă Între munca-mijloc și munca-scop. Având În vedere ideea de grad optim de diviziune socială a muncii este utilă identificarea avantajelor oferite de diviziunea munci și dezavantajele pe care le produce. Principalele avantaje oferite de diviziunea socială a muncii privesc: 1. randamentul În muncă; 2. dezvoltarea unor sisteme și capacități de coordonare a activităților desfășurate de membrii societății; 3. dezvoltarea unor sentimente de solidaritate umană; 4. progresul rapid al unor domenii foarte variate de activitate. Dezavantajele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
socială a muncii privesc: 1. randamentul În muncă; 2. dezvoltarea unor sisteme și capacități de coordonare a activităților desfășurate de membrii societății; 3. dezvoltarea unor sentimente de solidaritate umană; 4. progresul rapid al unor domenii foarte variate de activitate. Dezavantajele diviziunii sociale a muncii privesc: 1. o utilizare insuficientă a potențialului uman; 2. o dezvoltare unilaterală a acestuia; 3. apariția unor stratificări artificiale; 4. o stare de conflict potențial datorită dificultăților de echivalare a diferitelor munci. Gradul optim al diviziunii muncii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Dezavantajele diviziunii sociale a muncii privesc: 1. o utilizare insuficientă a potențialului uman; 2. o dezvoltare unilaterală a acestuia; 3. apariția unor stratificări artificiale; 4. o stare de conflict potențial datorită dificultăților de echivalare a diferitelor munci. Gradul optim al diviziunii muncii presupune menținerea caracterului integral al muncii În toate dimensiunile acesteia pentru toți membrii societății: a. munca pentru sine - munca pentru societate; b. munca de execuție - munca de concepție; c. munca fizică - munca intelectuală; d. caracterul ciclic și caracterul creator
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
urmare a nesatisfacerii condițiilor de promovabilitate. Înregistrări. Cataloage, registru matricol, procese verbale și alte documente care furnizează dovezi obiective ale activităților efectuate și rezultate obținute. Operație de recepție. Examen de admitere În diferite etape ale procesului. Organizație. Facultate, departament etc. (diviziune a sistemului de Învățământ). Proces. Succesiunea de acțiuni necesare pentru obținerea de valoare adăugată la nivelul cerut de clienți. Precizare În Învățământ, procesul de formare profesională Într-o specializare bine definită. Produse. Absolvenți cu o formare profesională Într-un domeniu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
se controlează dacă instituțiile de Învățământ superior nou create corespund cerințelor minimale ale sistemului universitar. În baza acestor acte normative au fost create organisme de supraveghere și control a calității Învățământului superior la nivel național, la nivelul fiecărei universități și diviziuni a acestora (facultăți, departamente) care formează Sistemul de asigurare a calității În Învățământ. De asemenea, fiecare organism Își are propriul Manual al calității, elaborat pe baza normelor naționale și a tradițiilor universitare proprii. 3. Politici de calitate. Manualul calității Politici
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și (d) individualizată prin excelență. Un prim pas spre atingerea acestor deziderate este oferit de acea soluție care propune o flexibilizare sporită a structurilor Învățământului prin intermediul „unităților capitalizabile”, care pot fi alese În funcție de destinația profesională a absolventului. Aceste „unități” sunt diviziuni ale conținutului Învățământului, concepute În funcție de competențele profesionale finale și care au o durată de un semestru sau două. Unitățile devin „discipline” de bază, iar gradul lor de complexitate, În măsura În care sunt parcurse, dă competențe finale diferite. De exemplu, În managementul cercetării
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este construită pentru a se vedea pe sine, Însă pentru a face acest lucru, trebuie mai Întâi să se Împartă cel puțin Într-o stare care să vadă și cel puțin o stare care să fie văzută. „Mecanismele pentru această diviziune subiect-obiect sunt iluziile duble ale ierarhiei Încurcate și ale identității sinelui cu locul experiențelor noastre trecute, pe care Îl numim ego” . Paradigma newtoniană bazată pe diviziune Între materie și spirit a dus la o viziune a Universului ca sistem mecanic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să vadă și cel puțin o stare care să fie văzută. „Mecanismele pentru această diviziune subiect-obiect sunt iluziile duble ale ierarhiei Încurcate și ale identității sinelui cu locul experiențelor noastre trecute, pe care Îl numim ego” . Paradigma newtoniană bazată pe diviziune Între materie și spirit a dus la o viziune a Universului ca sistem mecanic constând din obiecte separate care, la rândul lor, au fost reduse la elemente materiale fundamentale, ale căror proprietăți și interacțiuni se considerau că determină complet toate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și sociale. Sistemul de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde: − un prim nivel, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic (secțiuni), de exemplu: „A”; − un al doilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre (diviziuni), de exemplu: „10”; − un al treilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de trei cifre (grupe), de exemplu: „011”; − un al patrulea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de patru cifre (clase), de exemplu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a Clasificării Ocupațiilor din România; 3) Indexul alfabetic al ocupațiilor. Clasificarea Ocupațiilor este concepută pe patru niveluri de clasificare, astfel: − nivelul I - Grupe majore; − nivelul II - Subgrupe majore; − nivelul III - Grupe minore; − nivelul IV - Grupe de bază. Structura nomenclatorului cuprinde: − diviziuni (două cifre); − grupe (trei cifre); − clase (patru cifre); − ocupații (șase cifre). Structurarea clasificării ocupațiilor pe cele patru niveluri s-a făcut în raport cu modul de acțiune a cerințelor și principiilor de grupare. Grupa de bază, fiind ultimul nivel de clasificare, include
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
grupele majore 2 și 8; − Procesele tehnologice, materiile prime utilizate sau mașinile și instalațiile cu care se lucrează sunt criterii de alcătuire a subgrupelor majore, grupelor minore și grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
istoric și a evenimentelor". Argumentele aduse în favoarea nevoii de a se preda un curs separat de istorie a Letoniei se bazau pe faptul că elevii nu cunosc sărbătorile naționale. Ministerul Educației și Asociația Profesorilor de Istorie s-au opus însă diviziunii, care nu a mai fost pusă în aplicare și astfel, în ciuda unui serios puseu naționalist, a învins tradiția autohtonă a predării istoriei "integrate" (axată pe conexiuni între dimensiunile naționale, europene și mondiale). Vezi Valdis Klisans, National and European History in
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
componentele semnului (representamen, interpretant, obiect), Peirce a stabilit trei trihotomii ale semnului, bazate pe criteriul calității (ca-racterizarea semnului în sine), al reprezentării (raportul semn-obiect) și al relației (raportul semn-interpretant). Ni se pare semnificativ de menționat faptul că trihotomia desemnează o diviziune în trei termeni ordinali, în care al treilea îl implică pe al doilea și acesta la rîndul său pe primul. În conformitate cu primul criteriu (al calității) Peirce va distinge: * qualisemnul sau "calitatea care este semn" (actualizată de tonul vocii, culoarea sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
surîsul sau căscatul sînt semne pe care le stăpînim mai greu; corpul nostru se exprimă și fără știrea noastră:" Spațiul constituie fără îndoială o experiență fundamentală pentru subiect: întîlnirea cu celălalt (în viața socială și cea privată). În fragmentările și diviziunile sale, spațiul este investit cu semnificație, devenind un obiect social și politic. "Din momentul în care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258). Experiența spațiului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de apartenență națională și ocultarea minorităților au jucat un rol esențial în colapsul regimurilor comuniste prin așa-numitul Retour du refoulé sau narcotizare a conflictelor puse în frigider pentru o jumătate de secol. Diviziunea statală în conformitate cu un nou principiu etnic pare să fie noua maladie a modernității (din Canada în India sau din Găgăuzia în Kosovo). Condiția postmodernă este definită de "banda" celor patru: naționalism, istorie, religie, identitate (Jacques Rupnik). Asistăm deci în mod
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
răufăcători și înclinația spre rebeliuni; ideea este susținută și de Scrisoarea lui Clement, adresată comunității romane din Corint, în care controversa acestora este definită ca vrajbă. Definiția nu este străină deplinei conștiinciozități a acelor vremuri ce amenințau comunitatea datorită unor diviziunii interne dar și a puterii imperiale. Între timp, purtătorii de cuvânt ai Bisericii, potrivit istoriografiei creștine, își afirmau prin scris fidelitatea față de împărat pentru a înlătura acuzația neîntemeiată de focar neîntrerupt de dezordini din cadrul Imperiului. 4.2. Creștinismul văzut ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În Apologia prima pro Christianis ad Antoninum Pium, 14, filozoful pune accentul pe nonviolența creștină care nu comportă pasivitatea, din moment ce este pătrunsă de iubirea activă față de toți dușmanii; derivând din convertire, tinde la depășirea oricărei bariere rasiale și a oricărei diviziuni religioase căutând chiar și anularea dușmăniei, prin convingere și convertire. Asistăm la o concepție revoluționară, comparabilă ideii moderne de rezistență activă: adevărata convertire a dușmanului poate fi dobândită doar prin nonviolență. Conceptul, reluat în Apologia prima pro Christianis ad Antoninum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest clivaj dintre proprietari și muncitori apare ca fiind diviziunea politică predominantă în Europa Occidentală. Într-adevăr, cu excepția Irlandei, acest clivaj marchează în principal sistemele partidelor din toate țările europene și el este cel care, astăzi, pune încă bazele distincției dintre dreapta și stînga. 5. Clivajele apărute din revoluția internațională
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
repercuta uneori printr-un sprijin venit din zonele periferice cele mai nea(teptate, cum ar fi Bretania sau Alsacia. 4. Programul politic. Programul politic centralist a fost la început strict naționalist, anume acela de a făuri Statul-națiune. Pentru aceasta, toate diviziunile sociale, etnice sau religioase sînt prezentate ca antinaționale; însă, această trăsătură, le poate conferi un caracter destul de autoritar. Procesul de edificare odată încheiat face ca programul să se îndrepte mai ales spre modernizare, singura garanție a independenței naționale în lumea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Evaluarea teoriilor despre identitate readuce în prim plan chestiunea clasificării teoriilor. Horațiu Rusu părăsește clasificarea îndeobște utilizată, care împarte teoriile în invenționiste și primordialiste, după accentul pus pe istoricismul comunităților omenești sau pe stratul de perenitate. Autorul optează pentru o diviziune care pornește de la strategiile cunoașterii, convins fiind că nucleul oricărei atitudini este dat de experierea cunoscătoare. Or trăsătura dintâi a oricărui act de experiere este deconstrucția și reconstrucția întregului câmp experiențial. Este evident, așadar, că trebuie să distingem între teoriile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și pentru câmpul relațiilor sale cu alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după legile construcției și deconstrucției experiențiale, cognitive. Fenomenul identitar este de acest tip, încât o atare diviziune a teoriilor despre identitate esențialism, constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
bazată pe rațiune și, în fine, la cea bazată pe empirism; Durkheim (1964) în ideea transformării solidarității mecanice în solidaritate organică, adică trecerea de la coeziunea socială bazată pe tradiții și similaritate la cea bazată pe relațiile de dependență generate prin diviziunea muncii; Tönnies (1957) în trecerea de la comunitate la societate, adică trecerea de la un model social în care relațiile dintre indivizi tind să fie în principal de tip afectiv, iar regulile formale neimportante către un model în care relațiile între indivizi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]