3,782 matches
-
colectivă a unei lumi prin tradiție străine și ostile, precum și un sentiment instinctiv de acută insecuritate. Kennan considera că ideologia sovietică nu are o importanță prea mare în explicarea comportamentului efectiv al sovieticilor în afacerile externe. Deși a observat că dogma marxist-leninistă a servit ca forță de legitimare pentru sistemul politic și pentru expansiunea sa în interiorul țării, Kennan nu credea că ideologia a influențat în profunzime politica externă sovietică. URSS era înainte de toate pragmatică: ideologia putea fi și chiar a fost
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
erau cunoscuți sub numele de maniheeni, dintre care a făcut parte și Sf. Augustin într-o etapă a vieții sale. Albigenzii refuzau orice avea legătură cu materia, incluzând atât sacramentele Bisericii cât și plăcerile trupești, inclusiv sexul. De asemenea, refuzau dogma Întrupării și îl considerau pe Christos drept un înger cu formă trupească. Perfecțiunea se atingea doar prin renunțarea la lucrurile lumești și prin părăsirea trupului către viața spirituală prin intermediul practicilor ascetice și a austerității. Dar, cum acest ideal îi depășea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o încercare de a mări responsabilitatea funcționarilor publici. Ce se întâmpla acum era de fapt reconceptualizarea însuși rolului statului. Primul ministru Rocard a exprimat această situație astfel: "ce qu'on appelle la crise est en train d'ébranler un vieux dogme... qui consiste á croire que la réalisation d'une société plus juste passe par l'administration et le commandement politique et suppose l'État comme agent exclusif... l'enjeu tient... á la transformation où la logique de responsabilité doit prendre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
l'État comme agent exclusif... l'enjeu tient... á la transformation où la logique de responsabilité doit prendre la pas sur la logique de procédure" (ceea ce se cunoaște sub numele de criză este pe punctul de a contesta o veche dogmă... care pretinde că pentru a se ajunge la o societate mai justă e nevoie de administrare și de o guvernare politică, statul fiind un actor exclusiv în acest proces... scopul este așadar transformarea legăturilor de putere din cadrul administrației și trecerea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță la dogme și canoane, la reguli stricte și opreliști de orice fel, și pune pe primul loc omenescul în tot ce are el mai complex. Boccaccio nu poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
avant la lettre, introduce un nou concept, acela al echivalenței între cinste și inteligență. Omul nou, din zorii Renașterii, se axează pe cunoaștere, pe intelect, pe talent și pe manifestarea creativității, mai ales printr-o eliberare de tot ceea ce reprezenta dogmă, lege sau restricții de orice fel. Pampinea este moralizatoare nu doar în sfaturile directe pe care le lansează, ci și în povestirea ei: „vreau ca povestirea mea, ultima din această zi, să vă fie de învățătură”168. Nu uită să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acest punct de vedere. Personajul feminin își instituie propriile legi de guvernare în căsnicie, un fel de lex non scripta, care au ca izvor preceptele biblice, interpretate însă într-o manieră personală.287 Este o primă manifestare a nesupunerii față de dogmele eclesiastice, undă de revoltă chiar, emancipare (trebuie să ținem cont și de contextul istoric al redactării operei, sfârșitul Evului Mediu este străbătut de numeroase proteste și mișcări 282 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 283 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei afecțiuni căutate față de realitățile înconjurătoare. Un alt personaj chaucerian legat de sfera Bisericii este călugărul, „om plimbăreț”553, aluzie ironică a naratorului la degringolada ordinelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță la dogme și canoane, la reguli stricte și opreliști de orice fel, și pune pe primul loc omenescul în tot ce are el mai complex. Boccaccio nu poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
avant la lettre, introduce un nou concept, acela al echivalenței între cinste și inteligență. Omul nou, din zorii Renașterii, se axează pe cunoaștere, pe intelect, pe talent și pe manifestarea creativității, mai ales printr-o eliberare de tot ceea ce reprezenta dogmă, lege sau restricții de orice fel. Pampinea este moralizatoare nu doar în sfaturile directe pe care le lansează, ci și în povestirea ei: „vreau ca povestirea mea, ultima din această zi, să vă fie de învățătură”168. Nu uită să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acest punct de vedere. Personajul feminin își instituie propriile legi de guvernare în căsnicie, un fel de lex non scripta, care au ca izvor preceptele biblice, interpretate însă într-o manieră personală.287 Este o primă manifestare a nesupunerii față de dogmele eclesiastice, undă de revoltă chiar, emancipare (trebuie să ținem cont și de contextul istoric al redactării operei, sfârșitul Evului Mediu este străbătut de numeroase proteste și mișcări 282 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 283 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei afecțiuni căutate față de realitățile înconjurătoare. Un alt personaj chaucerian legat de sfera Bisericii este călugărul, „om plimbăreț”553, aluzie ironică a naratorului la degringolada ordinelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inevitabil. Un proiect comun - protejarea demnității persoanelor - conduce la apărarea drepturilor individuale, care, În multe cazuri, e văzută ca o atenție acordată În exclusivitate proiectelor personale. „Nu vom reuși niciodată să cădem de acord asupra ideii de fericire” e o dogmă, destul de stupidă, a filosofiei liberale care, În timp ce spune asta, luptă pentru un scop comun: eliberarea de sub tirania statului pentru a putea pune În practică ideea noastră de fericire. Un proiect Împărtășit, ca acela de a avea drepturi În viață, a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și, deseori, teribile. Avem Înțelepciunea celui care a trecut deja prin asta. Aș putea da și mai multe exemple: sclavia, discriminarea femeii sau a negrilor, ignorarea drepturilor copiilor, sanctificarea regilor, statele confesionale și teocratice, procesul de imunitate la care apelează dogmele religioase, supremația unei rase, folosirea torturii ca procedeu judiciar legitim și multe altele. Valabilitatea În timp a acestor convingeri aberante, greșite sau perverse reprezintă un mare eșec al inteligenței sociale. Eșecurile societății, la fel ca și cele ale individului, se
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
talibanizarea. Pentru că, păstrând proporțiile și ținând cont de specificul locului, ce altceva înseamnă întoarcerea la detașamentele de pionieri - copii încolonați, cu priviri fanatizate și repetând sloganuri militariste, cărora de fapt li se fură copilăria, grefându-li-se pe creier o dogmă criminală -, sau cultul unor idoli putreziți din Mausoleul de la Moscova, care reprezintă o stupefiantă necrofilie politică? Cu ce este mai bun „vălul” dezinformării și al întunericului care a fost tras peste privirea basarabenilor, decât vălul de pe fețele femeilor afgane? Talibanii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aduc frecvent de câtre tabăra conservatoare, ar trebui spus că tocmai diferențele dintre generațiile de creatori din stânga Prutului ridică problema modelelor formative, pe care am amintit-o la începutul acestor rânduri. În timp ce confrații noștri mai vârstnici, cei mai înțepeniți în dogme, s-au alimentat masiv din autori ruși (nu neapărat de cea mai bună speță) și sovietici, tinerii aflați la răscrucea vârstei de 30-40 de ani au avut privilegiul - nu mă sfiesc s-o declar - de a se afla într-un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
consfințește un deces care, În fapt, n-a avut loc: excluderea definitivă a celui de-al treilea personaj, care poate fi sau nu un martor exterior. Sinuciderea e piatra unghiulară a mai tuturor dezbaterilor religioase creștine - și mai ales a dogmei catolice. Refutat, Îndeobște, ca un păcat capital, actul sinuciderii nu s-a bucurat de o dezbatere pe măsura violenței cu care dizlocă părți din realitate. Și totuși, În ciuda interdicțiilor, În ciuda blestemului bisericii, extrem de mulți scriitori se sinucid. Ce forță mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Pentru filozofia morală, sinuciderea a fost Întotdeauna mai mult decât o piatră de Încercare - a fost creatoarea unor momente de cumpănă care s-au aflat la originea atâtor polemici incendiare. Prin raportarea la ea s-au selectat „tradiționaliștii” - adică supușii dogmei -, cei care cereau, când doar imperativ, când de-a dreptul isteric, supunerea În fața Legii și, pe de altă parte, În directă opoziție activă, „iconoclaștii”. De la Camus, cel care, În Mitul lui Sisif, consideră sinuciderea drept singura problemă veritabilă a filozofiei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
omonimia, imprecizia provocată de sensurile cuvântului jurnal: dar și pentru a spori confuzia bicefalei embleme. Jurnalul intim, ca nume al unui gen literar, pare o farsă a onomatextualității. Faptul că marea majoritate a jurnalelor intime sunt... literare confirmă ironia unei dogme ce se vrea recuperatoare. Omul biografic al antichității, de la Seneca, Plutarh, Marc Aureliu sau Epictet, insistând, cu toții, asupra exercițiului personal 3 al scrisului, până mai târziu, la Cassian, cu Îndemnul de a releva toate mișcările sufletului (omnes cogitationes), sau la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a unei evoluții. Nefrecventarea agorei nu Înseamnă neapărat retragerea În solitudine. Singurătatea din care ia naștere jurnalul intim e singurătatea eului aflat fără apărare În fața lumii. Apare e un fel de a zice: primele scrieri sunt și primele infirmări ale dogmei. În Franța, În secolul al cincisprezecelea, pe lângă nesfârșitele oscilări la nivelul formei (jurnalul-cronică, jurnalul-carnet etc.), anonimatul e una din legile de bază. Jurnalul Burghezului din Paris, În prima jumătate a acelui veac, confirmă noua regulă. Vor ieși din ea, ajutați
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vorbind despre interdicțiile fostului regim (vezi Istorici în dialog, în "Revista de istorie militară", nr. 3/1992, p. 50). Profesorii curajoși puteau dezvolta mai mult subiectul, pe propriul risc, întreținând o memorie istorică informală, care a dublat oricum, de la început, dogmele oficiale. 40 Restructurarea planurilor și ciclurilor de învățământ după mijlocul anilor '70 a provocat și o modificare a programelor de studiu. Reamintim că, în noile planuri școlare ale învățământului obligatoriu de 10 ani, "istoria patriei" se studia în clasa a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acum în simultaneitate diferitele vîrste ale publicității și mass-media, o societate rurală, paseistă coexistă cu insule de societate informațională postindustrială etc.). Și tot atît de evident este și faptul că un vînt puternic a măturat multe certitudini: ideologii, sisteme, doctrine, dogme. În formula lui Alexis de Tocqueville trecutul nu mai luminează viitorul; trăim o perioadă de tranziție, mai bogată în aporii și incertitudini decît în evidențe. 10.2. Mass-media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale Model comportamental, spațiu de evaziune, instrument al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sovietică a fost mai puțin eficace decît cea occidentală, pentru că ideologia occidentală procură o anumită formă de plăcere în timp ce ideologia sovietică era neplăcută (Zinoviev, apud T. Mattelart, 1995:284). Totuși Occidentul va trebui să fie atent să nu înlocuiască vechile dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai puțin eficace decît cea occidentală, pentru că ideologia occidentală procură o anumită formă de plăcere în timp ce ideologia sovietică era neplăcută (Zinoviev, apud T. Mattelart, 1995:284). Totuși Occidentul va trebui să fie atent să nu înlocuiască vechile dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă (cu un spectru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unui gen discursiv, procedeu, semn etc. ține de Idealtypus. IDEOLOGIE La creatorul său (Destutt de Tracy) știință a ideilor în sensul cel mai larg al cuvîntului. Ulterior termenul a căpătat o conotație peiorativă, fiind perceput ca sistem de idei și dogme ale unui grup (partid) prezentat ca emanție a rațiunii și sensului istoriei, dar vizînd de fapt propaganda. Pentru Althusser ideologia este un sistem de reprezentări (imagini, mituri, idei, concepte) dotate cu un rol istoric în cadrul unei societăți date. Aceste reprezentări
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]