2,821 matches
-
încercări anemice cu personaje, teme și compoziție de roman foileton. Acestor încercări de romane li se reproșează lipsa de motivare suficientă a acțiunilor, problemelor, lovituri de teatru, digresiuni cu caracter moralizator, antiteza satanic- angelic, intenții de tenebros, de macabru, justițiar, dogmatic, scheme de fixare a acțiunii în timp și spațiu, eroi cu descrieri fizice amănunțite, etc. Alt moment remarcabil în evoluția speciei românești îl înscrie Nicolae Filimon, creatorul primului roman autentic, valoros din toate punctele de vedere.Este vorba de Ciocoii
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
din procedurile și regulile de etică constituie un cadru de lucru ce delimitează interpretarea și aplicarea lor. Pentru înțelegerea acestor reguli nu trebuie să se uite ca un adevăr etic, ca și un adevăr științific depășește simpla aplicare mecanică și dogmatică a unor reguli rigide aplicabile la situații punctuale. Etapa acceptării unui proiect de cercetare nu trebuie văzuta ca o etapa birocratică, ci mai mult, să conducă la o reflexie etică clară asupra cercetării și presupune o supraveghere continuă. I. Evaluarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nivel, non-narativ, așadar în care nu este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
genul romanelor populare sau al scrierilor culte - cum ar fi, la noi, Istoria ieroglifică și Țiganiada 16). Identific așadar - tot convențional - mai multe "zone"/module (rezultă în forma matricei 16), fiecare cu determinări particulare, încărcate și ideologic (socio-politic sau/și dogmatic), și valoric (pozitiv-negativ). Nivelele și registrele sunt, ca și în cazul sistemului teoretic, zonele de rezistență ale unui ansamblu pe care ni-l putem reprezenta vizual tot ca pe o figură geometrică, pentru a traduce formarea structurilor imaginarului. În spațiul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sacre. El face parte în mod intrinsec, chiar ca negare, din ceea ce dogma afirmă și apără cu tărie. Obținem astfel încă două suite de termeni: public-privat (imaginarul puterii - imaginarul cotidianului, două prime nivele tipologice și cronotopice); laic (reglementat normativ și dogmatic), religios pozitiv (manifestările divinității) și religios negativ (manifestările diavolului sau ale păcatului). Spre exemplu, în modulul ce reiese din intersecția imaginarului puterii cu cel religios negativ pot fi introduse tipurile istorice sancționate în scrierile moralizatoare, în hagiografii, în cărțile populare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru fiică, până la căsătorie) reflectă încadrarea socială (și nu doar) a femininului în raport cu masculinitatea; același lucru se remarcă în codurile juridice (pravilele sunt cea mai bună mărturie pentru modul în care instituția statului creștin interpreta și mai ales aplica preceptele dogmatice). Aparițiile femeii în spațiile comune (ale orașului sau ale palatului) sunt urmărite cu atenție de ochiul public, fie al Curții (o altă instanță de putere masculină), fie al comunității, în măsura în care ea avea acces la ceremonialuri. Imaginarul cronotopic este cu siguranță
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiilor, precum și sensul (morala) acțiunii și legile care o guvernează. Narațiunile exemplare se ajustează după regulile mnemotehnicii și se fixează în memoria colectivă, pentru a asigura un spațiu "terapeutic" de evaziune imaginară (bine controlată însă de politicile religioase) de sub presiunea dogmatică și exemplaritatea constrângătoare a discursului instituțional, dar și din cotidian. Astfel, realitatea și imaginarul mențin permanent deschisă relația de transfer și își adaptează traseele și strategiile pentru a fi consonante (prin intermediul comunității și în beneficiul ei), pentru că ele trebuie să
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
au fost exercitate de un sistem monastic el însuși secundar, deși profund ortodox (accent pus pe viața contemplativă, pe recluziunea isihastă, subordonarea totală față de mitropolie etc., într-un mod asemănător monahismului ortodox de sorginte micro-asiatică și athonită). Performanțe culturale și dogmatice ale clericilor au existat totuși, ca și semnele prezenței lor pe scena internațională a ortodoxiei. Această cultură religioasă de tip monastic s-a pliat pe o societate slab dezvoltată urban, care nu a putut să constituie alternativa economică, socială și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
discursul militant al puterii și mesajul mobilizator pentru formarea "steagurilor", apeluri politice pe care le-au suprapus peste configurația narațiunii creștine și le-au reprezentat în formele mitice ale luptei contra necredincioșilor. Atitudini iconodule De la rezistența bizantină în fața distrugerii imaginii, dogmatică, dar și materială (salvarea icoanelor) - atitudine transmisă ideologic și spațiilor de civilizație post-bizantină -, se ajunge în creștinismul occidental, în secolul XIV (momentul isihasmului bizantin, dar și al întemeierii statelor românești), la formele artistice ale iconoduliei gotice târzii, sprijinite în cea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reziduală în mitologiile locale și în imaginarul popular creștin (Durand, Aventurile imaginii 137). După criza teologiei creștine din secolul XVI, moment la care a aderat burghezia în ascensiune și care a fost valorizat nu doar printr-o reformă instituțională și dogmatică, ci și printr-o afirmare economică și socială, Contra-Reforma constituie al treilea moment major pe care îl cunoaște iconodulia în civilizația occidentală. Împotriva tezelor lui Martin Luther și Jehan (Cauvin) Calvin, la rândul lor vehemente în acuzarea cultului sfinților și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe bazele celor configurate de-a lungul perioadelor anterioare (chiar și atunci când le neagă); separarea de spiritul religios îi va deschide spații largi de reconfigurare și nenumărate posibilități de expresie. Imaginarul religios, la rândul lui, nu va mai traversa crize dogmatice care să îl scindeze violent; își va stabiliza în timp direcțiile noi în raport cu principiile creștine fundamentale și va căuta căi de conciliere cu valorile umaniste, iar guvernarea spirituală cvasi-totală asupra întregului spațiu public și privat va deveni un fapt mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fiind privită ca una dusă în condiții de perfectă libertate și autonomie, fără „abdicări, concesii sau inconsecvențe”, el rămânând „egal cu sine, în perioade istorice diferite”. Printr-o astfel de metodă nedisociativă, cauza este substituită efectului și invers: nu perioada dogmatică dictată de politic înrâurește negativ parcursul lui Călinescu, ci criticul determină, prin marea lui influență, perioada dogmatică, inclusiv inițierea și menținerea stigmatizării lui Titu Maiorescu. Plecată din țară, V. a continuat să scrie în același stil incisiv și controversat, mai
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
el rămânând „egal cu sine, în perioade istorice diferite”. Printr-o astfel de metodă nedisociativă, cauza este substituită efectului și invers: nu perioada dogmatică dictată de politic înrâurește negativ parcursul lui Călinescu, ci criticul determină, prin marea lui influență, perioada dogmatică, inclusiv inițierea și menținerea stigmatizării lui Titu Maiorescu. Plecată din țară, V. a continuat să scrie în același stil incisiv și controversat, mai ales pe tema relațiilor dintre intelectuali și regimul comunist. Fixate în intervalul 1988-1993, eseurile Mâna statului democrat
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
cu Eminescu. În perspectiva istoriei literare, V. este primul care evidențiază „mântuirea” ca formă supremă de afirmare a eului poetic eminescian: printr-o dramatică luptă a contrariilor, opoziția dintre „mă mântuie, părinte” și „mă-ntunec” izvorăște nu dintr-o credință dogmatică, ci din acel sentiment mioritic care la Eminescu transfigurează moartea în nuntă cosmică. V. a scris și trei „meditații dialogice”, specie mai apropiată de sfera literaturii atât ca mod de abordare a unor idei prin intermediul personajelor dramatice sau narative, cât
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești din anii ’70-’80 ai secolului trecut care, în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale „obsedantului deceniu” unei abordări diferite, aparent mai democratică. În atmosfera închisă a activiștilor de partid este urmărită evoluția câtorva conștiințe în paralel cu desfășurarea unor evenimente istorice (colectivizarea, destinderea ideologică temporară, înlocuirea unei generații de nomenclaturiști cu alta mai
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
certificând superficialitatea femeii iubite. Cădere liberă propune o analiză a raporturilor de putere într-un oraș de provincie. Universitarul și activistul Cremene, spirit lucid și caracter incomod, are, pe lângă dezamăgirile generate de contactul cu tot felul de superiori incompetenți și dogmatici, revelația întâlnirii unui prim-secretar de partid de altă factură decât cei dinainte. Dar el își pierde treptat tăria de caracter și combativitatea din pricina frământărilor sufletești legate îndeosebi de Camelia, una din prezențele feminine cele mai izbutite în roman. La
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe colină (1956) și Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
întemeiază toate hotărârile pe câteva precepte, învățate de la mama și bunica ei, țărănci cu firi exemplare. Fiecare lucru, fiecare om e situat într-o categorie sau alta nuanțat, cu precizie, fără dubii și fără reveniri ulterioare. Romanul nu devine însă dogmatic, căci Sânziana nu este perfectă. Divorțată, cu un copil din flori, cu o mulțime de iubiri ratate (inclusiv mari iubiri nemărturisite), ea rămâne totuși un om drept, cu o viață obișnuită. Cu romanul Carnetul din port-hart se adaugă figuri noi
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
mai numeroase și foarte compacte în țări în curs de dezvoltare, care au o natalitate foarte mare. Dacă tot vorbim de o nouă economie vom pute vorbi în curând și de un nou creștinism. Nu atât din punct de vedere dogmatic, ci mai degrabă al repartizării rasiale. Suprapunând această realitate peste efectele globalizării și al ascensiunii islamului, vom putea asista revenirea la acel sistem al ordinii transnaționale din evul mediu, care a dispărut prin apariția sistemului statelor naționale și ascensiunea secularismului
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
drepturile individuale și în absența tradiției libertății politice. Descrierea caracterului național american, așa cum rezultă din Despre democrație în America a lui Tocqueville, nu este lipsită de actualitate, după mai bine de un secol. Indecizia pragmatismului american între un idealism implicit dogmatic și dependența de succes, ca măsură a adevărului, se reflectă în ezitarea diplomației americane între Cele patru libertăți și Carta Atlanticului, pe de o parte, și „diplomația dolarului”, pe de altă parte. Caracterul național rus În ceea ce privește Rusia, juxtapunerea a două
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exercitată de comunism asupra multor cetățeni vestici nu era în principal - și cu atât mai puțin exclusiv - datorată uneltirilor guvernelor străine comuniste, ci era rezultatul condițiilor interne exploatate - și nu create - din exterior. Acest atașament ideologic rigid de un anticomunism dogmatic, care reduce o realitate complexă la o simplă opoziție între bine și rău, s-a dovedit a fi imposibil de susținut pe baze filosofice și istorice, fiind doar un dezastru politic și moral. Statele Unite, atașate unui statu-quo fragil, dacă nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mod paradoxal apărătorul și restauratorul statu-quoului colonial. Aderând la cauza puterilor coloniale, a împărtășit și amprenta morală a colonialismului. Astfel, America a pierdut aura morală caracteristică despre care credea că o diferenția de alte națiuni. Însă, în timp ce opoziția nediscriminantă și dogmatică față de comunism a Americii a forțat-o să se alăture forțelor statu-quoului, tradiția sa liberală și anticolonialistă trezea simpatii pentru aspirațiile Lumii a Treia. Acea lume a zugrăvit o imagine a condiției sale măgulitoare și, în același timp, de discreditare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai percepem în totalitatea ei. În schimb, avem tendința de a vedea numai eticheta și nu persoana. Acest stil de comunicare provoacă defensivitatea interlocutorului, care încearcă să se apere, discuția abătându-se de la problemele ce trebuie rezolvate de fapt. Comunicarea dogmatică Indivizii cu vederi înguste, incapabili să accepte punctele de vedere ale celorlalți, au tendința de a transforma orice discuție într-o confruntare, în care pornesc de la premisa că doar ei sunt cei care au dreptate. Numim acest tip de comunicare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu vederi înguste, incapabili să accepte punctele de vedere ale celorlalți, au tendința de a transforma orice discuție într-o confruntare, în care pornesc de la premisa că doar ei sunt cei care au dreptate. Numim acest tip de comunicare comunicare dogmatică. Aceasta tinde să limiteze sever comunicarea deoarece posibilitatea influențării reciproce și a schimbului de informații este eliminată. Atunci când o persoană insistă că doar ea are dreptate, cealaltă tinde să apere cu mai multă hotărâre propriul punct de vedere. Persoanele dogmatice
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
dogmatică. Aceasta tinde să limiteze sever comunicarea deoarece posibilitatea influențării reciproce și a schimbului de informații este eliminată. Atunci când o persoană insistă că doar ea are dreptate, cealaltă tinde să apere cu mai multă hotărâre propriul punct de vedere. Persoanele dogmatice ascultă foarte rar ceea ce spune interlocutorul fiind preocupate cu pregătirea propriilor argumente. Datorită sistemului lor rigid de credințe sunt foarte puțin flexibile și creative. Cauza acestei atitudini poate fi sentimentul de insecuritate și inadecvare pe care aceste persoane nu îl
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]