5,649 matches
-
bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu mai aflăm câte ceva și despre osârdia altor domni spre a ridica școala la rangul care i se cuvine. „Dacă spui așa, poate ai și ceva la îndemână, să mă convingi. Și așa se și cuvine din partea unui fost diac domnesc. Să nu vorbească până nu are și cu ce dovedi spusa...” Apoi cam ai dreptate, sfințite părinte. Tocmai am la îndemână Așezământul pentru școli al lui Ioan Theodor Calimah voievod. „Dacă-i așa, atunci să mă așez mai bine în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu necurmata...împlinirea anilor, acestora, să poată ucenicul a ajunge la priceperea învățăturii și la scara cea căzută a procopselii; al doile: acele de pre de laturi școale... de vreme ce sânt dovedite a fi de stricăciunea și risipa școalei cei mari domnești...de tot să lipsească, și numai la școala cea mare să fie adunarea și învățătura ucenicilor tuturor. Însă dascălii ce se află la casele boierești să învețe numai fii dumilorsale... Iar dascălul cel mare, Nicola...au socotit ca să rămâie iarăși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
neam și pentru țară, dacă nevolnicii zilelor noastre ne sfarmă, ne ciuruiesc și ne risipesc?! Nica sfânt!” Zguduitoare mărturisire! Peisagist desăvârșit, Ion Muscalu descrie minuțios locurile și toponimia pe unde își poartă eroii, dovedinduse un profund cunoscător al genealogiilor familiilor domnești românești și nu numai, ci și a celor tătărăști și creștine din Crimeia, de unde Ștefan cel Mare și-a ales-o ca soție pe Maria de Mangop, poloneze, rusești, turcești, ungurești, austriece. Fără să vrei, gândul te duce la uriașa
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
celor tătărăști și creștine din Crimeia, de unde Ștefan cel Mare și-a ales-o ca soție pe Maria de Mangop, poloneze, rusești, turcești, ungurești, austriece. Fără să vrei, gândul te duce la uriașa documentare înfăptuită de autor, de la îmbrăcămintea familiilor domnești și a obiceiurilor de la curți până la descrierea armamentului de epocă sau a etichetei protocolare și alimentației. Lucrarea de 540 de pagini se citește cu interes și ușurință, autorul derulându-și subiectul într-un dialog continuu între personaje, pigmentat din când
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
pagini A4, cu o grafie aruncată din condei în multiple rotocoale și îmbinări artistice de consoane și vocale, inimitabile, așa cum am întâlnit prin Arhivele Statului pe documente caligrafiate chirilic sau latin, lăsate prin hronici de cronicarii vremurilor sau copiștii curților domnești, semne ale unor talente deosebite, sau semnături greu de imitat întro vreme când începuse să se practice falsul în acte publice. Ziceam tenacitate pentru că autorul acestor amintiri își începe periplu ,,memoriilor" la 15 februarie 2009 și le pune punct la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
slavonești ferecate în aur și argint, care datează de peste cinci secole. Am pierdut deasemenea prețioase și numeroase colecții ale Academiei Române, printre care 25 de volume manuscris în slavonă și română, precum și un număr de câteva sute de pergamente cu peceți domnești. S-a mai pierdut „Răspunsuri la catehismul calvinesc” din 1641, al Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei, unicul exemplar cunoscut. Nu mai vorbim de obiectele și daniile făcute de domnitorii și voievozii moldoveni de o valoare incontestabilă și care sunt acum
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a o lua din Mănăstire.” (Arhiereu Narcis Crețulescu, Inscripțiile Monastirei Neamțu, în revista Arhiva, Anul XXI, nr. 1, Iași 1910, p.41) Mănăstirea Secu a fost înzestrată din belșug cu odoare, cărți și manuscrise de înaintașii noștri, întocmai ca mănăstirile domnești, pentru că mult au iubit și prețuit acest loc binecuvântat de Dumnezeu. Dacă cinstiții ei ctitori ai înzestrat mănăstirea cu tot ce a fost nevoie, Dumnezeu ca o încununare a ostenelilor lor a dăruit-o dea lungul vremii cu sfinți, mulți
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
22 Ghiul-Hedsche I Aprilie 21 1315 Muharem I Mai 21 Safar I Iunie 20 Rebi-el-avel I Iulie 19 Rebi-el-accher I August 18 Djamadi-el-avel I Septembrie 16 Djamadi-el-accher I Octombrie 16 Resdcheb I Noiembrie 14 Schaban I Decembrie SĂRBĂTORI NAȚIONALE ȘI DOMNEȘTI 11 Februarie, aniversarea revoluțiunii din anul 1866, prin care s-a realizat formarea unei dinastii în România. 14 Martie, proclamarea Regatului României la 1881. 8 Aprilie, ziua nașterii M.S.Regelui și proclamarea plebiscitului pentru alegerea Măriei Sale. 24 Aprilie, ziua onomastică
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
satura mică de o palmă și barba lungă de un cot. Uriașii sunt figuri de mitologie sau basm, cu chip de om, mari, vânjoși, voinici, înalți de mai mulți stânjeni, cu pasul de o poștă, cu capul cât trei ocale domnești sau mare cât o baniță. Ei pot sta la taifas de la un munte la altul, fiind în stare să se apuce cu mâinile de toartele cerului. „Poezia este ochiul care plânge. Ea este umărul care plânge, ochiul umărului care plânge
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ceea ce conturează cititorului orizontul istoric. La doar o primă vedere, identificăm termeni ce crează mozaicul structurat din istoria socială (zeciuială, dijmă, iobag), istoria politică (personalități, lupte antiotomane, monarhie, regate, imperii, conferințe de pace), istoria culturală (cronică, cronicar, manuscris, tipografie, academie domnească, universitate), și chiar a ortodoxismului românesc (creștinism, biserici, mănăstiri, Reformă, Contrareformă), constituindu-se într-un ansamblu informativ, într-un instrument de lucru ce cu modestie este dedicat de autoare elevilor din ciclul primar. Claritatea și corectitudinea vocilor, alcătuirea fiecăreia pe
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
din 1989). Academia Domnească din București - a fost întemeiată de Constantin Cantacuzino stolnic în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (vezi Brâncoveanu Constantin) în 1694. Pentru că funcționa în mănăstirea Sf. Sava a primit numele A. D. de la Sf. Sava. Ca și la Academia Domnească din Iași (vezi Academia Domnească din Iași), se studia limba latină, greacă și slavonă, cu profesori veniți de la Constantinopol (vezi Constantinopol). A fost un focar de cultură. La sfârșitul activității sale era cunoscută cu numele Colegiul Sf. Sava (vezi Colegiul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
București - a fost întemeiată de Constantin Cantacuzino stolnic în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (vezi Brâncoveanu Constantin) în 1694. Pentru că funcționa în mănăstirea Sf. Sava a primit numele A. D. de la Sf. Sava. Ca și la Academia Domnească din Iași (vezi Academia Domnească din Iași), se studia limba latină, greacă și slavonă, cu profesori veniți de la Constantinopol (vezi Constantinopol). A fost un focar de cultură. La sfârșitul activității sale era cunoscută cu numele Colegiul Sf. Sava (vezi Colegiul Sf. Sava). Academia Domnească din
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
181 de academicieni. Academia are o bibliotecă și o editură proprie. În subordinea ei sunt numeroase institute de cercetare. Academia Vasiliană din Iași - a fost întemeiată de domnitorul Vasile Lupu (vezi Vasile Lupu). A fost denumită Gimnaziul Vasilian sau Școala Domnească. Ea exista înainte de 1646 pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi (vezi Trei Ierarhi). Se învăța limba latină, greacă și slavonă. A funcționat cu întreruperi până la începutul secolului XIX cu numele Academia Domnească din Iași, asemănătoare cu Academia Domnească de la mănăstirea Sf. Sava
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Gimnaziul Vasilian sau Școala Domnească. Ea exista înainte de 1646 pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi (vezi Trei Ierarhi). Se învăța limba latină, greacă și slavonă. A funcționat cu întreruperi până la începutul secolului XIX cu numele Academia Domnească din Iași, asemănătoare cu Academia Domnească de la mănăstirea Sf. Sava din București (vezi Academia Domnească din București). Activitatea ei a fost continuată de Academia Mihăileană din Iași (vezi Academia Mihăileană din Iași). Adamclisi - localitate din jud. Constanța, unde, în anul 109, din ordinul împăratului Traian, a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi (vezi Trei Ierarhi). Se învăța limba latină, greacă și slavonă. A funcționat cu întreruperi până la începutul secolului XIX cu numele Academia Domnească din Iași, asemănătoare cu Academia Domnească de la mănăstirea Sf. Sava din București (vezi Academia Domnească din București). Activitatea ei a fost continuată de Academia Mihăileană din Iași (vezi Academia Mihăileană din Iași). Adamclisi - localitate din jud. Constanța, unde, în anul 109, din ordinul împăratului Traian, a fost ridicat un monument, numit Tropaeum Traiani, vestigiu foarte
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
scenele cu strămoșii săi, dacii. Este un simbol al iubirii de țară și al devotamentului. Mormântul lui se găsește la Sinaia și pe cruce scrie: Badea Cârțan doarme visând întregirea neamului. Averea lui a fost donată armatei române. Baia - reședință domnească, capitală a Moldovei, unde locuiau mulți germani. Aici l-a înfrânt Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare) pe Matei Corvin, regele Ungariei (vezi Matei Corvin), în 1467. Orașul s-a dezvoltat mult în secolele XIV-XVI după care a decăzut
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Moldova și în Țara Românească, echivalent cu nobilul din Transilvania, pentru a denumi feudalul din acest spațiu; proprietar (în Evul Mediu) al unor suprafețe de pământ, numite moșii; uneori deținea și o dregătorie, mai mare sau mai mică, la curtea domnească. Brâncoveanu - familie de mari boieri, care a dat Țării Românești pe domnitorul Constantin Brâncoveanu (vezi Constantin Brâncoveanu). Brâncoveanu Constantin - vezi Constantin Brâncoveanu. Brătianu - veche familie boierească din Țara Românească, care a dat țării mai mulți oameni politici (miniștri, prim miniștri
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
punct de vedere economic. Legenda spune că a fost întemeiat de boierul Bucur, de la care provine numele orașului. A fost atestat documentar la 20 septembrie 1459, într-un document emis de Vlad Țepeș, iar Radu cel Frumos construiește aici reședința domnească. Sub Gheorghe Ghica, în 1659, este mutată aici capitala Țării Românești. Treptat, orașul se dezvoltă din toate punctele de vedere. În 1694 este înființată Academia Domnească, în 1866 Universitatea, iar la sfârșitul secolului XIX, Academia Română. Pentru modernitatea și eleganța lui
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
într-un document emis de Vlad Țepeș, iar Radu cel Frumos construiește aici reședința domnească. Sub Gheorghe Ghica, în 1659, este mutată aici capitala Țării Românești. Treptat, orașul se dezvoltă din toate punctele de vedere. În 1694 este înființată Academia Domnească, în 1866 Universitatea, iar la sfârșitul secolului XIX, Academia Română. Pentru modernitatea și eleganța lui a fost numit „micul Paris”. bulgari - populație de neam mongol, stabilită la sudul Dunării, unde a fost asimilată de slavi, dar au dat numele noului popor
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
al acestei țări, fiul lui Constantin Cantemir, domnul Moldovei (vezi Cantemir). A crescut în Constan-tinopol ca ostatec și a învățat mai multe limbi străine. A scris multe cărți, printre care Descrierea Moldovei în limba latină. capitalele Moldovei - mai multe reședințe domnești au îndeplinit rolul de capitală a Țării Moldovei: Baia (vezi Baia) apoi Siret (vezi Siret), Suceava (vezi Suceava) și Iași (vezi Iași). Înainte de stabilirea unei capitale statornice, domnitorul muta curtea în orașul preferat. capitalele Transilvaniei - În perioada 1541-1690, capitala principatului
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
1948. A fost declarată terminată în 1962. Era confiscat nu numai pământul, ci și animalele și recolta. Țăranii care s-au opus erau trimiși în închisori (vezi naționalizare). Colegiul Sf. Sava - vechiul nume al Academiei Domnești din București (vezi Academia Domnească din București). În 1864, domnitorul Al. I. Cuza (vezi Alexandru Ioan Cuza) a împărțit Colegiul în actualul Liceu Sf. Sava și Universitatea din București. colonii grecești la Marea Neagră - în secolul VIII î. Hr. numeroși greci au plecat din cetățile lor și
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Dobrogea. Domițian (51-96) - împărat roman. A întreprins o campanie la Dunăre pentru a cuceri Dacia, țara lui Decebal (vezi Decebal). domnii pământene - domnii deținute de descendenți ai vechilor voievozi, în Moldova și Țara Românească, în virturea principiului coborârii din os domnesc, dar și al alegerii, sistem politic înlăturat de Poartă (vezi Poartă), prin numirea domnilor fanarioți (vezi regimul fanariot), în 1711 în Moldova și în 1714 în Țara Românească. Ultimul domnitor pământean în Moldova a fost Dimitrie Cantemir (vezi Cantemir Dimitrie
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Castelul Huniazilor (vezi Castelul Huniazilor). A întreprins mai multe campanii împotriva turcilor și a condus armata creștină în apărarea orașului Belgrad (vezi Belgrad), asediat de turci. A murit de ciumă și a fost înmormântat la Alba Iulia. Iași - veche reședință domnească, devenită capitală statornică a Țării Moldovei în 1564 (vezi Alexandru Lăpușneanu) până în 1859. Aici se găsea și Mitropolia Moldovei, centrul religios al țării. Domnii Moldovei au construit aici numeroase biserici (cea mai veche este biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
vezi Soroca), Chilia (vezi Chilia). Domnitorii români s-au străduit să păstreze independența țării atunci când regatele vecine (Ungaria, Polonia, Rusia, Poarta) au vrut să o cucerească și au obținut victorii strălucite. Capitala țării a fost mai întâi reprezentată de reședințele domnești preferate, apoi s-a stabilizat pe rând, la Siret, Baia, Suceava și, din 1567, definitiv la Iași (vezi Iași, Alexandru Lăpușneanu). În timpul domniei lui Petru Aron (1456), Moldova plătește primul tribut turcilor. Suzeranitatea otomană asupra Moldovei a continuat cu întreruperi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]