1,794 matches
-
văilor subsecvente. De aceea, depresiunea subcarpatică dintre Topolog și Bistrița, și deci și limita ei nordică, este de natura petrografică, influențată numai în foarte mică măsură de accidente tectonice locale. Culmile montane coboară treptat spre sud, sub forma unor spinări domoale sau mai repezi, ce se termină fie cu abrupturi deasupra depresiunii, acolo unde aceasta este bine dezvoltată, fie se continua prin inflexiuni ușoare în dealurile de la sud. Limita sudică, spre Piemontul Getic, este cea mai dificil de precizat, trecerea de la
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Sâmnicului și al afluentului său de pe stânga, Valea Gibei. Astfel depresiunea de contact între Topolog și Olt se concretizează prin valea largă a Sâmnicului, care separă culmile subcarpatice cu relief de dealuri mai înalte și aspect ondulat, de culmile piemontane domoale, chiar netede, ce se înclină treptat spre sud. Între Olt și Bistrița Vâlcii limita trece prin sudul depresiunii Râmnicu Vâlcea - Băbeni Bistrița, prin estul dealurilor Șirineasa, Culmea Ciorași, Pădurețu, Piscu Pârvei - Firijba și cuesta Dealului Mestecenilor intre Mănăilești și Popești
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
păstoritului pe timpul verii, căci el este încărcat de o sacralitate ancestrală, statornicită anterior pătrunderii creștinismului în România. Romulus Vulcănescu (1987) este de părere că marii pontifi ai populației geto-dace organizau anual, la solstiții și echinocțiuri, „procesiuni în masă pe culmile domoale ale munților”, între răsăritul și apusul soarelui, pentru rugăciuni. Reminiscențe ale acestor manifestări spirituale ar fi supraviețuit la români „până în epoca modernă, fiind preluate de creștinism încă din perioada migrațiilor euro-asiatice ale erei noastre și trans-simbolizate magico-ritual” Această funcție a
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un turn prismatic, de proporții reduse comparativ cu dimensiunile bisericii. Acoperișul său piramidal are învelitoarea de șindrilă, ca și cea a întregii biserici. Prin dezvoltare planimetrică, sistem de construcție și proporții, biserica de lemn din Căpăt
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
izvorăște din apropiere de satul Calceva (Raionul Bolgrad), curge pe direcția sud, trece apoi pe teritoriul Raionului Ismail și se varsă într-un golf din Lacul Catalpug în apropiere de satul Erdec-Burnu. În partea superioară străbate o vale cu pante domoale cu o lățime de 1,5 km și apoi se varsă printr-un canal cu lățimea de 300-400 m într-un golf al Lacului Catalpug din zona de șes a Câmpiei Dunării. În sezonul de vară, debitul său scade foarte
Râul Tașbunar () [Corola-website/Science/317987_a_319316]
-
și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100-150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30-70 m. Afluenții fluviului îi influențează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor. Dreapta: Bistrița, Strîi, Svicia, Sivka, Limnîția, Lukva, Răut, Ichel, Bîc, Botna. Stânga: Strighivor, Vereșciția, Hnîla Lîpa, Zolota Lîpa, Strîpa, Siret, Nicilava
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
prabușire a blocurilor de roci numărul maximal de rîpe e carcteristic versanților localizați in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau în zonele de unire a cîtorva blocuri tectonice. Majoritatea rîpelor aici se dezvoltă destul de activ. Hîrtoapele de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e că ele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate. Rîurile enumerate se allimentează din apele provenite de la ploi și din topirea zăpezilor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
7 și 8 din cadrul hărții 1)“raionarea solurilor republicii Moldova” 2) “soluri cenușii de pădure, inclusiv varietățile lor hleizate. În dependență de relief se disting: 1) soluri cu profilul profund și slab erodate întîlnite mai ales în cîmpiile cu pante domoale, 2) soluri răspîndite pe pantele cu o înclinare de peste 4-6 grade, puternic erodate și cu fertilitatea parțial pierdută (24%). 3) soluri de acumulare, întîlnește pe văile rîurilor și în vîlcele, cu o salinizare și umiditate excesivă (12%). Pentru rezolvarea unor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona Prutului, se evidențiază un șir de recife, denumite toltre. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu Câmpia Moldovei de Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220-250 m. În cursul de mijloc al Răutului se află Podișul Ciuluc-Soloneț cu altitudinea maximă de 349 m (d. Rădoaia). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut și Nistru este situat Podișul Nistrului având
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
s-au format cele mai fertile soluri din județ. Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde două masive - Leaota și Bucegi - complet diferite ca structură geologică și înfățișare. Masivul Leaota este alcătuit predominant din șisturi cristaline cu pante domoale și culmi rotunjite. Văile sunt puternic adâncite, însoțite de versanți cu înclinare moderată, având înălțimile cele mai mari în Vârful Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare, are înălțimi frecvente peste
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul de împădurire odată cu creșterea altitudinii, acest fapt permițând delimitare a două subunități: Câmpia Sărmașului și Dealurile Mădărașului. Județul Mureș
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
reședința), Ghinda, Sărată, Sigmir, Slătinița, Unirea și Viișoara. Este și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de locuitori (2011). Ocupă o suprafață de ha. Bistrița este situată într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu culmi domoale și de înălțimi ce domină peisajul, străbătuta de cursul văii Bistriței de la care și-a luat și numele, așezarea s-a închegat și s-a dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-est a Transilvaniei, intrată
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Șiretul, Mureșul, Oltul
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
alcătuiți din șisturi cristaline și calcare mezozoice, ceea ce a impus o mare diversitate morfologică: relief de nivelare policiclică, relief glaciar și crionival. La poalele vârfului Cucurbăta Mare (1849 m) au fost identificate 2 circuri glaciare incipiente. Culmile acestor munți coboară domol și prelung spre Depresiunea Beiușului. Care închid Țara Beiușului la vest, sunt formați din 2 grupe muntoase (Munții Codru în partea de nord și sud-vest și Munții Moma în partea de sud-est) despărțite de valea Briheni în est și valea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
batista și a frecat și ea lemnăria de la perete, masa și băncile. Când a văzut că nu-i este cu putință să găsească nici un pic de noroi pe podea și nici fărâmă de praf pe vreo mobilă oarecare, a spu domol:” Sper că vei fi primit în Instituția noastră” . Eram cel mai fericit suflet de pe pământ. Măturarea camerei aceleia a fost examenul meu de intrare la colegiu. Domnișoara Mary F. Mackie, directoarea ,mi-a oferit locul de curățitor. Fără îndoială că
Booker T. Washington () [Corola-website/Science/317533_a_318862]
-
încheie povestea lui Nicoară, sugerând ideea filozofică a trecerii inexorabile a timpului și intrarea eroului în legendă. Personajele se schimbă, dar viața continuă. Trecute printr-un lanț de naratori, întâmplările se deformează și intră în legendă. Personajele au o vorbire domoală și ceremonioasă, dând impresia că nu se grăbesc deși sunt animați de dorința realizării datoriei. „Cartea se constituie, în fapt, dintr-o succesiune de divanuri (sfaturi) și mișcări în tăcere, până la un nou popas, unde „plăcerea de vorbă și aduceri-aminte
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
cele câteva măguri (Dealurile Silvaniei, Dealul Măgura, Măgura Chilioarei) fragmentate de apele Barcăului (cu afluenții de drepta: Valea Iazului și Valea Mare) în culmi strâmte, ce cad în trepte, până la o altitudine de 400 m. Principala trăsătură a acestor măguri domoale este dată de reliefului exhumat rezultat în urma eroziunii sedimentelor terțiare ce au acoperit resturile de cristalin, scoțând la vedere petice din vechea platformă paleocenă. Muntele Șes prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
zimțată. Corpul este acoperit cu solzi, având spatele de culoare cenușie verzuie, abdomenul fiind alb argintiu, iar înotătoarele sunt punctate cu puncte de culoare închisă cu pene aurii. Șalăul este un pește răpitor care trăiește în apele cu un curs domol, lacuri sau în apele din porturile Europei. El poate fi întâlnit în Elba, Odra, Rin, Dunăre sau afluenții acestora. Preferă apele adânci, tulburi, peștele poate atinge 40 cm - 1,30 m lungime, o greutatea până la 19 kg, și o vârstă
Șalău () [Corola-website/Science/315073_a_316402]
-
ul ("Tinca tinca"), este o specie de pește de apă dulce din familia Cyprinidae care trăiește de obicei pe fundul apelor cu un curs domol. El poate fi întâlnit în toată Europa și, pe alocuri, în Asia. Culoarea linului sălbatic este verde-măslinie cu regiunea abdominală galben-verzuie; în crescătorii linul poate avea o variantă roșie-aurie, acesta fiind crescut ca pește ornamental. Poate fi recunoscut după corpul
Lin () [Corola-website/Science/315074_a_316403]
-
Vama Buzăului și Cerașu din Țara Bârsei respectiv Muntenia, este situat între "Plaiul Boncuței" - situat la vest și muntele Tătaru Mare (1476 m) la est., pe cumpăna apelor dintre Buzău și Teleajen. Relieful - mai puțin accidentat (un plai cu forme domoale, acoperit de fânețe și pășuni) face ca parcursul să fie ușor accesibil. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Întorsura Buzăului și Măneciu pe liniile ferate secundare 403 respectiv 304. În apropiere se găsesc pasurile Buzău - spre nord-est
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
fost construită Pe teritoriul satului se află patru iazuri, ocupând o suprafață totală de circa 50 hectare. Aici a fost construită și funcționează o fabrică modernă de cărămidă. în satul așezat și pe șes, și pe văi și pe dealuri domoale mai există o moară și un gater. Câmpul este împărțit convențional în parcele mai mari, unele dintre care au denumirile de Dumbrava, Mălăiștea, Rediu, Dealul Crucii, Fântânița, Straja, La Mafiei, La Chiriac, în Cot, La Magazin etc. Stăneștii se învecinează
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
dar în loc produce o secvență de valori constante pe porțiuni sau impulsuri rectangulare. Aceasta înseamnă că este un efect inerent al reținerii de ordin zero asupra răspunsului de frecvență efectiv al CNA-ului rezultând într-o pierdere/atenuare a semnalului domoală la frecvențele mai înalte (o pierdere de 3,9224 dB la frecvența Nyquist). Acest efect de reținere de ordin zero este o consecință a acțiunii de "reținere" a CNA-ului șinu se datorează circuitului de eșantionare-reținere care ar putea preceda
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
este o cetate medievală cu valuri de apărare, datată din secolele XIII-XV. Situl se află pe o terminație de deal, o terasă domoală care coboară spre est, situată la circa 0,2 km vest de pârâul Cigher, la limita de sud-vest a comunei Tauț, fiind trecut pe lista monumentelor istorice din județul Arad cu . Apariția volumului Biserici medievale în județul Arad a constituit
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
Dunărea. Unitățile de relief vecine sunt: Podișul Niculițelului în partea de nord-vest, Depresiunea Nalbant în partea de sud și vest, Delta Dunării la nord și est. În partea de sud-est, se prelungesc spre Sistemul lagunar Razim-Sinoe prin intermediul unei zone mai domoale, cunoscută în literatura de specialitate cu numele de Prispa Agighiol. Dealurile Tulcei se prezintă ca o succesiune de inselberguri orientate pe direcție est-vest, din a cărei parte centrală, se desprinde spre sud un șir de culmi ce închid spre E
Dealurile Tulcei () [Corola-website/Science/316826_a_318155]