37,362 matches
-
coada cazmalei, volanul sau sticla, nu pixul! Fătălăii scriu, bărbații adevărați iau viața-n piept! Mereu striga așa, deși cumpăra ziarul și-l răsfoia din scoarță-n scoarță. Pe urmă, m-ar bate. Și pe urmă mi-ar băga caietul drept în cur, l-ar face sul și mi l-ar introduce în gaură, cu o mână, iar cu cealaltă ar pune la gură sticla de bere. Acesta era tata. Întotdeauna ținea o bere în mână. Mâna dreaptă. Sus, aproape de umăr
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ar băga caietul drept în cur, l-ar face sul și mi l-ar introduce în gaură, cu o mână, iar cu cealaltă ar pune la gură sticla de bere. Acesta era tata. Întotdeauna ținea o bere în mână. Mâna dreaptă. Sus, aproape de umăr, avea un tatuaj mișto, cu o sirenă care stătea încolăcită în jurul unei ancore. Cine-i făcuse tatuajul acela avusese talent cu caru`. Când l-am rugat să-mi povestească despre sirena aia, cum de i-a venit
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
simt bine. Ce întrebare de curvă, nu? Nu, nu mă simțeam bine, am vrut să strig la ea fuuugi, curvo, poate că zilele tale nu s-au terminat aici, poate că Durerea din mine îmi va muta inima în partea dreaptă a pieptului, cu ajutorul unui clește înroșit în foc, înainte de a scoate creionul din buzunar. N-am strigat. Iar proasta, fiindcă nu putea să fie decât o proastă, puneți informațiile cap la cap și-mi veți da dreptate, așa o să spuneți
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
visat-o și pe mama, dar mai întâi vă povestesc cu Babilonul. Parcă era real, așa m-am simțit. Am citit câteva versete din Apocalipsă, înainte de a adormi, iar unul mi-a atras atenția. Pentru că judecățile Lui sunt adevărate și drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, și a răzbunat sângele robilor Săi din mâna ei. - 19:12. Am văzut că așa se face. Se scrie capitolul, se pun două puncte, se scrie versetul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
voinici Îl Însoțea pe Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă nu era tovarășul lor, ci un copac drept, Înalt și verde.La tulpina lui erau uitate pe jos o sabie, un arc și o tolbă cu săgeți. Vitejilor! Vorbi Ștefan cu ochii În lacrimi.Acesta este Brad al nostru! De atunci, din vremea lui Ștefan cel Mare, bradul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se uscau.Pădurile luau singure foc și trosneau În uscăciunea lor.Vitele se lungeau costelive și mureau de sete. Dar oamenii nu se Îndreptau. Atunci Foca a Înventat fulgerul.Supărat peste măsură de viața oamenilor numai ce-și Îndrepta mâna dreaptă În jos, că din ea și ieșea o rază de foc, care brăzda cerul și aprindea câte o gospodărie.Unde cădea câte un fulger, acolo era pârjol.Soarele ardea atât de tare, dogorea atât de strașnic Încât fiebea apa ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-mi fuge pământul de sub picioare. Chiar de la intrare, i-am zărit cascada de păr auriu înconjurându-i umerii. Nu mă observase și am putut să o studiez puțin. Silueta, ușor împlinită, era la fel de delicată. Îmbrăcată discret, elegant, cu aceeași ținută dreaptă, frumoasă. Vorbea, dădea mâna, saluta pe cei veniți cu un surâs ce mi s-a părut trist. În jurul ei plutea inefabilul. Așa mi s-a părut, așa am revăzut-o. Când i-am dat mâna a făcut un gest către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bucurie! Cartea, la Paris, a devenit un best-seller. Acum știu! Nu a venit domnul Alzheimer, cum mi se inocula ideea! Știu că, orice aș fi început în viață, aș fi reușit! Am fost și sunt un om cu coloana vertebrală dreaptă, sensibil și pot, pot să fac orice. Plec la Paris! Plec să mă reîntâlnesc cu tinerețea mea, cu Clody, să aflu pe unde s-a ascuns și cum a trăit atâția ani departe de mine, să pășesc pe unde a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de școală românească” (1973), iar învățătorul Florentin Adrian Maftei a scris „Cu Rareș prin(tre) Lespezi (2007), în care se reface istoria locurilor din vremea Voievozilor Mușatini, folosind „graiul dulce moldovenesc”. - Studii de sistematizare. - Studii pentru construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de tip adunat, cu străzi drepte care se întretaie. Este deservit de halta C.F.R. Lunca Siretului (Sodomeni) și de DJ 208. - 2002 - avea 809 locuitori, 282 de gospodării, 115 pensionari, 80 de copii între 0 și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m, lungimea de 2540 m și lățimea la coronament de 6 m din materiale locale. Etanșarea barajului frontal s-a prevăzut cu o mască amonte din beton armat și ecran de beton simplu în fundație; - Barajul longitudinal situat pe malul drept al râului, are lungimea de cca. 11000 m, înălțimea de 10 m și va fi realizat din materiale locale; - Evacuatorul este un stăvilar de tip fluvial cu 4 deschideri de 16 m, echipate fiecare cu stavilă segment cu clapet având
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
chei, Ca ziua de ieri, Ca roua de floare, Ca spuma la soare, Iar capul cel deocheat Să rămâie luminat Și curat Și de boală scăpat!” Apoi lega copilul cu un fir de ață roșie la gât și la mânuța dreaptă care trebuia purtat 40 de zile. Urmează apoi botezul, scăldăciunea și cumetria. Copilul creștinat de preotul satului însoțit de nași (un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți), care devin părinții spirituali ai copilului și de moașa care aduce copilul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
marginea lingurii. Însă mama își sprijină ușor degetele de la mâna stângă pe muchia mesei și stă țeapănă, abia privind la farfurie. Bagă repede lingura în supă și - sprintenă și grațioasă ca o rândunică - o duce apoi la gură în unghi drept. Soarbe supa, din vârful lingurii, fără pic de zgomot. Privind naiv în jurul ei, fâlfâie lingura ca pe-o aripioară, fără să scape o picătură și fără să atingă farfuria. Cred că nu așa scrie în codul bunelor maniere că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în care mănâncă mama, nu numai supă ci orice, este de neîntâlnit în codul bunelor maniere. De exemplu, când avem carne la masă, o taie pe toată bucățele, folosind cuțitul și furculița. Dă apoi cuțitul deoparte, apucă furculița cu mâna dreaptă și străpunge, fericită, bucățică cu bucățică. Când mâncăm pui, noi ne dăm osteneala să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu un aer nonșalant, ia osul cu vârful degetelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mi se face foame înainte de ora zece. Azi-dimineață am reușit să termin supa cu chiu cu vai. Mi-am pus apoi niște găluște în farfurie și le-am zdrobit cu bețișoarele. Am luat câte o bucățică, ținând bețișoarele în unghi drept, așa cum ține mama lingura când mănâncă supă. Înghițeam puțin câte puțin, de parcă hrăneam o păsărică. Pe când mă moșmondeam eu cu mâncarea, mama și terminase. S-a ridicat și s-a rezemat de peretele în care bătea soarele. M-a privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
chiar în timp ce rosteam vorbele că o să-mi pară rău. Însă nu mă mai puteam stăpâni. — Uită-te cum arăt în papucii ăștia! Uită-te! spuneam printre suspine. Mi-am șters lacrimile cu dosul palmei și am privit-o pe mama drept în față. O voce interioară îmi spunea: „Abține-te! Abține-te!“ Însă cuvintele desprinse de eul meu țâșneau din adâncul subconștientului. — N-ai spus tu că vii la Izu pentru că mă ai pe mine? N-ai spus că, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
la culme. Ia doar lucrurile pe care le-am cumpărat cu propriii mei bani de buzunar. Nici măcar unul dintre fleacurile pe care le-am îngrămădit în fața lui nu se putea amaneta. În primul rând, o mână de ghips. Era mâna dreaptă a zeiței Venus. O mână ca o dalie înflorită, o mână foarte albă, delicată, fără palmă. Venus pe piedestal. Exprima atâta rușine, de parcă înceta să mai respire. Expresia de pe chipul ei sugera momentul în care a fost văzută de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mea, în camera de zi, și, în timp ce-și bea ceaiul, m-a întrebat cu multă duritate: — Cât crezi c-ai să-ți mai poți vinde lucrurile? — Șase luni. Poate un an. Acoperindu-mi pe jumătate fața, cu mâna dreaptă, am mârâit: — Mi-e somn. Mi-e îngrozitor de somn. — Ești surmenată... epuizată nervos. — S-ar putea să ai dreptate. Gata-gata să plâng, mi-au trecut în clipa aceea prin minte cuvintele realism și romantism. N-am deloc simțul realității. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
impresia că-i displăcea chiar și aroma ciupercilor din supa pe care i-o pregătisem. Și-a dus castronelul la buze, însă l-a pus înapoi pe tavă, fără să se atingă de el. Atunci am observat, uimită, că mâna dreaptă a mamei era umflată. — Mamă! Ce-i cu mâna ta? Mi s-a părut palidă și cu pungi sub ochi. — Nimic. Umflătura asta nu înseamnă nimic. — De când e așa? Mama rămase tăcută și privea în gol. Îmi venea să plâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am crede pe Cratylos, dilema e rezolvată chiar din debutul faimosului dialog platonician al cărui erou este. Rezumat de Hermogenes, punctul lui de vedere e limpede: "Iată, Socrate, după Cratylos, ar exista în chip firesc, pentru fiecare din realități, o dreaptă potrivire a numelui, iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc așa prin convenție, invocând o parte din vorbirea lor, ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptă potrivire a numelor, atât la eleni cât și la
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
exista în chip firesc, pentru fiecare din realități, o dreaptă potrivire a numelui, iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc așa prin convenție, invocând o parte din vorbirea lor, ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptă potrivire a numelor, atât la eleni cât și la barbari: aceeași la toți. Atunci, iată, i-am pus acestuia întrebarea, dacă numele lui este cu adevărat ŤCratylosť, sau nu. Iar el a răspuns că da. ŤDar al lui Socrate?ť
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
că fac mult efort fizic pe scenă și am crezut că asta e sau că am rău de mașina", a declarat vedeta, potrivit RTV. Pe lângă tumoarea pe uter, medicii turci i-au mai găsit alte câteva afecțiuni. Astfel, la rinichiul drept are o piatră, la bilă are un polip, la tiroidă are un nodul, iar peste poate, este anemică și are hipoglicemie.
Drama Lorei. Medicii din Turcia i-au pus un diagnostic tragic by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71997_a_73322]
-
-și putea aroga exclusiv textul finit, nu și elaborarea sa. Haotic precum iubirea, creîndu-și drumul pe care înaintează pas cu pas, scrisul n-ar putea fi decît o emisie a liberului arbitru, fapt cu o natură similicosmogonică: "scriu cu emisfera dreaptă, de fapt, scriu pe un ricorso al haosului ordonat / de anxietate / sau mai bine zis scriu toate mărturiile despre libertate ale celor care locuiesc în / emisfera mea dreaptă / ca într-o agenție de știri / pentru internauți / știut fiind că o
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]