6,588 matches
-
om trecut prin ,,vâltorile’’ vieții, încă de mic copil, așa cum el o recunoaște. Viața l-a ,,alintat’’ cum nu se poate mai bine! Un bonom, mereu jovial și întotdeauna de mare încredere. Dumnezeu i-a dat atât cât a putut duce! Îmbracă o ,,zeghe'' primită la internare, un pulover și un halat roșu fără cordon. Îi ajunge mai jos de genunchi și asta îl face să pară și mai comic, datorită defectului de coloană. E încălțat cu o pereche de papuci
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
la 40Ar, unde s-a pus în evidență rolul canalelor proton - neuron (p - n ) care, având un prag scăzut, influențează nu numai secțiunea de ciocnire totală, dar și distribuțiile unghiulare. În jurul energiei de 5,8 MeV, prezența canalelor p-n duce la scăderea secțiunii de ciocnire a nucleului compus, ceea ce permite manifestarea reacției directe, fapt confirmat de măsurători. Este demn de remarcat că nicăieri în lume, acest efect nu fusese înainte tratat nici experimental și nici teoretic. Ca profesor, H. Hulubei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
amănuntele unui mare bal dat de către prințul Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae Cerkez, în Jean de Nivelle, Grigore Cerkez, în Cigogniac din Capitaine Fracasse, prințul Ferdinand Ghica în patrician din Veneția, Mihail Marghiloman, în Pompoinet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Iaroslavului, Belojerskului, Ovdovului, Obdorului, Condiei, Witepskului, Mstislavului, stăpânitor al tuturor țărilor de la Nord, Domn al Iberiei, al Cartaliniei, al Cabardiei și al provinciei Armeniei, principe hereditar și suveran al principatelor din Circazia și altor principi de la munți, urmaș al Norvegiei, duce al Șlesvigului-Holstein, al Stormarcului, al Dethmarsenului și Oldemburgului etc. etc. etc. Agentul Nostru diplomatic și consul general la București, consiliarul de Stat, baron Stuart și ministrul român al Afacerilor Străine Kogălniceanu au încheiat și subscris în București, la 4 aprilie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
hîrtie de ziare. După defilare, prefecții au fost prezentați invitaților străini, care participau la aceste solemnități. Am cunoscut atunci pe împăratul Japoniei Hiro-Hito, prinț moștenitor la acea epocă, pe mareșalul Foch, pe mareșalul Pilsudski, pe regele Alexandru al Iugoslaviei, pe ducele de Kent și mulți alți înalți musafiri. Pe vremea aceea, personalitățile mondiale nu se deplasau pentru orice fleac de eveniment ca în ziua de azi. Participarea acestor înalte personalități ale timpului la serbările încoronării arăta importanța de atunci a României
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
s-au tras cîteva gloanțe, în spate, pentru ca primul procuror Pascu ignobil magistrat -, să poată întocmi procesul-verbal că deținuții au încercat să fugă de sub escortă. Această crimă comisă de înseși organele statului, a fost cum spunea Talleyrand cu prilejul împușcării ducelui d'Enghien -, mai mult decît o crimă, a fost o greșeală. Narcis Economu nu a avut o soartă mai bună. Se afla la intrarea rușilor în țară, la 23 august 1944, inginer silvic la Timișoara. Frontiera cu Iugoslavia se afla
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Lupescu și de Urdăreanu. La Timișoara, trenul regal a fost atacat de legionari și au scăpat cu viață de salvele gloanțelor, lungiți pe burtă pe pardoseala vagonului. 55 S-a anunțat astăzi, cînd scriu aceste rînduri, moartea la Paris a ducelui de Windsor, la cîteva zile după vizita oficială în Franța, a nepoatei lui, regina Elisabeta II a Angliei. Îmi amintesc o scenă din viața sa. Mă aflam, în iarna lui 1935, împreună cu soția mea, la Budapesta, la congresul automobil cluburilor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
doar o referire, dar de intensă căldură, la copilul lăsat în țară: „Sărută-l pe odorul meu. Sper că e sănătos. Îmi lipsiți și tu și el, iubiții mei”. La Palermo, Elena l-a cunoscut pe Amedeo della Puglia, fiul ducelui de Aosta. Intenția ei era de a obține divorțul de Carol și de a se căsători cu Amedeo. Întrucât nu s-a putut obține dispensa Bisericii Catolice, Elena fiind ortodoxă, căsătoria nu s-a realizat. În țară, Carol era implicat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cohortă specială. În noaptea de luni, Mihai a rămas la Castelul Eastnor, unde lady Somers a oferit un dineu în onoarea voievodului. Marți, 18 mai. La amiază, Mihai s-a întors la Londra. Seara a participat la balul dat de ducele de Southerland. Era însoțit de Grigorcea, ministrul României la Londra și de comandorul Fundățeanu. Joi, 20 mai. Mihai asistă la marea revistă navală de la Spithead, ca oaspete al guvernului britanic. A luat apoi ceaiul pe bordul distrugătorului „Regina Maria”, împreună cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și inscripția Liga Navală Română. NMS Regina Maria cu Măria Sa Marele Voevod Mihai în tempesta de la 4-6 ianuarie 1938. Duminică, 16 octombrie. Sărbătorirea zilei de naștere a regelui Carol al II-lea. Deoarece Familia Regală era în doliu - murise Marele Duce Cyril, unchiul regelui Carol -, festivitățile publice au fost reduse. La ora 1330, la Castelul Peleș a avut loc un dejun, la care au participat regele, Mihai, Principele Friedrich de Hohenzollern, Principesa Elisabeta, Arhiducele Anton de Habsburg și arhiducesa Ileana, președintele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
suita, s-au îmbarcat pe distrugătorul britanic „Sikh”. Vasul a părăsit portul Boulogne sur Mer, iar în apele internaționale a fost escortat de nave militare și de aviația britanică până în portul Dover, unde Carol și Mihai au fost întâmpinați de Ducele de Kent și de ministrul Rom*âniei la Londra, Grigorcea. Carol a trecut în revistă garda de onoare și a răspuns discursului de bun venit al primarului din Dover, în prezența unei mulțimi entuziaste. De la Dover s-a plecat cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
unei mulțimi entuziaste. De la Dover s-a plecat cu trenul spre Londra. În tren li s-a servit masa. La ora 16, au ajuns în gara Victoria, unde au fost primiți de regele George al VI-lea, de fratele regelui, Ducele de Gloucester, șeful guvernului, Neville Chamberlain, și alți înalți demnitari ai Marii Britanii. S-a trecut în revistă compania de onoare, s-a cântat Imnul regal român, iar mulțimea a scandat în limba română Trăiască Regele, Trăiască România. De la gara Victoria
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Trăiască Regele, Trăiască România. De la gara Victoria s-a plecat spre Palatul Buckingham în șase trăsuri. În primul landou al Curții Regale, tras de patru cai albi, au luat loc cei doi regi, Carol și George. Mihai și fratele regelui, Ducele de Kent au luat loc în al doilea landou, tras de patru cai negri. La Palatul Buckingham, oaspeții au fost întâmpinați de Regina Elisabeta. Palatul a servit drept reședință oaspeților pe întreaga perioadă a vizitei. (Vezi foto nr. 19.) La
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Londrei, sir Bowader, la Guildhall, în onoarea lui Carol al II-lea. La ora 12, Carol, Mihai și însoțitorii, au părăsit Buckingham Palace, în cinci trăsuri. La Guildhall au fost întâmpinați, la ora 1225, de Lordul Major al Londrei, de Ducele de Gloucester, fratele regelui, de o Companie de Onoare ș.a. Carol și Lordul Major au luat loc pe două tronuri, flancați de Mihai și de soția Lordului Major. Lordul Major a salutat prezența Regelui României, iar Carol a răspuns. Apoi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
doilea supeu și ciocnire de ouă roșii. La ora 11 au sosit la Balcic și de acolo au plecat imediat cu automobilele la Bazargic. „Mihăiță e încântat. Îi place marea. E vocea strămoșilor care reînvie în el, de la vikingi până la ducele de Edinburg (tatăl Reginei Maria - n.n.). Și-a găsit iahtul dăruit de Primărie (din București - n.n.), „Taifun”, ceea ce-l bucură mult”. Locuiesc cu toții la casa lui Carol din Bazargic. Luni, 10 aprilie. Carol al II-lea a vizitat biserica din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
În Freiburg. Negustorii orașului, ca și clericii, locuitorii din afara zidurilor cetății sau cei ce vin să viziteze orașul sunt scutiți de dări. Con du că torii orașului și preoții sunt aleși de „cetățenii mei“, cum spune constituția, pe care apoi ducele Îi confirmă În func ție. Există un cântar oficial, pe care orice cetățean al orașului Îl poate folosi gratuit, un fel de Întreprindere me tro logică, pentru verificarea tuturor instrumentelor de măsură, pentru ca negustorii să nu fure. Fiecărui om, fie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vedea la capătul corido rului lung ce ducea la sala de ceremonii. — Cred c-au plecat, șopti o voce. Noroc cu draperia de aici. — Da, era cât pe ce să ne descopere. Pe aici viermuiește de gărzi. Se pare că ducele știe prea bine cât de puțini prieteni și-a făcut astăzi. Cele două siluete ieșiră cu fereală din ascunzătoare. Încă nu-mi vine a crede ce-am auzit adineaori. și Încă din gura celui căruia i-am jurat credință și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de la poalele castelului va deveni un oraș Înzestrat cu toate drepturile și libertățile...“ Pe măsură ce vorbele lui răsunau În sala mare, pe fețele celor prezenți se Întipărea o neliniște crescândă. În Încăpere Începea să se audă din ce În ce mai lămurit un murmur surd. Ducele Bertold ședea, adâncit În gânduri, pe tronul său. Fratele său, Conrad, căruia ca de obicei nu-i scăpa nimic, aruncă duhovnicului princiar o privire care spunea multe. Ca urmare, părintele Bernhard se apropie pe neobservate din fundul estradei și-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
moștenirea celuilalt, În părți egale... Când secretarul princiar sfârși de citit, Îngenunche lângă tron și Îi dădu pergamentul stăpânului său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul pentru străduința fratelui și co re gentului meu, ducele Conrad, Îmi cer să-i Înmânez lui acest document memorabil și să-l rog să-l pecetluiască cu iscălitura sa, pentru a-i da putere de lege. Căci el este cel care a adus țara noastră la bunăstare și creștere
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cea mai măreață casă a Domnului din acest ținut. Freiburg să de vină un oraș minu nat, a cărui frumusețe să fie admirată de multe generații de aici Înainte. Burghezii se Înclinară adânc și se retraseră. Prea mirați de cuvintele ducelui, nu știau dacă trebuie să se bucure sau să se Înspăimânte. Nimeni nu vorbise Încă despre asemenea legi și drepturi pentru prostime! Nu mai puțin mirați erau nobilii, ministerialii, cavalerii și vasalii. De abia după câteva clipe de tăcere se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la Curte. El era cu ade vărat un om de Încredere. Când se con vinse că totul mer gea bine, se În toarse În sală. Acolo Își plimbă privirea scrutătoare peste curteni, cu nădejdea că va descoperi cine era trădătorul. Ducele Conrad se apropie de marginea estradei și Începu cu voce potolită: — Văd că hotărârile noastre de astăzi v-au mirat. Vi se pare neobișnuit să dăm omenilor mărunți drepturi și privilegii, și poporului de rând mai multe libertăți. Vocea lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nici un caz Amadeus din Geneva, care mă urăște din inimă Împreună cu toate neamurile lui. Nici Eglord, care mă invidiază fiindcă sunt prinț și fiindcă trebuie să Îngenuncheze În fața mea. Da, mă tem că Însuși fratele meu nu m-a Înțeles. — Ducele, răspunse părintele Bernhard, este o fire războinică, nobile stăpân. Pentru el importante sunt lupta și victoria, ca și pentru toți nobilii voștri strămoși. Dar el este un cavaler desăvârșit, cultivat, și Înțelege mersul istoriei. El v-a sprijinit și a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
el importante sunt lupta și victoria, ca și pentru toți nobilii voștri strămoși. Dar el este un cavaler desăvârșit, cultivat, și Înțelege mersul istoriei. El v-a sprijinit și a vorbit din adâncul inimii. știu prea bine ce mult cinstește ducele marile idealuri ale filozofiei și poruncile Maicii noastre Biserica. Dar el este un om al timpurilor noastre, pe când Înălțimea Voastră sunteți un om al viitorului, adăugă zâmbind monahul. Aș fi fericit dacă aș putea spune același lucru și despre nobilii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o Întâlnire hotărâ toare pentru evenimentele care au urmat. Ultimele raze ale soarelui dădeau Încăperii o lumină ireală. Era o Încăpere nu prea mare, dar neobișnuit de bogat mobilată pentru acea vreme. Într-un jilț larg de piele de Cordoba, ducele Bertold, puternicul stăpân al ținutului Rinului de Sus, asculta gânditor ceea ce-i povestea un tânăr Îmbrăcat cu o ciudată eleganță. Privirea veșnic În mișcare a nobilului Zähringer cerceta cu luare aminte veșmântul de brocart violet al frumosului Bodo și ochii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aminte veșmântul de brocart violet al frumosului Bodo și ochii lui inteligenți și strălucitori, de aceeași culoare violetă. Mai cu seamă spada scurtă, Încovoiată și primejdios de ascuțită, așa cum purtau arabii, pe care vorbitorul o purta la coapsă, trezise curiozitatea ducelui, el Însuși mare amator de arme. „Cu o spadă ca asta tai un fulg În zbor“, gândi el. „Nici n-ai nevoie să lovești cu amândouă mâinile. O mânuiești numai cu o mână, ca pe o apărătoare de muște! Până
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]