58,646 matches
-
-i încadrau nasul ți-ar fi spus că suferința lui Marcel e străină de bunăstarea exultată de tenul destins, rozaliu al celuilalt. Ce-i mai deosebea? Poate doar începutul de chelie al figurii publice. Dacă nu l-ar fi încercat durerile recentei crize biliare, Marcel, luând seama la celălalt, ar fi rostit zâmbind: Părul prost părăsește capul deștept! Ori invers?! -Gata! Perfect! Să mergem, că acum începe vizita de dimineață! Du-te în rezerva mea, cum am convenit, iar eu mă
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
vizitei. Lepădă papucii pe covorul moale și se urcă în pat tocmai la timp. Ușa se deschise cu precauție și un cap rotund, grăsuliu și jovial salută cu glas schimonosit, ca pentru copii: -S-a trezit Domnia Voastră?! Ați dormit bine-binuț?! Ceva dureri?! Ceva neplăceri?! Marcel își opri un nod în gât. Lingușitorul personaj era tocmai emeritul Profesor Dr. Stâncă, neurochirurg de talie mondială, proaspăt uns Director al Spitalului Județean, după ce localul fusese refăcut cu bani de la Administrația Centrală. Știa de el, dar
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
însoțea: Voi ce-ați păzit?! Făcu un semn discret din cap și alaiul se-mprăștie în jurul falsei figuri politice, mânuind stetoscop, tensiometru, glucometru, cercetându-i pe rând fundul ochilor, limba, pulsul, reflexele, îi palpară abdomenul, ficatul (aici icni puțintel din pricina durerii surde)... Un halat alb, mai lat în umeri, se aplecă spre urechea căpeteniei și-i șopti ceva. Pupilele mărite ale Profesorului nu anunțau nimic bun. Lătră scurt niște ordine și apoi se pierdu într-un zâmbet unsuros în fața pacientului de
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
trezi pe Delia. Se ridică pe jumătate adormită, cu mintea neclară. Văzu o siluetă apoi nu mai știu ce se întâmplă. Emilia a tras. Ar fi omorât-o dacă nu s-ar fi trezit. Glonțul îi pătrunse în brațul drept, durerea, spaima au făcut-o să-și piardă cunoștința. Ștefan auzi împușcătura când urca scările spre dormitor. O prinse pe Emilia când aceasta voia să sară pe fereastră camerei și unde un balcon i-ar fi oferit protecție până se linișteau
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII SFÂRȘIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384234_a_385563]
-
eram colaborator permanent la un cotidian local din Petroșani. Într-una din zile, după sărbătorirea unuia dintre colegii de la ziar la cabana Căprișoara din Vulcan - exagerând puțin cu consumul de alcool - a doua zi (era într-un week-end), având o durere groaznică de cap, am intrat în prima farmacie care mi-a ieșit în cale (nu prea obișnuiam să frecventez farmaciile pentru că nu aveam de ce), pentru a cumpăra singurul medicament anti-mahmureală care își făcea efectul la mine, celebrul și bătrânul antinevralgic
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
Meditatie > ÎN TIMP CE ADEVĂRUL DOARE Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când, strecurați în paginile vieții I-am înteles și vorba și tăcerea, Involuntar, o facem pe profeții Să-i deslușim trecutului durerea. Mai despicăm în patru fire, părul, S-alegem dintre ele partea bună, Să știm, măcar odată, adevărul Și să trăim o zi fără minciună. După un timp, pașim în ziua-n care Gândirea sparge cele două stânci; In timp ce
ÎN TIMP CE ADEVĂRUL DOARE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384272_a_385601]
-
voce n-am, numai tăceri ce dor, Se mai aud în trista cămăruță ... Tu nici nu bănuiești ce crunt mă cert Pentru că ți-am greșit adeseori Of cât aș vrea să te mai strâng la piept Și să-ți prefac durerea-n albe flori! Sau cât de greu îmi e când nu am cui Să-i povestesc ce viată blestemată Am azi și că povară dorului E încă rană necicatrizată ... Dar tu nu știi iar mie nu-mi rămane, Decât regretul
ÎMI LIPSEȘTI MĂICUȚĂ de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384270_a_385599]
-
de lucruri, le putem doar accepta prin credință. Biblia ne descrie renașterea planetei pământ, adică Hristos va recreia un cer nou și un pământ nou în care vor locui oameni neprihăniți. Ni se descrie cum va fi viața acolo fără durere, răutate, moarte, pe drept cuvânt sunt de acord cu apostolul Pavel când scrie in 1 Corinteni 2:9: ,,Dar, după cum este scris: ,,Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, și la inima omului nu
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
anotimpurile schimbă cum vor, vremurile. Iubim serile cu lună când stelele se cunună, luminând bolta cerească, numai ca să ne privească. Iubim noaptea pe sub gene în șoaptele lui Moș Ene ce ne cheamă la visare prin imagini călătoare. Iubim necazuri și dureri ce ne induc multe păreri, cu gândul le îmbrățișăm, în ochi ni le înfățișăm. Iubim mitul fericire ce se-ncâlcește-n iubire, se ghemuiește-n dragoste, se-mplinește în poveste. Iubim tot ce ne-nconjoară, fiindcă totu-i o comoară
IUBIM... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384301_a_385630]
-
a tot ce e bine Când fulgii zăpezii coboară pe rând. La mine în suflet iubirea e-o mare Ce umple trăirea eternului dor Ca inima pură ce-n piept îmi tresare La slova rostită ca șoapta, ușor. Dar marea durerii mă-mbată cu noaptea Ce-ar vrea ca să stingă toți zorii din zbor, Acolo de friguri se-neacă și moartea Dar eu tot te-aștept în al vieții pridvor. Referință Bibliografică: Te aștept în al vieții pridvor / Manuela Cerasela Jerlăianu
TE AȘTEPT ÎN AL VIEȚII PRIDVOR de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384311_a_385640]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > PÂNĂ CE MOARTEA NE VA DESPĂRȚI... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Revin din nou cu teamă și durere Pe drumul presărat cu amintiri. Și regăsesc doar clipe efemere Acolo unde-a nins cu trandafiri. Sărutul zorilor pictat cu rouă Îmi umezește chipul obosit Pe care de atâta vreme plouă Cu lacrimi care nu mai au sfârșit. Nu vreau
PÂNĂ CE MOARTEA NE VA DESPĂRȚI... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384307_a_385636]
-
Mai privește Doamne iarăși către noi... Rătăcim prin lumea plină de nevoi... Ni-e ființa slabă și ni-e duhul frânt Și ni-e dor Isuse de al Tău Cuvânt... Mai privește Doamne...lasă îndurare Căci e drumul greu și durerea-i mare... Ne-nspăimântă vremuri cum nu au mai fost Și a noastră viață parcă-i fără rost... Undeva pe drum Doamne, am pierdut Palida speranță ce am mai avut Și sunt zvonuri multe...boală și război... Tremură pământul...lacrime șuvoi
OMAGIU DIVIN 24 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384296_a_385625]
-
după vară vin ninsori? De ce iubirea se mai frânge Și ura deseori învinge? Să-mi spună cine ar putea Ce taină-ascunde dragostea Și timpul cum pot să-l opresc? Cum pot să iert și să iubesc? De ce în lume e durere? De ce e lipsă de putere? De ce credința este mică Și omu-ngenuncheat de frică? Sunt întrebări ce vor răspuns... Sunt gânduri care m-au ajuns Și vreau să știu...cine sub soare Îmi dă răspuns la întrebare? Referință Bibliografică: Omagiu divin
OMAGIU DIVIN 24 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384296_a_385625]
-
să rămâi acolo unde ți-e dat să fie bine să nu dai vrabia din mână, ca s-o găsești la nu știu cine. Cand vrei un sprijin, nu îl ai te lupta, ca să poți sa-nvingi ai grijă cui îți plângi durerea, și vezi amarul cui ți-l strigi. Acum e multă liberatate mai mult din aia ne-nteleasa să nu săpi groapă nimănui, ca să mai poți ieși din casă. Că bine faci, bine găsești este valabil mai puțin așa-i că și
VORBE DE DUH de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384317_a_385646]
-
Simona Tache Eu îl am chiar acum, chiar în aceste minunate momente, așa că, dacă cunoașteți și ați trăit pe pielea voastră, spuneți-mi remedii. M-am trezit ieri, cu o durere vagă de umăr drept & gât, care s-a intensificat imediat după trezire. M-am dat toată ziua cu Puterea Ursului, iar seara m-am culcat mai bine. Azi dimineață, când m-am trezit, era jale, nu puteam nici să mă
Ați avut vreodată gâtul înțepenit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18272_a_19597]
-
am dat toată ziua cu Puterea Ursului, iar seara m-am culcat mai bine. Azi dimineață, când m-am trezit, era jale, nu puteam nici să mă ridic, nici să mă întorc în pat, nici să nimic. Am înfruntat eroic durerea, m-am ridicat și m-am dat iar cu Puterea Ursului. Nu mai sunt la fel de înțepenită ca la trezire, dar sunt departe de normal. Merg ca un roboțel și mă întorc ca lupul. Durerea e localizată la baza gâtului, în
Ați avut vreodată gâtul înțepenit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18272_a_19597]
-
nici să nimic. Am înfruntat eroic durerea, m-am ridicat și m-am dat iar cu Puterea Ursului. Nu mai sunt la fel de înțepenită ca la trezire, dar sunt departe de normal. Merg ca un roboțel și mă întorc ca lupul. Durerea e localizată la baza gâtului, în partea dreaptă. Ziceți ceva cei care-ați mai pățit d-astea.
Ați avut vreodată gâtul înțepenit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18272_a_19597]
-
acum nu m-a lăsat. Se pare că există o “primă oară” pentru toate, iar în materie de ..., eu tocmai am bifat un interesant început. Acuma ghiciți despre ce e vorba. Vă dau un singur indiciu: e pe bază de durere. OK, hai două: și pe bază de limitare a mișcărilor. Gata, să vă văd dacă ghiciți. UPDATE! Felicitări lui mihais 5, care a ghicit din prima. Vedeți răspunsul aici.
Prima … din viaţa mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18324_a_19649]
-
să știi și nici n-ai visat vreodată că o să ai norocul să afli, despre scriitorii ca Nichita Stănescu, Marin Preda sau Agopian însuși”, și felul în care e scrisă, care e absolut savuros. Un umor leneș, impertinent, zeflemitor, o durere-n cot constantă și un miserupism exemplar însoțesc, de la prima până la ultima pagină, toate amintirile despre copilăria, stagiul militar și tinerețea scriitoricească a autorului. Adolescența lipsește, din păcate, după cum lipsește și toată perioada de după ’90. Copilăria e dominată de figura
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
Hai, recunoașteți, toți ați trecut prin asta: stați, liniștiți, la plajă, savurînd berea aia la cutie păstrată rece într-o gropișoară făcută de ăla micu’ în nisip cînd, deodată, simțiți o gîdilitură sub buric. Gîdilitura se intensifică, devine o vagă durere, apoi o presiune de nesuportat, vă uitați împrejur, nu e nici o toaletă pe o rază de cinșpe kilometri, dar aveți marea lîngă voi. Vă repeziți în apă, eventual strigînd, ca grecii, “Thalassa, thalassa”, doar așa, ca să pară că de fapt
Ce se întâmplă când faci pipi în lacuri, mări și oceane by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18497_a_19822]
-
și reluarea operațiunii de scriere pe o pagină curată. ###Stiloul este mai puternic decât sabia Nu e adevărat! Învățătoarea mi-a demonstrat acest lucru timp de patru ani. Rigla ei de lemn era mai presus de orice instrument cauzator de durere și suferință. Am făcut o cercetare amănunțită, deoarece n-am fost un copil cuminte. Pus piedică - cinci lovituri de riglă în palmă, bătăi în clasă, pe hol sau în curtea școlii - zece lovituri. Cu cât era bocăna mai mare, cu
Pe vaporul clasei... [Corola-blog/BlogPost/96917_a_98209]
-
și cât mai tupeist. Viața noastră devine astfel un nimic. Acest exercițiu al nimicului deja a devenit o obișnuință și în relațiile dintre oameni. Până acum eram o nație de descurcăreți, acum am trecut de faza aceea. Părerea mea, cu durere și cu iubire față de România, este că suntem o aglomerație de singurătăți. Eu, dacă mă pot identifica în această mare a nimicului, măcar cu un cântec, înseamnă că sunt, acolo, o lumină în marele întuneric în care trăim. Nu sunt
Interviu cu Laurenţiu Cazan [Corola-blog/BlogPost/96977_a_98269]
-
dens de pe scenă, iar ceasul s-a ascuns sub reaplinul sacadat al tobei clădite pe zongoră. Glas tânguit se îngână sub strunele ceterii. Inițierea începe sub semnul dionisiac al paradisului pătruns și tulburător continuă pe treptele care duc spre infernul durerii și deznădejdii. Răzbunarea încinge sângele și clocotește sub semnul securii închipuite în roșu pe piele. Sărutul, pecetea legământului întru împlinirea celor scrise de demult, înțepenește pe umeri. Pasărea morții își cântă chemarea din stâlpul porții, iar inimioara are dor greu
Actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
și și-a agățat ambițiile în cui pentru a-l naște pe Kevin. De când băiatul era bebeluș, relația mamă-fiu e una dificilă. La 15 ani, Kevin face ceva irațional și de neiertat, iar Eva e năucită de propriile sentimente de durere și vinovăție. THIS MUST BE THE PLACE Proiecția în premieră absolută a primului film în limba engleză al regizorului italian Paolo Sorrentin va avea loc în cadrul galei de închidere a Festivalului Internațional de Film București, pe 25 martie. Pelicula este
București IFF 2012 [Corola-blog/BlogPost/97142_a_98434]
-
ea în neștire și cumva pe furiș, încercând să fure o esență a obiectelor care nu încape în denumirea lor. Poezia din cuvinte nu se vede, în timp ce aceea așternută pe pânză te izbește cu concretețea ei și e ca o durere imediată. Am prieteni pictori în toată lumea, zăbovesc prin atelierele lor, ne facem reciproc vreun portret brusc (avantajul fiind al meu, avantaj primire) și mă simt la îndemână în acest univers paralel. O meserie trebuie învățată și uitată de mai multe
Marin Sorescu, pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]