1,835 matches
-
să o rupă sau să se încurce în ea în timp ce toate celelalte insecte, neștiutoare, devin prizoniere prin orice gest sau încercare disperată de a scăpa din ea... Dar, mai întîi, cum procedează el? Oare dintr-o singură mișcare? Sau lăsîndu-se dus, fără a lăsa să-i scape nici un moment firul discursului, pentru ca apoi să revină de nenumărate ori, pe diverse căi, în punctul din care a pornit. Fără să lase un rînd, pe unde să nu fi trecut unde să nu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
orizontul e doar un șir nesfârșit de burți. Decizia finală e surprinzătoare, însă întro perfectă logică a discursului dramatic. Nedescoperind nicio cale de salvare din universul multiplu închis în care este iremediabil captiv, el caută ieșirea în sens invers, adâncin duse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient propriul destin (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare a lui Sadoveanu, elementul biografic propriu absorbției motivului mioritic se arată ridicat deodată în zările unei conștiințe mitologice: „Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpuri duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dacă comisiunea însărcinată nu va judeca muntenește... " încrederea în propria muncă și exprimarea susceptibilității în ceea ce privește corectitudinea acordării verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala primară, plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor pentru omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Spada este arma eroilor antici și contemporani (Tezeu, regele Arthur, Zorro). Ea evocă duelul, călătoria inițiatică a cavalerului sau a prințului ori lupta nobilă a sfântului. Visul pune fără îndoailă în joc tematica onoarei și a demnității. Lupta ce trebuie dusă este interioară, chiar spirituală. Încă din Antichitate, sabia este atributul dreptății. Și în acest caz, mai mult decât războaie și confruntări sângeroase, arma exprimă noțiunile înalte de echitate și echilibru. Astfel, sunt mai puțin sugerate în vis conflictele și opozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
care urmărește luminarea sufletului și a minții omului prin învățătură și adîncă cugetare pentru a ajunge la înțelepciune. Basmele ,,lumești”, ,,băbești” sau ,,evreiești” oricît de ,,meșteșugit alcătuite” ar fi, sînt doar niște scorneli ale unor oameni puși pe șotii sau duși rău cu pluta și nu-mai atît, iar dacă aceste născociri sînt impuse ca adevăruri sfinte, atunci respective-le societăți trăiesc într-o minciună și degenerare spirituală absolută. În Manualul de Disciplină, descoperit la Qumran, la capitolul Despre bunurile preoților se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cunoscută a popoarelor din jurul Mediteranei, pretinzînd că totul vine de la Avram al lor și din cărțile pline de înțelepciune dăruite de Iahwe, iubitului Moșe. Uite așa, cu minciună, hoție și obrăznicie s-au vrut ei moțul lumii. Romanii îi considerau duși rău cu pluta cînd le auzeau gugumăniile iar grecii le puneau cîte o rață moartă pe treptele sinagogilor care du-cea sigur la păruială și însîngerare. Falsificarea perioadei de timp cînd scrierile mozaicilor au fost traduse în greacă a fost făcută
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
E atât de fanatic devotat internaționalismului proletar, încât dă fiului său numele lui Lenin inversat. Născut în Ardealul de Nord, Ninel reușește să se sustragă deportării din aprilie-mai 1944 la Auschwitz, dar va fi capturat, toamna, de poliția maghiară și dus, împreună cu alți tineri evrei, spre vest, până la Székesfehérvár, unde îi ajunge armata roșie „eliberatoare”. Ostașii acesteia îl cotonogesc însă mai rău decât horthiștii. Stabilit sub regimul democrat-popular la București, virtualul fin intelectual devine ofițer superior de Securitate, însărcinat, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
chestia aia neagră de la mine din brațe... se cheamă Marțipan... și e mâța cafenelei... m-a urmărit cu privirea din colțul ei, s-a urcat apoi la mine în brațe, a început să toarcă și nu s-a mai dat dusă... sper să-ți placă ambele... mâțe! la Marțipan și la... Audrey Hepburn de pe tricoul meu mă refeream! băi, dacă iți zic! aseară am fost la o terasă cu baieții și, ce să vezi? era o pisică neagră pe acolo, care
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
aceasta și constă sacralitatea științei istorice: în a te dedica, cu maximă luciditate, veridicității informației, într-o lume a faptelor dispărute, care nu mai pot fi reconstituite. Iată știința, de pe acum sublimată în artă, a autorului: el insuflă viață secolelor duse, demonstrând că însemnătatea lor este însemnătatea istoriei înseși. Sinceritatea pe care am mai spus-o o cere o astfel de temă mă motivează să conchid că pasiunea de intelectual autentic face din domnul profesor Bichicean un intelectual "pe cale de dispariție
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o viață cît mai plină de veselii și bucurii, este În stare să facă și imposibilul pentru Îndeplinirea ei. Exemplificăm: ,, Sus e luna, jos e noru Departe-i neica cu dorul Noru-i jos și luna-i sus Departe-i neicuța dus. De-aș ști neică c-ai veni Drumul ți l-aș șindrili Tot cu șindrilă de fag PÎn ' la noi neicuță-n prag.” Dragostea provoacă unora ciudă și invidie. Exemplificăm : ,,Firicel de iarbă crudă Mulți mai au pe mine ciudă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în încheiere, încă dificil. Trei aspecte ni se par totuși destul de bine stabilite și pot fi reținute, de pe acum, drept concluzii provizorii. Dar cu un mare grad de justificare și verosimilitate. Toate acestea la capătul unei analize încă destul de incomplete, dusă însă fără fanatism, fără spirit partizan, sine ira et studio, cum se spune. Spiritul critic își cere însă mereu între onformism și libertate drepturile. El a fost suprimat la noi timp de decenii; detestat de toate dictaturile. De ce n-ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Robin dezvolta o idee puțin cam clasică despre știință, am evoluat după aceea împreună, din mers. Jacques Robin a ajuns la o viziune mai rodnică și mai complexă asupra raporturilor dintre știință și politică. Sigur, păstra încă ideea că trebuia dusă o politică "mai bună", însă și eu la fel, deci ne aflam pe aceeași lungime de undă. El era condus în plus de ardoarea și optimismul său. Dorea mereu ca ideile noastre să capete o dimensiune mai fecundă și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
schimb versurile sunt sprintene. SAMSON L. BODNĂRESCU Poezia lui Samson Bodnărescu (1841-1902) trecea drept dificultoasă. Nenorocul ei este mai degrabă de a concura întîmplător sau prin reală contaminație poezia lui Eminescu: Haide, dragă, sui în luntre, Să tot mergem, mergem duși, Să scăpăm măcar o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viu Ce splende de lumină și de științi derază. Pe dînsul se așează Divinul Verb și Fiu, A lui de flăcări roate iau drumu-ntraripate; SÎnt cherubimi prea răpezi ce-n mii de ochi lucesc; Orele-eternității la dînsul Înhămate, D-apocalipse duse, spre secoli propășesc; De angeli miriade preced și Îl urmează, Și carul naintării propasă nencetat, Din iute și mai iute, și-n calea-i Însemnează Al lumii plan simbolic, d-atunci predestinat.” Urmează cîntecul cel mai frumos al epopeii, Imnul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
genere, toate versurile lui Conachi) se grupează În jurul unei vaste figuri a oximoronului. Relația rece - cald, dulce - amar este urmărită pe toate planurile. CÎteva definiții sînt fine. Pentru Amor, zice Într-un loc stihurgosul, mișcarea și repaosul sînt totuna: „mărsul, dusul și stătutul la dînsul sînt tot o stare”. O stare, va să zică, ce n-are stare sau o stare de nestare... Altă disociere subțire privește natura duală a erosului: trupească și cerească. Disociere comună la Greci: există două Afrodite: Afrodita Pandémos
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zi a avut tendința de a se lăsa. A încercat o dată, de două, de trei ori dar nu prea reușea. Cu câteva zile în urmă tata nu prea mai avea țigări și a început să caute prin toată casa. Sa dus și la magazinul din cartier, însă nu mai avea țigări. Tata era disperat. Atunci, văzându-l am început să constat că fumatul provoacă dependență. M-am hotărât să nu mă apuc de fumat, dar nu se știe ce va urma
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by LEPĂDATU BEATRICE, FINICHIU EUGENIA-LUMINIŢA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2027]
-
Material didactic: jucării (telefon, ceas, sonerie etc), suport audio, jetoane (suport imagistic), reprezentare de ex: bătaia ceasului cu pendula, urcatul scărilor, clopotul la biserică, ciocănitoarea, zgomotul oului prăjit în tigaie, al ceainicului, soneria, zgomotul de la baie, spălatul pe dinți, zgomotul dusului etc. Observații: Acest material audio poate fi procurat din comerț, iar copiii trebuie familiarizați în prealabil cu materialul auditiv. Elemente de joc: aplauze, surpriză, competiția, stimulente. Desf\[urârea jocului: Jocul se începe cu mimarea unor zgomote familiare elevilor de către profesor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până-n seară. Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus, În portu-i de la țară. ¾ S|RB|TOAREA PAȘTELUI Doamne, Doamne Doamne, Doamne, ceresc tata, Noi pe tine te rugăm Luminează-a noastră minte, Lucruri bune să-nvățăm. Că tu esti Stăpânul Lumii Și al nostru tata
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
1975, 1977). În poezie M. ilustrează cu mijloace proprii orientarea ardelenească, transfigurând universul rural, apoteozând trecutul, strămoșii, părinții, îndeosebi mama, sanctificând eroii neamului, creând un tărâm de lume mitică. Trecând printre crucile din „cimitirul bătrân”, poetul îi salută pe cei duși: „Bună dimineața, Grigorie! Bună dimineața, Filoftei! / - Bună dimineața, Ieronime”. El aude cum „plouă în munții Carpați peste oasele fraților mei”, cum „leuzele mamelor murmură repede ruga / De amintire nestinsă și dragoste”. Uneori e bântuit de sentimentul, atât de frecvent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
schematic. Eroii lui nu țin discursuri care să suplinească lipsa faptelor și Întâmplărilor semnificative; ei lucrează pe teren, pe faptul viu, dar În așa fel că până la urmă toată lumea e lămurită, știe cine e dușmanul, cine e prietenul, cum trebuie dusă lupta. El intră direct la miezul faptelor și nu se Împiedică În cuvinte, Întocmai ca un bun activist Însărcinat cu munca la țară - și acolo descoase pricinile și descâlcește ițele. Cartea aceasta e un Îndrumar pentru membrii de partid care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dar și să strângă dinții. De l-am răpi odată De-acolo, sus, din nori, Și l-am pofti ca oaspe La noi, la scriitori, Ar savura tartina - Căci sus, acolo, nu-s Și-ar asculta poeme, Nițel pe gânduri dus. Apoi, când În concluzii, Un fraged autor, Ușor autocritic, Ușor sforăitor, Ar arăta cum omul I-un foc de nestemate, Dar «vai, la mine-n cântec, E palid, din păcate», Înaltul oaspe-ar spune, Privind discret la ceas: «E timp
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în ultimele zvîcniri ale luptei dintre Sacerdoțiu și Imperiu și în care regele Angliei este discreditat prin pierderea "imperiului angevin", regele Franței se comportă ca arbitru al creștinătății; pentru că personalitatea însăși a regelui, model al virtuților cavalerului, creștinului și cruciatului duse pînă la consecințele lor extreme, a marcat epoca sa. Din 1248 pînă în 1254, Ludovic al IX-lea conduce în Orient a șaptea cruciadă și cunoaște, în 1250, înfrîngerea și captivitatea în Egipt; el întreprinde totuși în 1270 o a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]