5,416 matches
-
și cartofi, ca să avem tot ce ne trebuie în casă. Fiindcă nu știa să citească în ebraică, zicea: „Hai aici, lângă mine, învață-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm împreună. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină iudeospaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în ladino, iar eu le răspundeam în ebraică, înțelegeau. A fost o relație chiar foarte apropiată. Bunica a devenit foarte bolnavă mai târziu, când eu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
trebuie în casă. Fiindcă nu știa să citească în ebraică, zicea: „Hai aici, lângă mine, învață-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm împreună. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină iudeospaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în ladino, iar eu le răspundeam în ebraică, înțelegeau. A fost o relație chiar foarte apropiată. Bunica a devenit foarte bolnavă mai târziu, când eu eram în liceu, îi era greu să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm împreună. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină iudeospaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în ladino, iar eu le răspundeam în ebraică, înțelegeau. A fost o relație chiar foarte apropiată. Bunica a devenit foarte bolnavă mai târziu, când eu eram în liceu, îi era greu să se deplaseze. și eu eram întotdeauna gata s-o aștept în stația de autobuz, s-o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
asta, pentru că tata era nemaipomenit de bun la matematică și avea o memorie impecabilă a faptelor și figurilor. Puteam să-l întreb orice și-mi răspundea imediat. Mama - nu, mama nu a făcut decât școala primară. Putea să citească în ebraică, dar făcea multe greșeli de ortografie. Îi plăcea să citească, citea ore întregi. În orice caz, ideea era că se selectau copii cu potențial intelectual proveniți din familii defavorizate - așa le numeau ei -, să vadă cât de departe puteam ajunge
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
purta doliu șapte zile după moartea unui membru al familiei. Pe parcursul acestei săptămâni, rude și prieteni vizitează familia îndurerată și - dacă sunt practicanți - se spun rugăciuni în casă. 4. Sintagma fiică a casei - uneori fată a casei - nu e caracteristică ebraicei. E folosită de Sara ca formă unică de exprimare, influențată de ladino, un jargon iudeo-spaniol pe care îl vorbeau evreii sefarzi din mai multe țări. 5. Cuvânt în ladino - vezi nota 4. 6. Cititorul poate remarca o inconsecvență a detaliilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
colonie colectivă, cât și într-un kibuț deja existent. 13. Persoanele necăsătorite sau tinere care locuiesc într-un kibuț pentruo perioadă sunt de obicei încredințate unor „familii adoptive” care formează o legătură personală între nou-venit și comunitatea kibuțului. 14. Limba ebraică are forme substantivale și verbale diferite pentru masculin și feminin. În relatarea privind studiile ei și experiența sa caînvățătoare, Sara se referă întotdeauna la colegele de clasă și la profesoarele sale, ca și, mai târziu, la învățătoarele din școlile în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a relațiilor lor, spunând: „Am știut cum să le întorc această dragoste” - dar folosește verbul a întoarce mai degrabă decât un termen care să reflecte mai multă inițiativă personală. Mai târziu, ea povesteșteși felul în care îi ajuta, îi învăța ebraică și așa mai departe. Dar acest tip de reciprocitate activă este rară în descrierea sa despre sine. În scurtele referințe la tânăra ei familie, Sara își descrie și copiii din aceeași perspectivă, și anume ca sursă de contact pozitiv și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
paradox aparent: „Deși eram... fata casei, nu mi se interziceau”. Ceva mai încolo, o va repeta: „Deși eram fata casei, am fost foarte independentă”. Ar trebui remarcat faptul că expresia fată (sau fiică) a casei este destul de neobișnuită în limba ebraică, fiind, de fapt, o invenție a Sarei pentru a se prezenta mai exact. Când intervievatoarea îi cere Sarei să explice termenul, ea îl va defini prin expresia „am fost foarte atașată de familie” și, totuși povestea ei arată că, deși
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
semnificativ. De fapt, ea nu povestește despre moartea surorii ei, ci despre shiva 6. „Nu-mi amintesc perioada când a murit, dar îmi amintesc de shiva”. Sara folosește termenul experiență atunci când relatează această amintire și, dat fiind faptul că în ebraică acest termen are o conotație pozitivă, ea își cere scuze imediat: „așa-numita experiență”, se corectează imediat, specificând că nu a fost o amintire plăcută. Moartea surorii prilejuiește apariția unor fenomene incomprehensibile în casa Sarei. Brusc, casa s-a umplut
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
opune nici un fel de rezistență acestei schimbări a stilului de viață; dar nici nu pare s-o fi interiorizat. În șoaptă, ea îi mărturisește intervievatoarei că, atunci când mănâncă singură, ea nu spune rugăciunea de binecuvântare a mesei, așa cum cere legea ebraică (din nou, pasaj omis din text): „Eu nu mă definesc ca fiind o persoană religioasă”, spune ea. Nici slujba nu și-a schimbat-o, continuând să predea într-o școală seculară. Convertirea soțului - ca și moartea surorii - a dus la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
rugăciunea în public de trei ori pe zi, până la un cod de îmbrăcăminte extrem de strict. 8. În Israel, toți cetățenii evrei au obligația de a satisface stagiul militar la vârsta de 18 ani. 9. Un sistem esoteric tradițional al teosofiei ebraice. Capitolul 6tc " Capitolul 6" PERSPECTIVA CATEGORIILOR DE CONȚINUTTC "PERSPECTIVA CATEGORIILOR DE CONȚINUT" În capitolul de față, materialele narative vor fi procesate analitic, mai exact, prin fragmentarea textului în segmente relativ mici, care vor fi apoi supuse fie unei analize descriptive
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
diferitele sarcini urmărite de analiza de conținut. În cazul de față, de pildă, am utilizat culori diferite pentru fiecare dintre cele trei aspecte menționate. 9. Prezentarea comparativă a rezultatelor depășește scopul capitolului de față (Lieblich, Tuval și Zilber, 1995, în ebraică). Ar putea fi interesant de amintit că răspunsul final la această întrebare rămâne totuși controversat, atâta vreme cât nu putem obține o indicație clară privind egalitatea inițială a elevilor admiși în diverse licee. 10. Pentru o analiză a aspectelor emoționale în narațiunile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
autorității parentale, când crește importanța grupului de prieteni din care face parte adolescentul (Erikson, 1959). 17. Informații legate de mobilitatea obiectivă - în ceea ce privește educația și profesia - a naratorilor prin comparație cu părinții lor au fost rezumate într-un studiu în limba ebraică (Lieblich, Tuval și Zilber, 1995). Capitolul 7tc " Capitolul 7" ANALIZA CATEGORIILOR FORMEITC "ANALIZA CATEGORIILOR FORMEI" În acest capitol vom arăta felul în care analiza unor categorii formale poate fi utilizată în examinarea poveștilor orale, folosindu-ne de două exemple. Scopul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
puțin predictibile și neterminate” (p. 479). Notătc "Notă" 1. Problema software-urilor pentru realizarea analizei de conținut pe computer nu a fost inclusă pe lista celor studiate de noi în această carte. Din moment ce datele noastre narative au fost, toate, în ebraică, nu au existat programe computerizate care să ne ajute în această direcție. Considerăm că această situație este oarecum o binecuvântare, fiindcă ne-a forțat să ne aplecăm asupra textelor fără nici un fel de ajutor tehnic. Pentru a afla mai multe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Interpretive interactionism, Sage, Newbury Park, CA. Denzin, N.K., Lincoln, Y.S. (Eds) (1994), Handbook of qualitative research, Sage, Newbury Park, CA. Duplessis, R.B. (1985), Writing beyond editing, Indiana University Press, Bloomington. Eiger, H. (1975), Predarea reabilitativă pentru elevii defavorizați (în ebraică), Sifriat Poalim, Tel-Aviv. Eiger, H., Amir, M. (1987), „Predarea reabilitativă pentru elevii defavorizați. Aspecte psihoeducaționale”, în U. Last (ed.), Aplicații psihologice în școală (în ebraică, pp. 174-204), Magness, Ierusalim. Epston, D., White, M., Murray, K.D. (1992), „A proposal for the
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
beyond editing, Indiana University Press, Bloomington. Eiger, H. (1975), Predarea reabilitativă pentru elevii defavorizați (în ebraică), Sifriat Poalim, Tel-Aviv. Eiger, H., Amir, M. (1987), „Predarea reabilitativă pentru elevii defavorizați. Aspecte psihoeducaționale”, în U. Last (ed.), Aplicații psihologice în școală (în ebraică, pp. 174-204), Magness, Ierusalim. Epston, D., White, M., Murray, K.D. (1992), „A proposal for the authoring therapy”, în S. McNamee și K.J. Gergen (eds), Therapy as social construction, Sage, Londra. Erikson, E.H. (1959), Identity and the life cycle, Norton, New York
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
J.H. (1994), „Interviewing: The art of science”, în N.K. Denzin și Y.S. Lincoln (eds), Handbook of qualitative research (pp. 362-376), Sage, Thousand Oaks, CA. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence, Gordon & Reach, New York. Frankenstein, C. (1970b), Reabilitarea inteligenței afectate (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1972), Eliberarea gândirii (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1981), Ei gândesc din nou (în ebraică), Am Oved, Tel-Aviv. Freud, S. (1950), „Screen memories”, în J. Strachey (ed.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Lincoln (eds), Handbook of qualitative research (pp. 362-376), Sage, Thousand Oaks, CA. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence, Gordon & Reach, New York. Frankenstein, C. (1970b), Reabilitarea inteligenței afectate (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1972), Eliberarea gândirii (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1981), Ei gândesc din nou (în ebraică), Am Oved, Tel-Aviv. Freud, S. (1950), „Screen memories”, în J. Strachey (ed.), Standard edition of the complete works of Sigmund Freud (vol. 3, pp. 301-322
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Impaired intelligence, Gordon & Reach, New York. Frankenstein, C. (1970b), Reabilitarea inteligenței afectate (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1972), Eliberarea gândirii (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1981), Ei gândesc din nou (în ebraică), Am Oved, Tel-Aviv. Freud, S. (1950), „Screen memories”, în J. Strachey (ed.), Standard edition of the complete works of Sigmund Freud (vol. 3, pp. 301-322), Hogarth, Londra (ediția originală: 1899; ediția rom.: „Despre amintiri-ecran”, Opere, vol. 12: Studii despre isterie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
R. (eds) (1994), The narrative study of lives, vol. 5, Sage, Thousand Oaks, CA. Lieblich, A., Tuval, R., Zilber, T. (1995), Consecințe pe termen lung ale influențelor educaționale ale predării reabilitative din cadrul „proiectului” de la Hebrew University School din Ierusalim (în ebraică), raport științific, Israeli Foundation Trustees. Lieblich, A., Zilber, T. & Tuval-Machiah, R. (1995), „Cei care caută și cei care găsesc: Generalizarea și diferențierea în poveștile vieții” (în ebraică), Psychology, 5 (1), pp. 84-95. Linde, C. (1993), Life stories: The creation of
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
educaționale ale predării reabilitative din cadrul „proiectului” de la Hebrew University School din Ierusalim (în ebraică), raport științific, Israeli Foundation Trustees. Lieblich, A., Zilber, T. & Tuval-Machiah, R. (1995), „Cei care caută și cei care găsesc: Generalizarea și diferențierea în poveștile vieții” (în ebraică), Psychology, 5 (1), pp. 84-95. Linde, C. (1993), Life stories: The creation of coherence, Oxford University Press, New York. Lissak, M. (1984), „Organizarea etnică în comunitatea evreilor din Palestina” (în ebraică), Megamoth, 28 (2-3), pp. 295-315. Mahler, M., Pine, F., Bergman
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cei care găsesc: Generalizarea și diferențierea în poveștile vieții” (în ebraică), Psychology, 5 (1), pp. 84-95. Linde, C. (1993), Life stories: The creation of coherence, Oxford University Press, New York. Lissak, M. (1984), „Organizarea etnică în comunitatea evreilor din Palestina” (în ebraică), Megamoth, 28 (2-3), pp. 295-315. Mahler, M., Pine, F., Bergman, A. (1975), The psychological birth of the human infant, Basic Books, New York. Manning, P.K., Cullum-Swan, B. (1994), „Narrative content, and scientific analysis”, în N.K. Denzin și Y.S. Lincoln (eds
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
interventions in Psychotherapy, Norton, New York. Omer, H., Alon, N. (1997), Constructing therapeutic narratives, Jason Aronson, Northvale, NJ. Peres, J., Katz, R. (1991), „Familia în Israel. Schimbare și continuitate”, în L. Shamgar-Hendelman și R. Bar Yosef (eds), Familiile din Israel (în ebraică) (pp. 9-32), Academon, Ierusalim. Perry, W.G. (1968), Forms of intellectual and ethical development in the college years, Holt, Rinehart & Winston, New York. Personal Narratives Group (eds) (1989), Interpreting women’s lives: Feminist theory and personal narratives, Indiana University Press, Bloomington
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
literară, Premiul revistei Convorbiri literare, secțiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză - Trofeul „Mihail Sebastian“, Premiul revistei Observator cultural, secțiunea proză (2009), și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România. Romanul a fost tradus în spaniolă, italiană, armeană, ebraică, franceză, germană și suedeză și urmează să apară în bul gară, maghiară, cehă și norvegiană. La Judecata de Apoi a statuilor Pentru prima oară în locul acela și, mai ales, la ora aceea, Petrache simți că nu e singur. Viul pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chiar răufăcător. El se lasă convins de diavol: acceptă să-l tortureze pe Iov, la sugestia lui Satan. În atotputernicia sa, Iahve nu ia în seamă suferința umană. De altfel, urme ale injustiției lui Iahve persistă și în alte scrieri ebraice..." Și acum vine răspunsul, cu totul extraordinar, al lui Eliade, unul filozofic, care are superioritatea de a scoate problema din termenii minor-psihologizanți în care e pusă ea la Jung: "- S-ar putea ca totul să fie o chestiune de limbaj
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]