5,147 matches
-
dar se deosebea de ei prin faptul că se rezuma la a vorbi cu oamenii, a-i ajuta să formuleze noțiuni corecte. Nu primea bani. Era cel mai sofisticat dintre sofiști. Socrate socotea că Anytos nu este capabil să-și educe proprii copii, nicidecum pe tinerii atenieni (așa cum pretindea). În "Norii", Aristofan instiga împotriva lui Socrate, care ar fi îndrumat greșit tineretul, era sofist, submina moralitatea. Cele două capete de acuzare n-au fost decât pretexte. Socrate spunea: "cred în propria
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
noțiunea de adevăr, dar trebuie Înțeleasă și În raport cu timpul, cu ritmul ce se impune, cu adecvarea la circumstanțe care favorizează, În cele din urmă, armonia. Artele marțiale, arta florală sau ceremonia ceaiului reprezintă câteva dintre expresiile sale, iar antrenamentul continuu educă sensibilitatea, desăvârșind-o. Această stare de perfecțiune, care, pentru un spirit occidental mai marcat de transcendență decât de imanență, pare imposibil de atins, se manifestă În Arhipelag prin statutul de tezaur viu, ființă umană care, În viața sa pământească, realizează
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de figuri, gesturi și atitudini ce trebuie reproduse fără Înflorituri și fără variații. Prin multă practică, elevul se pune În condiția de a revela și a manifesta, integrând-o, esența mișcării ce se situează dincolo de tehnică. Prin repetiție, corpul se educă, adeptul se formează, conectându-se la specificul ba atemporal al școlii sale. Această formă de meditație prin acțiune presupune o tăcere mentală, o absență a gândurilor ce distrag și o concentrare deplină. Executând kata, elevul merge pe urmele maestrului său
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
geografice. În cadrul mediului informatic al rețelelor (digital surround), viteza și ritmul schimbărilor provoacă mutații În administrarea Întreprinderilor. În trecut, cunoștințele și capacitățile intelective erau apanajul unui număr redus de persoane, care se sprijineau pe ele pentru a conduce, pentru a educa și adapta comportamentele salariaților. Exercitat În manieră centralizată, managementul controla sarcinile fiecăruia, iar instrucțiunile consecutive se difuzau de la vârful spre baza unei piramide ierarhice, În acord cu faimosul laitmotiv command and control. Distincția dintre vârful care decide și baza care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ansamblu mult mai vast, doar puține dintre aceste nume sunt sesizate de cititorul sau ascultătorul obișnuit. Acesta, de obicei, nu are acces la original, iar traducerile estompează mult percepția numelor; iar dacă, în civilizația în care respectivul cititor a fost educat, numele are doar o funcție de identificare, el se va miră să afle că „Cel puternic”, „Milostivul”, „Iertătorul”, „Stăpânul”, ba chiar „Nu este Dumnezeu afară de El” sunt considerate „nume divine”. Într-adevăr, „numele” are un rol mai important sau mai șters
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Eper"yim bekor hó’ (Ier 31, 9c): „Am fost tata pentru Israel și Efraim este întâiul meu născut.” (t.n.) În acest contexte, ’!> exprimă apropierea lui Dumnezeu de poporul său în virtutea faptului că El l-a creat și l-a educat. Acest nume metaforic și antropomorfizant, care este unul din principalele nume divine în Noul Testament, este foarte rar întâlnit în cel Vechi. Semnificații de bază: creator, educator și ocrotitor al poporului. 3.1.16.4. ŠÄmQr: „Cela ce păzeaște” (SC); „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ar fi acțiunea instructivă sau educativă, dacă ea nu mobilizează elevul În plenitudinea ființei sale, rămâne ineficientă, nu va conduce la efectele scontate. Tocmai această activitate ce aparține personal educatului, constituie acea verigă principală prin care cel care instruiește și educă poate săconducă cu adevărat procesul de dezvoltare; „tocmai aici se deschid noi posibilități de optimizare a procesului de instruire” (Galperin, 1975, p. 181). Și, cucât elevul reușește să preia asupra lui o parte din ce În ce mai mare din ceea ce faceprofesorul (cum se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
autoformării lui pentru o viață Întreagă, În special pentru perioada În care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său, pe școala sa. Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat Într-unul care se educă pe sine, instruirea În autoinstruire” (Les dictionnaires de savoir..., 1972). „Învățarea Învățării” devine astfel un obiectiv prioritar al instrucției școlare. Singurul lucru cert pe care noi putem să-l transmitem elevilor noștri cu siguranța că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întreagă, În special pentru perioada În care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său, pe școala sa. Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat Într-unul care se educă pe sine, instruirea În autoinstruire” (Les dictionnaires de savoir..., 1972). „Învățarea Învățării” devine astfel un obiectiv prioritar al instrucției școlare. Singurul lucru cert pe care noi putem să-l transmitem elevilor noștri cu siguranța că va fi valabil pe viitor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor ceea ce ei au studiat. Elevii sunt astfel Învățați să ofere și să primească sprijin În munca lor. Utilizarea acestei metode contribuie la creșterea Încrederii În sine a elevilor, la dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare În cadrul grupului, impulsionează și educă răspunderea individuală și de grup, duce la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
comunicare, determinându-i pe elevi să renunțe mult prea ușor la un efort personal de Învățaredupă textul scris, deci, să rămână puțin eficace sub raportul Încurajării muncii independente. „Unde este acel manual - se Întreba cunoscutul sociolog G.N. Volkov - care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană Își obține Împlinirile?” Din aceste motive, pe plan instrucțional, lupta Împotriva verbalismului se duce nu Împotriva utilizării cărții În școli; ea nu are În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aspectul organizării, lucrările se pot desfășura colectiv, În echipe sau individual. Aplicarea creatoare a lucrărilor practice În condițiile legării Învățământului de activitatea productivă generează o serie de efecte pozitive care se resimt În conduita și În conștiința elevilor: ei sunt educați În spiritul muncii, al respectului față de oamenii muncii și produsul acesteia; au un orizont de cunoștințe profesionale și tehnice mai larg; manifestă Încredere În forțele proprii; dovedesc spirit de cooperare, de echipă; contribuie la Întărirea motivației profesionale. C. Metode de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
De Vito, A.J. (1988), Human Communication. The Basic Course, ed. a IV-a, New York, Londra. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație În secolul XXI (trad.), Iași, Editura Polirom. Dottrens, R. (1970), A educa și a instrui (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Dubreuil, R. (1977), Méthodes de travail de l’élève et de l’étudiant, Paris, Editura Joël Bodin. Duke, Daniel Linden, Teaching: An Introduction (1990), McGraw-Hill, New York. Dumitru, Gh., Dumitru, C. (2003
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
potrivit sugestiilor date, copiii găsesc noi forme de îmbinare a culorilor, exersându-și funcțiile creativ-interpretative. 2.8. Noțiuni artistice plastice elementare A. Variațiile istorice ale colorației La ce servește arta?... In primul rând la educația sentimentelor. Desigur cape om îl educă și știința, și munca, și familia, și mediul,dar fără e greu să înlături indiferența,sa trezești sentimentele sale frumoase, să le dez-rădăcinești pe cele urâte. Știința dezvoltă în om capacitatea de-a gândi, iar arta îl sensibilizează". I.Ehremburg
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
clasele primare, cu descoperirea limbajului de bază a copilului -culoareași continuând cu alte elemente fundamentale ale acestui limbaj: linia, punctul, forma spațială. Am încercat să prezint pe parcursul lucrării, pe baza activității desfășurate cu elevii pe care i-am instruit și educat de-a lungul anilor, câteva din metodele și procedeele care au contribuit în mare măsură la stimularea și dezvoltarea creativității și sensibilității copilului. Acest lucru nu poate fi posibil fără ca învățătorul să-și cunoască foarte bine elevii, paricularitățile lor individuale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin activitățile desfășurate de copii (fără a le îngrădi libertatea în gândire) nu am urmărit neapărat să fac din ei niște artiști, ci să-i formez pentru a deveni niște oameni sensibili care să gândească și să intuiască artistic; "a educa prin artă" nu se confundă cu "a face artă", a educa prin limbajul artelor plastice înseamnă a educa potrivit legilor frumosului, a-i familiariza cu elementele de limbaj plastic, cu procedeele și tehnicile de lucru. Munca ce am desfășurat-o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
gândire) nu am urmărit neapărat să fac din ei niște artiști, ci să-i formez pentru a deveni niște oameni sensibili care să gândească și să intuiască artistic; "a educa prin artă" nu se confundă cu "a face artă", a educa prin limbajul artelor plastice înseamnă a educa potrivit legilor frumosului, a-i familiariza cu elementele de limbaj plastic, cu procedeele și tehnicile de lucru. Munca ce am desfășurat-o în acest sens a constituit un proces formativ și nu productiv
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
din ei niște artiști, ci să-i formez pentru a deveni niște oameni sensibili care să gândească și să intuiască artistic; "a educa prin artă" nu se confundă cu "a face artă", a educa prin limbajul artelor plastice înseamnă a educa potrivit legilor frumosului, a-i familiariza cu elementele de limbaj plastic, cu procedeele și tehnicile de lucru. Munca ce am desfășurat-o în acest sens a constituit un proces formativ și nu productiv; nu am urmărit în exclusivitate creația, ci
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
1999) 227 6. Aplicația 2. Modelarea apelului la meditații la elevii de liceu din Oradea 230 Rezumat 233 Bibliografie 235 Index 245 Introduceretc "Introducere" Despre situația sociologiei și a sociologiei educației în Româniatc "Despre situa]ia sociologiei [i a sociologiei educa]iei în România" „Introducerea” acestui volum poate fi înțeleasă ca atare sau ca un fel de captatio benevolentiae. Ea este necesară întrucât, atât din punct de vedere epistemologic, cât și din punct de vedere instituțional, această ramură a cunoașterii sociologice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mulțumiri speciale și rugămintea de a mă ierta pentru insistențe! Așa cum se cuvine, îmi asum responsabilitatea oricăror greșeli care s-ar fi putut strecura în conținutul acestei cărți. Capitolul Itc "Capitolul I" Ce este sociologia educației?tc " Ce este sociologia educa]iei?" A defini o disciplină științifică nu este o sarcină facilă, nu doar pentru că solicită o autentică familiaritate cu conținutul și istoria ei, dar mai ales pentru că presupune un angajament față de un proiect, o viziune. Astfel, definirea implică o decizie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decenii găsesc universitățile supuse la presiuni financiare și administrative din partea statelor cuprinse de febra neoliberală a eficientizării și marketizării. Capitolul IIItc "Capitolul III" Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod de gândire funcționalist în tratarea locului sistemelor formale de instrucție în ansamblurile sociale. Majoritatea politicilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele dintre adepții și oponenții teoriilor creaționiste în SUA sau cele prilejuite de elaborarea unui manual de istorie a românilor reflectă conflicte sociale și culturale profunde. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Economia educației. Rentabilitatea investiției în educație. Școala capitalului umantc "Economia educa]iei. Rentabilitatea investi]iei în educa]ie. {coala capitalului uman" 1. Introduceretc "1. Introducere" Pentru epoca modernă sunt valabile două constatări care au stimulat studiile referitoare la relația educației cu economia: 1. Corelația pozitivă dintre nivelul de instrucție și veniturile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
creaționiste în SUA sau cele prilejuite de elaborarea unui manual de istorie a românilor reflectă conflicte sociale și culturale profunde. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Economia educației. Rentabilitatea investiției în educație. Școala capitalului umantc "Economia educa]iei. Rentabilitatea investi]iei în educa]ie. {coala capitalului uman" 1. Introduceretc "1. Introducere" Pentru epoca modernă sunt valabile două constatări care au stimulat studiile referitoare la relația educației cu economia: 1. Corelația pozitivă dintre nivelul de instrucție și veniturile persoanelor. 2. De la începutul secolului XX
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pensii. Nivelul de instrucție are un impact puternic asupra veniturilor, ca și rezidența urbană și statusul ocupațional. Tot datele românești arată că, în condiții egale, femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Capitolul V tc "Capitolul V " Educație și creștere economictc "Educa]ie [i cre[tere economic\" Corelația foarte puternică dintre nivelul de instrucție al unei persoane și rezultatele sale economice ar sugera că, printr-o simplă agregare a rezultatelor individuale, creșterea bogăției unei națiuni ar trebui să depindă în mod pozitiv
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pretențiilor persistente ale politicienilor potrivit cărora educația ar fi o prioritate națională, guvernele românești alocă învățământului procente dintre cele mai mici din bugetul național în comparație cu celelalte țări europene. Capitolul VI tc "Capitolul VI " Inegalități educaționale și mobilitate socialtc "Inegalit\]i educa]ionale [i mobilitate social\" 1. Introduceretc "1. Introducere" Sociologia inegalităților educaționale nu se identifică, cum s-ar putea crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]