4,125 matches
-
unui cristal de NaCl: c) legătura covalentă se realizează între atomii neutri ca rezultat al punerii în comun a electronilor de valență (germaniu, siliciu, diamantul, etc.). Numărul legăturilor covalente ce le poate avea un atom este egal cu numărul de electroni necesari completării ultimei orbite. reprezentarea schematică ale legăturilor covalente în cristalul de Ge: Datorită schimbului continuu de electroni, densitatea de sarcină negativă între nuclee crește și apar forțele de coeziune, numite forțe de schimb, iar energia necesară pentru a învinge
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a electronilor de valență (germaniu, siliciu, diamantul, etc.). Numărul legăturilor covalente ce le poate avea un atom este egal cu numărul de electroni necesari completării ultimei orbite. reprezentarea schematică ale legăturilor covalente în cristalul de Ge: Datorită schimbului continuu de electroni, densitatea de sarcină negativă între nuclee crește și apar forțele de coeziune, numite forțe de schimb, iar energia necesară pentru a învinge forțele de schimb și a îndepărta un atom de altul se numește energie de schimb. Fiecare atom de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de coeziune, numite forțe de schimb, iar energia necesară pentru a învinge forțele de schimb și a îndepărta un atom de altul se numește energie de schimb. Fiecare atom de Ge poate contribui la formarea legăturii covalente cu cei patru electroni de valență. În jurul fiecărui atom de Ge se formează în rețeaua cristalină un octet de electroni. Ca rețeaua cristalină să fie stabilă este necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de alți patru atomi. La
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a îndepărta un atom de altul se numește energie de schimb. Fiecare atom de Ge poate contribui la formarea legăturii covalente cu cei patru electroni de valență. În jurul fiecărui atom de Ge se formează în rețeaua cristalină un octet de electroni. Ca rețeaua cristalină să fie stabilă este necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de alți patru atomi. La fiecare legătură covalentă, atomul de Ge participă cu câte un electron și astfel toți cei patru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rețeaua cristalină un octet de electroni. Ca rețeaua cristalină să fie stabilă este necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de alți patru atomi. La fiecare legătură covalentă, atomul de Ge participă cu câte un electron și astfel toți cei patru electroni de valență participă la nașterea legăturilor covalente. d) legătura metalică este mult mai complicată, deoarece trebuie luați în considerație toți atomii, iar electronii de valență aparțin întregului cristal (metal). Electronii care se găseau în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Ca rețeaua cristalină să fie stabilă este necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de alți patru atomi. La fiecare legătură covalentă, atomul de Ge participă cu câte un electron și astfel toți cei patru electroni de valență participă la nașterea legăturilor covalente. d) legătura metalică este mult mai complicată, deoarece trebuie luați în considerație toți atomii, iar electronii de valență aparțin întregului cristal (metal). Electronii care se găseau în spațiul dintre ionii pozitivi din nodurile
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
La fiecare legătură covalentă, atomul de Ge participă cu câte un electron și astfel toți cei patru electroni de valență participă la nașterea legăturilor covalente. d) legătura metalică este mult mai complicată, deoarece trebuie luați în considerație toți atomii, iar electronii de valență aparțin întregului cristal (metal). Electronii care se găseau în spațiul dintre ionii pozitivi din nodurile rețelei cristaline, acționează cu aceștia dând naștere la forțe de atracție care vor echilibra forțele de respingere electrostatice dintre ionii pozitivi. Atât în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
participă cu câte un electron și astfel toți cei patru electroni de valență participă la nașterea legăturilor covalente. d) legătura metalică este mult mai complicată, deoarece trebuie luați în considerație toți atomii, iar electronii de valență aparțin întregului cristal (metal). Electronii care se găseau în spațiul dintre ionii pozitivi din nodurile rețelei cristaline, acționează cu aceștia dând naștere la forțe de atracție care vor echilibra forțele de respingere electrostatice dintre ionii pozitivi. Atât în cazul legăturii covalente și a celei metalice
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ionii pozitivi din nodurile rețelei cristaline, acționează cu aceștia dând naștere la forțe de atracție care vor echilibra forțele de respingere electrostatice dintre ionii pozitivi. Atât în cazul legăturii covalente și a celei metalice are loc punerea în comun a electronilor de valență ale atomilor, iar în cazul legăturii metalice electronii nu sunt localizați ci se mișcă în tot volumul cristalului (metal). structura de benzi a energiei electronilor în solide: metale, semiconductori, dielectrici (izolatoare). Lărgimea unui nivel energetic al electronului se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
naștere la forțe de atracție care vor echilibra forțele de respingere electrostatice dintre ionii pozitivi. Atât în cazul legăturii covalente și a celei metalice are loc punerea în comun a electronilor de valență ale atomilor, iar în cazul legăturii metalice electronii nu sunt localizați ci se mișcă în tot volumul cristalului (metal). structura de benzi a energiei electronilor în solide: metale, semiconductori, dielectrici (izolatoare). Lărgimea unui nivel energetic al electronului se evaluează cu relația de incertitudine a lui Heisenberg: , unde ∆?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cazul legăturii covalente și a celei metalice are loc punerea în comun a electronilor de valență ale atomilor, iar în cazul legăturii metalice electronii nu sunt localizați ci se mișcă în tot volumul cristalului (metal). structura de benzi a energiei electronilor în solide: metale, semiconductori, dielectrici (izolatoare). Lărgimea unui nivel energetic al electronului se evaluează cu relația de incertitudine a lui Heisenberg: , unde ∆? este intervalul de nedeterminare al valorilor energiei, iar ∆? = ? reprezintă timpul de viață mediu al electronului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a electronilor de valență ale atomilor, iar în cazul legăturii metalice electronii nu sunt localizați ci se mișcă în tot volumul cristalului (metal). structura de benzi a energiei electronilor în solide: metale, semiconductori, dielectrici (izolatoare). Lărgimea unui nivel energetic al electronului se evaluează cu relația de incertitudine a lui Heisenberg: , unde ∆? este intervalul de nedeterminare al valorilor energiei, iar ∆? = ? reprezintă timpul de viață mediu al electronului în stare excitată. Substituind pe ∆? = ? în relația de incertitudine, obținem
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electronilor în solide: metale, semiconductori, dielectrici (izolatoare). Lărgimea unui nivel energetic al electronului se evaluează cu relația de incertitudine a lui Heisenberg: , unde ∆? este intervalul de nedeterminare al valorilor energiei, iar ∆? = ? reprezintă timpul de viață mediu al electronului în stare excitată. Substituind pe ∆? = ? în relația de incertitudine, obținem: , unde ∆? este lărgimea nivelului energetic a electronului pentru un atom izolat. Dacă se apropie doi atomi între ei, atunci probabilitatea ca electronii să treacă de la un atom
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lui Heisenberg: , unde ∆? este intervalul de nedeterminare al valorilor energiei, iar ∆? = ? reprezintă timpul de viață mediu al electronului în stare excitată. Substituind pe ∆? = ? în relația de incertitudine, obținem: , unde ∆? este lărgimea nivelului energetic a electronului pentru un atom izolat. Dacă se apropie doi atomi între ei, atunci probabilitatea ca electronii să treacă de la un atom la altul va crește foarte mult, încât intervalul de timp ? va scădea foarte mult ajungând la ? = 10−15?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
timpul de viață mediu al electronului în stare excitată. Substituind pe ∆? = ? în relația de incertitudine, obținem: , unde ∆? este lărgimea nivelului energetic a electronului pentru un atom izolat. Dacă se apropie doi atomi între ei, atunci probabilitatea ca electronii să treacă de la un atom la altul va crește foarte mult, încât intervalul de timp ? va scădea foarte mult ajungând la ? = 10−15?, iar lărgimea nivelului energetic să crească considerabil. Deci, atunci când atomii erau izolați, nivelul energetic al
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? va scădea foarte mult ajungând la ? = 10−15?, iar lărgimea nivelului energetic să crească considerabil. Deci, atunci când atomii erau izolați, nivelul energetic al atomului era foarte îngust, iar când s-a apropiat de alt atom, nivelul energetic al electronului se lărgește. În cazul când N atomi se găsesc la distanțe interatomice, fiecare nivel energetic discret al atomului, în cristal se transformă într-o bandă energetică, ce are N subnivele. Dacă nivelul energetic al atomului are degenerarea 2? + 1, atunci
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
N subnivele. Dacă nivelul energetic al atomului are degenerarea 2? + 1, atunci banda energetică corespunzătoare va fi formată din N (2?+1) subnivele. Benzile de energie sunt separate între ele prin intervale energetice în care nu există nivele energetice pentru electroni și se numesc benzi de energie interzise. Distanța dintre atomi în cristal a are o valoare bine determinată, ce depinde de natura cristalului. Menționez că benzile de energie permise se lărgesc, iar cele de energie interzise se micșorează în timp ce E
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și Fizica și filozofia la vârsta de 57 de ani. schema formării benzilor energetice din nivelele energetice discrete ale atomului: banda de valență și banda de conducție: banda energetică provenită de la nivelul energetic discret al atomului pe care se află electronii de valență. Banda de valență este separată de banda de conducție printr-o bandă interzisă în care nu există nivele energetice pentru electroni. clasificarea corpurilor solide în metale, semiconductori și dielectrici (izolatoare): a) pentru metale: Funcție de gradul de ocupare cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și banda de conducție: banda energetică provenită de la nivelul energetic discret al atomului pe care se află electronii de valență. Banda de valență este separată de banda de conducție printr-o bandă interzisă în care nu există nivele energetice pentru electroni. clasificarea corpurilor solide în metale, semiconductori și dielectrici (izolatoare): a) pentru metale: Funcție de gradul de ocupare cu electroni a benzilor de energie, corpurile solide pot fi împărțite în două grupe: în prima grupă fac parte corpurile solide care deasupra benzilor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de valență. Banda de valență este separată de banda de conducție printr-o bandă interzisă în care nu există nivele energetice pentru electroni. clasificarea corpurilor solide în metale, semiconductori și dielectrici (izolatoare): a) pentru metale: Funcție de gradul de ocupare cu electroni a benzilor de energie, corpurile solide pot fi împărțite în două grupe: în prima grupă fac parte corpurile solide care deasupra benzilor ocupate au o bandă parțial ocupată de electroni (cazul metalelor), iar din cea de a doua grupă fac
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
dielectrici (izolatoare): a) pentru metale: Funcție de gradul de ocupare cu electroni a benzilor de energie, corpurile solide pot fi împărțite în două grupe: în prima grupă fac parte corpurile solide care deasupra benzilor ocupate au o bandă parțial ocupată de electroni (cazul metalelor), iar din cea de a doua grupă fac parte solidele care deasupra benzilor complet ocupate de electroni au o bandă energetică în care toate nivelele energetice sunt libere (izolatori și semiconductoare). În funcție de valoarea lungimii benzii interzise ?? și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
împărțite în două grupe: în prima grupă fac parte corpurile solide care deasupra benzilor ocupate au o bandă parțial ocupată de electroni (cazul metalelor), iar din cea de a doua grupă fac parte solidele care deasupra benzilor complet ocupate de electroni au o bandă energetică în care toate nivelele energetice sunt libere (izolatori și semiconductoare). În funcție de valoarea lungimii benzii interzise ?? și anume: la semiconductori ?? < 3eV și la izolatori ?? > 3eV. b) pentru izolatoare și semiconductoare. Partea II. Fizica nucleară
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
izolatori ?? > 3eV. b) pentru izolatoare și semiconductoare. Partea II. Fizica nucleară Cap.1. Proprietățile generale ale nucleului atomic 1.1. Sarcina nucleului atomic, număr atomic, izotopi și izobari. sarcina electrică a nucleului: +Ze, egală cu sarcina electrică -Ze a electronilor. Sarcina electrică a nucleului este pozitivă, fiind determinată prin fenomenul de împrăștiere a particulelor descoperit și studiat de E. Rutherford. izotopi: nuclee caracterizate prin același număr atomic Z și numere de mase diferite: ?1 1 , ?1 2 , ?1 3 , ?92
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
echilibrul dinamic scriem:, de unde (2). Substituind (1) în (2) obținem: (3). Cum ? = ? și înlocuind în (3) căpătăm:(4), unde: ?? ? - sarcina specifică a ionului; ne - sarcina electrică a ionului pozitiv; n - valența ionului; e - sarcina electrică a electronului; r - raza traiectoriei circulare descrisă de ionul pozitiv în câmpul magnetic de inducție magnetică ? perpendicular pe câmpul electric ? dintre armăturile condensatorului plan; d - distanța dintre armăturile plane ale condensatorului; Notând ? ???2 = ? , atunci relația (4) devine: (5
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
dintre armăturile condensatorului plan; d - distanța dintre armăturile plane ale condensatorului; Notând ? ???2 = ? , atunci relația (4) devine: (5). Cunoscându-se toate mărimile fizice din relația (5) se determină masa ionului pozitiv provenit de la sursa de ioni. Întrucât masa electronilor dintr-un atom este foarte mică se poate aproxima masa ionului egală cu a atomului din care provine. Dispozitivul cu ajutorul căruia se determină masa atomilor este denumit spectroscop de masă, iar dacă este prevăzut și cu un mijloc de înregistrare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]