2,112 matches
-
în care m-am dus pentru prima oară la liceu. Totuși 54 nu am nici o amintire personală și directă despre acest eveniment. Poate pentru că, mergînd la liceu foarte multe zile la rînd, toate amintirile s-au amestecat. Poate pentru că eram emoționat în prima zi: "Nu am nici o amintire spune Stendhal din epocile în care sentimentele mele erau prea puternice". E de ajuns să reconstitui cadrul istoric al evenimentului pentru a putea spune că am recreat amintirea lui? Desigur, dacă n-aș
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
urcînd pe strada în pantă dinspre gară spre foburgul Saint-Esprit, îmi aduc aminte de o după-amiază (sau alt moment al zilei) cînd am așteptat destul de mult în interiorul gării cu bicicleta mea și revăd, de asemenea, peronul. Dar, chiar dacă eram foarte emoționat să regăsesc acest lucru cu totul uitat și din care nu se păstrase nimic, mă gîndeam că, deși ar fi extraordinar ca un ținut, o clădire sau un drum să trezească o amintire care dispăruse cu totul, se pot aduce
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
numite de Charles Sanders Pierce ocurențele acelui semn îi modifică, precizează și îmbogățesc sensul. Dacă limbajul științific a arătat Göttlob Frege aspiră, într-un mod impersonal, să determine adevărul, limbajul cotidian, preocupat numai de reușita comunicării, dorește să convingă, să emoționeze, sau să intereseze. De acord cu Frege, Ludwig Wittgenstein subliniază și el importanța utilizării limbajului în situații concrete, ce suscită întrebări legate de anume finalități practice: cu ce ocazie? în ce scop? pe ce "scenă"? și cu ce "modalități de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Ea era singura, cea mai tandră, cea mai vie și cea mai nobilă din câte cunoscuse. Et coetera, vechea placă. Viața mea e în mâinile tale. Dacă mă alungi, mor. Eu te iubesc, te iubesc, am suferit așa de mult. Emoționat de toate imaginile astea dureroase, plângea sincer. O cuprinsese mila în fața suferinței lui. Adrienne, să te mai văd o singură dată. Să fim singuri. Între pereții camerei, mergeam și așteptam. În singurătate, îmi țineau de urât doar lacrimile de pe degetele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
românilorunirea ardelenilor cu Patria-Mamă. După slujba religioasă, comandanții armatei în frunte cu generalul Constantin Prezan, s-au așezat lângă ministrul de Război, Eremia Grigorescu, în fața regelui Ferdinand. MOMENTUL este măreț și emoționant. Ministrul Grigorescu, citind Cartea de mareșal l-a emoționat și, totodată, l-a surprins pe rege deoarece nu a fost înștiințat dinainte de etapele ceremonialului de primire în capitală. Adresându-se generalilor prezenți, regele Ferdinand, printre altele, a spus: Se cuvine și dumneavoastră celor ce ați comandat armate în războiul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
să-mi permiteți, înainte de a încerca să vă prezint câteva gânduri, așa cum se obișnuiește într-o astfel de ocazie, pentru mine aici. Vă mulțumesc cu recunoștință în primul rând pentru participarea aici, azi, a dumneavoastră care mă onorează, stimează și emoționează mult mai mult decât se poate exprima în câteva cuvinte. De la început doresc să vă mărturisesc și credeți-mă cât de greu îmi vine să mă gândesc că am ajuns la o vârstă când trebuie să mă retrag din această
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
aș invita, în weekend, într-o mică călătorie cu mașina mea! - O, Didier, dar tu ești un prieten extraordinar! - Adică până acum nu ai știut asta? - Ba am știut, cum să nu știu, dar această propunere a ta chiar mă emoționează. - Să trag concluzia că primești invitația mea? - Bine, dar unde vom merge noi în weekend? Și cu cine vom merge, pentru că, din câte știu eu, tu încă nu ai carnet de șofer? - Cum cu cine, Michel? Cu părinții mei! - E
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
retrăiesc trecutul imperial cînd au obținut victoria asupra Argentinei, sfărîmată ca și cavaleria franceză la Azincourt 425 în timpul conflictelor din Insula Falkland. La rîndul lor, francezii n-au fost mai puțin eroici în timpul războiului din Golf, urmînd apoi să se emoționeze alături de ceilalți europeni purtători de căști albastre în fața curajului soldaților "lor", în Croația și în Bosnia, fiecare pentru ai săi și fără a se gîndi la ceilalți. "Pur și simplu cred că francezii sînt dornici de mîndrie", a comentat primul-ministru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
său inițial de observator și comentator obiectiv, distant și nemilos al operei - este, asemenea lui Mefistofel, cel puțin aparent, un învins. Stimulat de el - pentru că și el reprezintă publicul căruia i se adresează - scriitorul inovează, face eforturi să surprindă, să emoționeze chiar și un astfel de cititor avizat, îi învață grilele de lectură și se străduiește să-i confirme sau dimpotrivă să-i modifice orizontul de așteptare. Din acest punct de vedere, chiar și atunci când autorul refuză tiparele în care critica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o stare mai deplorabilă decît a autorului, în schimb în „Cu voi...” ei sînt valori reputate, „genii”. Cu cei dintîi poetul se solidarizează prin eșec, cu ceilalți prin idee. în „Vobiscum”, mai trebuie spus, hotărîrea de a nu se mai emoționa pentru absolut nimic e imediat contrazisă, pe cînd în „Cu voi...” (despre care se crede că a fost scris anterior) pare asumată, verificată, definitivă. Diferite sînt și destinele pe care cele două poeme le-au avut. „Vobiscum” a fost reprodusă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și dacă anii trec, în fine»”5). Reflecția ironică a lui Bacovia vizează tendința unei părți din proza epocii de a se orienta spre subiecte melodramatice. Dacă la 1900 era de ajuns să pronunți (sau să scrii) cuvîntul „ftizie” ca să emoționezi, după al doilea război mondial „boala secolului” și expresia ultimă a fatalității devine „cancerul”. Sătul de cele citite sau auzite, Bacovia închide repede „discuția” cu amintitul citat care e (într-o reproducere aproximativă) din romanța „închide ochi-ți dulci” de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
năzuințele politice. îmi arătă, într-o seară, Teodor Stamatiade, o traducere a sa. Et s’il revenait un jour Que faut-il lui dire? -Dites-lui qu’on l’attendit Jusq’a s’en mourir... Pentru că, înainte de a proslăvi pe traducător, mă emoționai de Maeterlink, Teodor Stamatiade încercă, față de mine, o bruscare, și vociferă la adresa... colegului tradus. Nu se liniști decît după ce îi sugerai ideea că s-ar putea să-l dau cu capul de pereți”. (Horia Bottea, „Schițe de oameni, Poetul Stamatiade
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care au reușit în literatură ca fiind singurii îndreptățiți să parvină la o asemenea situație. într-o oarecare măsură, succesul lor se explică și prin ratările
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
reflexele unor suflete asemănatoare”. Pentru mine aceste rînduri au valoare de argument; punct de sprijin pentru o analogie. Cînd le-am citit, mi-a venit în minte, în chip firesc aș zice, Bacovia, care și el are calitatea de a emoționa cu opere „materialmente” scurte. Așa ceva nu se poate obține însă decît dacă „inspirația” are acuitate și poetul o prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vag și cu importanță, afișând o nouă atitudine demnă. - Ei, dacă tu nu, atunci poate B [un camarad arestat și el] a făcut. - Poate, am contracarat eu, încercând să nu par entuziasmat. De fapt, nu mai fusesem niciodată atât de emoționat și de mândru. Eram, fără îndoială, un criminal! Ei bine, slavă Domnului că s-a rezolvat chestiunea aceasta odată pentru totdeauna - gata cu section sanitaire pentru mine! Gata cu domnul A. și cu predicile sale zilnice despre curățenie, deportare etc.
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe o poveste”, „asudă, bea și se sterge mereu cu basmaua”, „se emoționeaza pe văzute", „emoționat și asudând”, „se Îneacă mereu”, „se Încurcă, asudă și Înghite”, „asudă și se rătăcește din ce În ce”, „foarte asudat, se sterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu”, „În suprema luptă cu oboseala care-l biruie”. Compoziția. Comedia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
După Gala de deschidere, cu cioporul de celebri soliști vocali adunați din toate colțurile Europei, pentru a ne dovedi încă o dată că plecatul în lume este uneori o soluție salvatoare, precum „stenahoria“(lipsa de pământ) a vechilor greci, care la emoționat și pe Președintele României, au urmat câteva zile-seri întregi de muzică românească. Mai de ieri, mai de astăzi. O paletă componistică diversă și nuanțată, adunând pretigioase nume de ieri și consacrate nume de astăzi. Despre viitor nu putem avansa decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
se va concretiza într-un volum, cu fotografii și cu texte de ambii autori. „Avem de gând să scriem o carte, încă nu știm ce fel de carte... Am văzut locuri foarte importante pentru Norman Manea și care m-au emoționat și pe mine. Am văzut orașul său natal, Suceava, locurile în care familia sa a fost deportată, locul unde a studiat... “, a spus Tabucchi. Norman Manea și-a dorit ca la Sibiu „Antonio să aibă rolul de prim solist“. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
umbla pe drumuri, cu servieta aia, iar servieta era doldora de bani“. Și n-avea ce face cu banii, dormea la hotel și avea nevoie de comunicare cu oamenii. Aveam vreo 14 ani atunci. Pe mine omul ăsta m-a emoționat mult și s-ar putea și de-aici să-mi fi venit ideea că dacă povestești lucrurile astea în film, ele sunt frumoase de fapt, iar pentru asta nu trebuie să te faci actor, că degeaba. Actorii sunt instrumente până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
atât de tare, încât să nu le mai crească; în acest fel , turcii, scârbiți, nu le luau cu ei pentru haremurile lor". De o sensibilitate deosebită sunt rândurile prințesei despre oprirea făcută la câmpurile de luptă din 1877: "M-au emoționat foarte tare, deoarece tata și unchiul meu au luptat în campania asta; la Grivița, am vizitat capela și am văzut multe cranii depuse în cavou. Ți-am trimis o fotografie cu acest loc. E ciudat, dar m-am gândit la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
spun adevărul adevărat. I-am răspuns că mi-ar fi imposibil să-l mint ca să-i fac pur și simplu pe plac, din cauza ochilor lui care mă priveau atât de direct; apoi i-am spus lucruri care păreau să-l emoționeze. Fără voia mea, frazele erau învăluite într-un fel de poezie ciudată. Aplecat spre mine, îmi strângea mâinile. Avea un aer aproape religios. I-am mai spus că fiecare ființă trebuie să acționeze în favoarea propriei sale imagini, să se perfecteze
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
adevărat... Dar când ai un tată care face o politică diferită! El repetă neîncetat că avem nevoie de doi ani, să mai câștigăm doi ani pentru flota noastră! Eram uluită: tonul era de o sinceritate atât de profundă, încât mă emoționa să-l văd confesându-se astfel. De mai multă vreme, încă din iarna trecută, când se șușotea despre cartea pe care o jucase prințul imperial când își prevenise tatăl că un proces scandalos de moravuri urma să izbucnească în chiar
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
legau pieptul fetelor atât de tare, încât să nu le mai crească; în acest fel, turcii, scârbiți, nu le luau cu ei pentru haremurile lor. La întoarcerea de la Sofia în România, am vizitat câmpurile de luptă din 1877. M-au emoționat foarte tare, deoarece tata și unchiul meu au luptat în campania asta; la Grivița, am vizitat capela și am văzut multe cranii depuse în cavou. Ți-am trimis o fotografie cu acest loc. E ciudat, dar m-am gândit la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
promovate prin familie alături de școală. Apoi, m-am bucurat pentru că a fost o frumoasă zi de iarnă, cu soare și nori, cu un praf de zăpadă peste codrii, dealurile și câmpiile atât de dragi Marelui Poet. În fine, m-au emoționat cele câteva momente dintr-o dezbatere tradițională în spațiul Ipoteștilor cu prilejul acestei zile, a noastră, a tuturor românilor. O sală neîncăpătoare, arhiplină, mi-a permis să-i văd, de la balconul unde mai erau câteva locuri în picioare, pe iubitori
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
implica afectiv participanții la comunicare. Felul În care se prezintă o informație, poate deveni ea Însăși conținut noncognitiv. Un profesor bun trebuie să exploateze la maximum multitudinea de semnificații ale cuvântului rostit, care, prin pronunțare trebuie să capteze atenția, să emoționeze, să convingă. Chiar și figurile limbajului, cu ajutorul cărora ornăm discursul au un rol foarte important În amplificarea puterii mesajului, prin suplimentarea lui cu sensuri noi sau prin dirijarea elevului prin labirintul imaginației. Nerostirea sau pauza Între cuvinte și fraze poate
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]