3,858 matches
-
se îndrăgostește subit de o studentă. Ea habar n-are și el îi scrie o lungă scrisoare neexpediată care e chiar romanul. Truc literar ingenios, dar situație neverosimilă. Cu ce au ratat bărbații lui Ibrăileanu, Ivasiuc, Sebastian se pot scrie enciclopedii erotice! În schimb, la Titus Popovici, un puști își posedă verișoara mai mare și cam desfrânată fără atâtea complicații psihologice. La fel, un abia adolescent din Întâmplările... lui Blecher, care alege o femeie mai experimentată, iubind-o într-un magazin
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
revistei Cronica - Iași din 22 octombrie 1982. „Cartea Bârladul odinioară și astăzi nu este o carte ca oricare alta, ci este, dacă‐ i vorba să privim și viitoarele apariții pe car e le așteptăm cu sufletul la gură, o adevărată enciclopedie, o admirabilă epopee a orașului” se entuziasma Elena Selenaru, scriitoare din București. Volumul închinat trecutului și prezentului orașului Bârlad „este un ceaslov în care se oglindește f ața acestei părți de țară, valoarea și spiritualitatea unei generații care a dat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, al Facultății de Filosofie Universitatea București, ziarist, expert CNA, Doctor în Filosofie, 1982 și Doctor în Științe ale Educației, 1997, profesor universitar, Director al Institutului de Educație Continuă, Director al Platformei de cercetare interdisciplinară MEDIAEC, coordonator al proiectului DICȚIONARE ENCICLOPEDII - Universitatea „Al I Cuza" Iași, Membru al Comisiei Naționale UNESCO, membru al Galeriei Internaționale 372 de Educație Continuă și a Adulților (HOF),USA și al mai mult de 20 de volume de logică, pedagogie, științe ale comunicării, dar și memorialistică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
case există mai mult de un aparat, pentru ca fiecare membru să-și urmărească liniștit programul preferat. Schimbările pe plan economico-social s-au manifestat și În schimbări corespunzătoare În plan spiritual uman studiate și cercetate de psihologie. a.Ce este psihologia ? Enciclopedia Universală Britanica (12p.301) precizează: „Psihologia: (Disciplină ce studiază procesele mintale și comportamentul oamenilor...”, gr. psyche - suflet și logos - știință) - știință care studiază legile generale ale integrării și funcționării proceselor, fenomenelor, Însușirilor și stărilor psihice. Prima prezentare sistematică a conținutului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
al Limbii Române (6p.306) se precizează: „Minte: Facultate de a cugeta, de a Înțelege, de a judeca; rațiune; intelect; ansamblul calităților intelectuale; mod corect de a raționa și evalua; Înțelepciune; chibzuință; inteligență; istețime; iscusință...”. c.Ce Înseamnă Om ? În Enciclopedia Universală Britanica (11p.233) se precizează că: „«Om» simbolizează În mod mistic esența Universului”. Dar, ca entitate, așa cum scrie Constantin Rădulescu-Motru „omul este trup și suflet; dar nu trup pe de o parte și suflet pe de altă parte; ci
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
toate ființele vii sunt o alcătuire energetică Într-un câmp de energie conectat la fiecare lucru existent În această lume. Acest câmp pulsatoriu de energie este motorul central al ființei și al conștiinței noastre, alfa și omega existenței noastre” . În „Enciclopedie de Filozofie și Științe Umane” (DeAGOSTINI), Editura ALL EDUCATIONAL, 2004, 2007, București, se acordă un spațiu larg conceptului de „creație, În sens filosofic general”, „În antropologie”, „În miturile cosmogonice și teologice”, În „miturile despre creație În tradiția hinduistă și cea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de neîmplinire, de parțialitate. Celor care m-au întrebat cine este Grigore Grigorev (G.G.), pe ce state de plată poate fi găsit, le răspund și în acest colț de pagină că nu știu. Le recomand să răsfoiască atent dicționarele și enciclopediile sau să ceară informații de la Nicolae Dabija, cel care îi ocrotește lansarea în paginile săptămânalului Literatura și Arta pe post de replicar neprovocat. Evident, mă aștept să mi se răspundă polemic la ceea ce scriu în Contrafort, dar obiectul controverselor în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
tragic. Oricât s-ar Încerca „Înnobilarea” actului sinucigaș (de la romantici la Camus, pentru care acesta devenise - după cum știm - „singura problemă filozofică importantă”), el conotează - probabil sub influența covârșitoare a religiei creștine, deja menționată, - negativitatea și maladia. Tratat În dicționare și enciclopedii alături de angoasă, de anomie, isterie, inconștient, maladii mentale, maniaco-depresivitate, narcisism, transfer, voință 21, sinuciderea ocupă un loc distinct, undeva Între conceptele nevrozei și cele ale violenței. Caracterul brutal al sinuciderii provine, fără Îndoială, din brutalitatea intrării În moarte și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Indiferent de epocă, moartea voluntară e o formă paroxistică a trăirii sentimentului tragic al vieții, după cum ar putea spune Unamuno. Sinucigașul e predispus la mărturisire, iar actul fatal a Însemnat epuizarea ultimei posibilități de a găsi canalele comunicării. Articolul din Enciclopedia iluministă explică sinuciderea În termeni pe care avea să-i reia mai târziu Durkheim, extinzând investigația sociologică până la ultimele consecințe. În Anglia, susțin enciclopediștii, se sinucid mai ales cei din clasele de sus, din plictiseală și din capriciu. În Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sine. Autobiografia este, așadar, organizarea narativă a țesăturii tensionale care fixează Într-o ordine logică fluctuațiile incontrolabile ale eului. Pe de altă parte, autobiografia e și punctul final al unei investigații de natură enciclopedică, executată cu minuție de către eu. O enciclopedie derizorie, desigur, iscată de cercetarea sistematică a microuniversului biografic și mental al scriitorului. Autoportretul În jurnalul intim ia naștere asemănător felului În care Își croiește liliacul drumul În bezna compactă În care se mișcă. Sunetele emise Înspre țintele necunoscute se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
indiferent dacă e Înglobat sau nu unei structuri romanești, istorice, gazetărești ori biografice) e doar partea vizibilă a unei strategii infinit mai ample. Autoportretul e Însăși ținta finală a unei scrieri (jurnalul intim) dedicată aproape exclusiv cunoașterii sinelui. Autoportret și enciclopedie Michel Beaujour constată că autoportretul epuizează de la bun Început „limitele euristice ale metaforei picturale”18 și proclamă unicitatea formulei autobiografice. El vorbește chiar de „izolarea autoportretului În economia discursivă a culturii noastre”19, ceea ce constituie, totuși, o exagerare. În realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
literaturii. Înseși modalitățile prin care el ia naștere depun mărturie pentru procesul, indescriptibil, de altfel, prin care un text, un amorf, inexpresiv conglomerat de semne Începe să prindă viață și să se transforme În obiect literar. Echivalarea dintre autoportret și enciclopedie pare forțată doar la prima vedere. La o a doua privire, omologia e aproape desăvârșită: autoportretul narează istoria unui individ, cu ascunzișurile și cu luminile sale, pe când enciclopedia „povestește”, Într-un mod similar, istoria lumii. Fără Îndoială, diferențele dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
viață și să se transforme În obiect literar. Echivalarea dintre autoportret și enciclopedie pare forțată doar la prima vedere. La o a doua privire, omologia e aproape desăvârșită: autoportretul narează istoria unui individ, cu ascunzișurile și cu luminile sale, pe când enciclopedia „povestește”, Într-un mod similar, istoria lumii. Fără Îndoială, diferențele dintre cele două forme sunt substanțiale. Autoportretul nu se va putea debarasa niciodată de originile și fatasmele persoanei Întâi, el fiind, În perpetuitate, un original și subiectiv tratat de narcisologie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
similar, istoria lumii. Fără Îndoială, diferențele dintre cele două forme sunt substanțiale. Autoportretul nu se va putea debarasa niciodată de originile și fatasmele persoanei Întâi, el fiind, În perpetuitate, un original și subiectiv tratat de narcisologie. Pe de altă parte, enciclopedia, care aspiră la obiectivitate și exhaustivitate, nu-și reprimă luxul melancolic al unei autocontemplări În care narcisismul Își are partea decisivă. Dacă autoportretul e și o descriere a lumii, la fel de adevărat e că enciclopedia e chiar lumea care așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de narcisologie. Pe de altă parte, enciclopedia, care aspiră la obiectivitate și exhaustivitate, nu-și reprimă luxul melancolic al unei autocontemplări În care narcisismul Își are partea decisivă. Dacă autoportretul e și o descriere a lumii, la fel de adevărat e că enciclopedia e chiar lumea care așteaptă să fie descrisă. O lume căreia Îi lipsesc verbele. Un program al imaginarului Într-un fragment intitulat, nu Întâmplător, La récession, Roland Barthes Își definește astfel demersul autobiografic: Această carte este alcătuită din ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
echivalat adeseori cu rigoarea sau cu impersonalitatea expunerii, alteori cu fetișizarea surselor istorice se presupune că cititorul acceptă o scădere drastică a calităților literare ale expunerii. Este, mai ales, cazul istoriilor cantitative și al manualelor școlare cu auxiliarele lor (dicționare, enciclopedii, atlase, antologii, culegeri de subiecte "rezolvate" pentru examene etc.). Ele au fost mereu dublate de "lecturi suplimentare", tolerate sau expres recomandate elevilor, pentru a da un plus de viață și de atractivitate adevărului științific din lecții. În timp, povestirile scrise
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu l-a plasat întru totul după noiembrie 1918 cât, mai curând, în afara Primului Război Mondial și a reprezentărilor sale ideologice. Recursul la înțelegerea situațiilor similare, din vecini, ar putea fi un bun început pentru desprinderea netraumatică din exclusivitatea propriilor adevăruri. O enciclopedie românească recentă admitea că, deși războiul se încheiase oficial la 11 noiembrie 1918, "în Europa Centrală și de Est conflictele au continuat", iar în Orientul Apropiat și Mijlociu au fost chiar mai înverșunate. Negocierile începute la Paris în 1919, "nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Enciclopedică, București, 1986. Basilescu, N., Roumanie dans la guerre et dans la paix, Paris, 1919. Ciobanu, Ștefan, Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, ediție îngrijită de Dan Jumară, Editura Alfa, Iași, 2001. Ciobanu, Nicolae ș.a., Enciclopedia Primului Război mondial, Editura Teora, București, 2000. Idem, Bădălan, Eugen ș.a., Cronologia primului război mondial, 1914-1919, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2001. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, București, 2006, publicat pe http://www
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost publicate în "Magazin istoric" din ianuarie, respectiv iulie 1995. Studiile sale s-au concretizat, de altfel, în volumul citat anterior, probabil și singurul dedicat acestui subiect, în ultimii ani. 90 Catherine Durandin, op. cit., p. 140. 91 Nicolae Ciobanu ș.a., Enciclopedia Primului Război mondial, Editura Teora, București, 2000, p. 243. 92 Nicolae Ciobanu, Eugen Bădălan, Cronologia Primului Război Mondial, 1914-1919, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2001, p. 5. 93 Ibidem, pp. 170-229. 94 Lucreția Barbul, Amintiri despre România Mare. Suferința trecutului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ al glumei, jocurile și scenariile pe care ea le expune și/sau impune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de mediere, analogă schematismului kantian servește la transformarea unor fenomene eteroclite într-un ansamblu supus unor legi. MODELUL DICȚIONARULUI ȘI MODELUL ENCICLO-PEDIEI Modelul dicționarului presupune că în limbă există unități de bază care le definesc pe toate celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (U. Eco) presupune că fiecare unitate se definește "sintetic" prin enunțuri privind obiectele lumii. OCULTARE Opusă focalizării, ocultarea desemnează punerea între paranteze , implicitarea unui anumit segment narativ, a unei anumite opoziții (lingvistice, semiotice, narative). OCURENȚĂ (corelată lui tip) Manifestare concretă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
considerații, credem că lucrarea lui Soljenițîn are aspectul unei antiutopii, situându-se la limita dintre epic, ideologic, discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar latura documentară a scrierii. Poate doar încadrarea în specia epopeii surprinde și componenta artistică. Din această
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lucrarea lui Soljenițîn are aspectul unei antiutopii, situându-se la limita dintre epic, ideologic, discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar latura documentară a scrierii. Poate doar încadrarea în specia epopeii surprinde și componenta artistică. Din această perspectivă, lucrarea lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]