1,945 matches
-
al XIX-lea; v. și studiul lui Georges Duby, "Putere privată, putere publică", în Istoria vieții private, vol. III, Editura Meridiane, București, 1995, pp. 16-56; trimitem deopotrivă, pentru aceeași temă a trupului, și la celelalte nouă volume ale acestui maraton epistemologic coordonat de Philippe Ariès și Georges Duby. 170 v. Peter Brown, "Antichitatea tîrzie", în op. cit., vol. I, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 235-314. 171 v. "Individul-rege", în op. cit., vol. IX, Editura Meridiane, București, 1997, pp. 73-89. ----------------------------------------------------------------------- ION DUR Cel de-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
3.2. Frege / 84 1.2.4. Distincția pur-aplicat / 86 1.2.5. Problema aplicabilității... ca problemă a coordonării / 88 Capitolul 2. Pierderea statutului special / 93 2.1. Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la granița dintre științele exacte, umaniste și experimentale, care folosește metode și procedee proprii, dar și elaborate în fiecare dintre aceste științe ajunse la maturitate teoretică și metodologică. Contextul este mai amplu, trebuind să luăm în considerare rezultate și sugestii epistemologice și metodologice ca cele datorate lui H. Weil privind rolul problemelor din științe pentru dezvoltarea matematicii, dar și lui von Neumann ("The Mathematician" în Colected Works, Pergamont Press, Oxford, vol. 1. 1961) care analizează problema relevanței empirice a interpretării fizice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o parte a priori constitutivă (conține principiile matematice folosite în teorie precum geometria euclidiana și geometria minkowskiană, iar pe lângă acestea și anumite principii fizice fundamentale). De aici nu mai este decât un pas mic până la o viziune diferită de holismul epistemologic quinean. Tot ce rămâne de făcut este să se arate că cele două părți sunt separate și evoluează conform propriei lor dinamici interne (că transformările din matematică au avut loc datorită unor preocupări interne matematicii, fără a ține cont de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent cu o construcție logică din termeni care se referă la experiența imediată" (Quine 1964: 346). Pentru asta, el se folosește de trei argumente: argumentul circularității, argumentul care pleacă de la holismul epistemologic și argumentul istoric 68. Să le luăm pe rând. Noțiunea de analiticitate pe care o ia în considerare Quine este cea clasică de "adevărat în virtutea înțelesului" sau "adevărat prin definiție". El sugerează că această noțiune poate fi clarificată dacă ne
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu poate rezista fără o teorie a confirmării, iar găsirea unei astfel de teorii s-a dovedit a fi o problemă zadarnică. În contextul discuției despre această dogmă, propune Quine, ca o contrasugestie, viziunea sa holistă. 2.1.2. Holismul epistemologic " Totalitatea așa-numitei cunoașteri a noastră sau opinii, de la cele mai simple chestiuni ale geometriei și istoriei la cele mai profunde legi ale fizicii atomice sau chiar ale logicii și matematicii pure, este o țesătură creată de oameni care atinge
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Când se confruntă cu o experiență recalcitrantă, omul de știință poate decide să facă schimbări la orice nivel al sistemului, putând merge până într-acolo încât să propună chiar revizuirea matematicii sau logicii. Cum nu mai dispunem de nici o distincție epistemologică din perspectiva căreia să putem acorda un statut privilegiat enunțurilor acestora din urmă, ele sunt expuse infirmării empirice, singura diferență privind gradul acestei expuneri. Când omul de știință se vede în situația de a opera modificări la nivelul teoriei în vederea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Miracolul potrivirii limbajului matematicii pentru formularea legilor fizicii este un dar minunat pe care nici nu-l înțelegem, nici nu-l merităm." (ibidem, 237) Din această formulare, se vede că problema nu privește anumite concepte matematice ci este o problemă epistemologică generală: cum se face ca rezultatul activității matematicienilor care este foarte apropiată de cea a artistului îl servește atât de bine pe fizician? În acest caz, nu mai putem adopta strategia de răspuns propusă de Steiner. Cineva ar putea spune
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este surprinzător cum persistă viziunea că epistemologia matematicii trebuie să fie diferită ca gen de epistemologia științei empirice" (Resnik 1997: 101). Dacă ne uităm atent la ce se întâmplă în mecanica cuantică observăm că particulele cuantice suferă de aceleași probleme epistemologice de care ne lovim în cazul obiectelor matematice. Mai mult, ele pot fi privite ca "obiecte fizice care sub o examinare atentă apar ca matematice după cum apar ca fizice" (Resnik 1990: 370). Ce sunt particulele cuantice? Sunt bucăți minuscule de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este că identifică cele două câmpuri. O altă problemă cu poziția lui Resnik iese în evidentă dacă privim argumentul său în contextul în care apare. Ce-și propune el este să apere o doctrină realistă în filosofia matematicii de argumentul epistemologic al lui Benacerraf. După cum am indicat și mai sus, acest argument apare în contextul distingerii între entitățile abstracte și cele concrete cu ajutorul căii negației. Strategia lui este de a arăta că există și obiecte pe care noi le considerăm a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că ele există. Putem desprinde din această definiție trei teze: (i) teza existenței: se spune despre obiectele matematice că există; (ii) teza independenței: se spune că existența obiectelor matematice și adevărul enunțurilor despre ele sunt independente de noi; (iii) teza epistemologică 85: se spune că teoriile noastre actuale despre obiectele matematice sunt adevărate. Ce motive am avea să adoptăm o astfel de viziune? Fără îndoială, noi, "ca persoane inteligente, luăm matematica în serios" (Resnik 1997: 41), dar o luăm și ca
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
epistemic la lumea obiectelor matematice. Din câte se pare, platonistul întâmpină mari dificultăți când este pus în situația de a furniza o epistemologie satisfăcătoare, care să-l ajute în susținerea poziției sale ontologice. Cea(l) mai discutat(ă) provocare/argument epistemologic(ă) este formulat(ă) de Benacerraf (1973)86. Acesta pleacă de la faptul că obiectele matematice nu sunt localizate în spațiu-timp și nu interacționează cauzal și îl dezvoltă într-o obiecție față de platonism: pentru a cunoaște un anumit tip de obiecte
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
tip de interacțiune cauzală cu obiectele matematice (Field 1989: 25-28; 230-234). Un răspuns la această versiune a provocării lui Benacerraf îl găsim la Resnik (1997). Morala acestei discuții este, pentru platonist, că trebuie să-și suplimenteze poziția cu o doctrină epistemologică care să explice în ce fel obținem o cunoaștere matematică, fără insă a apela la vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ce nu acceptă entitățile abstracte față de una care le include? Am văzut în secțiunea 4.5.3.1. care sunt motivele invocate de platoniști în favoarea poziției lor. Am mai văzut acolo și că această doctrină întâmpină dificultăți mari la nivel epistemologic. Aceste dificultăți sunt folosite de nominaliști ca parte a justificării poziției lor. Alte motive invocate de aceștia sunt faptul că poziția lor este mai economică din punct de vedere teoretic și că ne permite să evităm să privim alegerea între
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
științifice. Atitudinea potrivita pe care trebuie să o adoptam față de ceea ce exista dincolo de structura este una agnostica. Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 sunt de părere că exista ceva corect în intuiția lui Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
reconstruite ca derivând din proprietățile relaționale complexe care sunt dezvăluite de teoriile noastre prin intermediul aparatelor lor matematice. 5.2. Răspuns la problema aplicabilității 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural Fie că avem în vedere o formă epistemologică sau una ontologică de realism structural, ideea principală este aceeași: într-un fel sau altul matematica ajută la reprezentarea structurii lumii, la nivel teoretic. Pentru a-și face plauzibilă poziția, realistul structural nu poate lăsa lucrurile la acest nivel. El
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
poziției lor, în special, de transformările din știința începutului de secol douăzeci. 62 Întrebarea este îndreptățită dacă luăm în calcul afirmații precum cea făcută de Reichenbach: "Câțiva ani mai târziu, Carnap și-a dezvoltat ideile fundamentale... El a combinat ideile epistemologice ale lui Mach și a altor pozitiviști cu logicismul lui Russell; Rezultatul a fost de atunci cunoscut ca pozitivism logic." (Reichenbach 1936: 143); sau cea făcută de Philip Kitcher: "Având de-a face cu afirmația kantiană că natura adevărului matematic
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
precum ce a lui Kitcher, care consideră că "Epistemologia lui Frege rezultă din aplicarea concepției sale mai largi despre logică la viziunea kantiană generală despre cunoaștere" (Kitcher 1979: 257) și astfel "îl putem înțelege pe Frege ca operând în tradiția epistemologică kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
vedere matematic și lăsând deoparte, momentan, orice legătură directă cu lumea fizică ar fi extreme de comod dacă s-ar putea extrage rădăcina pătrată și din numere negative, nu numai din cele pozitive" (Penrose 2001: 101). 85 De obicei, teza epistemologică nu apare explicit în formulările poziției platoniste, dar dacă ținem cont că "indiferent cât de puternic este cazul prima face pentru realismul matematic, nu poate sta doar ca o doctrina ontologică" (Resnik 1997: 85) ci trebuie să fie însoțit de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am simțit-o și o simt eu de cincisprezece ani încoace. Sunt datoare, cu alte cuvinte, să îmi ajut concetățenii să pornească la drum cu un bagaj epistemologic esențializat în ce privește istoria metodologică a Științelor comunicării, bagaj pe care eu însămi îl port cu mine de atâta amar de ani, pentru ca, astfel, textele noastre, despre cultura noastră academică, despre propriile noastre posibilități reprezentaționale în domeniul Științelor comunicării să își
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dialog mai vechi cu domnia sa, dialog care, pentru mine, înseamnă un mare dar, un dar de neegalat și pentru care nu îl pot, vreodată, "răsplăti" pe Domnul Profesor. După apariția Politicului în paranteză, mă aflam într-un impas de natură epistemologică și chiar existențială, iar domnia sa, prin generozitatea, îngăduința, atenția extraordinară cu care îmi întâmpina fiecare efuziune confesivă, dar și cu modestia care îl caracterizează în toate acțiunile în care se angajează, m-a ajutat nu numai să depășesc un moment
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
orientării umaniste, interpretative sau, în termeni metodologici, calitative și critice, în contextul mai larg al studiului pe domeniul Științelor comunicării. La data respectivă, aveam mare nevoie, ca în toate momentele cruciale ale parcursului meu plin de "hurducături" prin acest labirint epistemologic al teritoriului domeniului de care vorbim, de sfatul domniei sale în această privință, eu urmând să susțin public o prelegere cu rol de "preambul" la iminenta apariție a Politicului în paranteză, în contextul conferințelor lunare organizate de Institutul de Cercetări Social-Politice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Voices, în baza, exclusiv, a propriei experiențe culturale și în termenii unici în care ei înșiși descriu și interpretează experiențele respective, cei trei editori pornesc de la premisa că însuși procesul complex al comunicării poate fi accesat, din punct de vedere epistemologic, în baza acestor descrieri și interpretări individuale ale culturii, în timp ce individul devine punctul de acces înspre înțelegerea comunității culturale, în întregul ei, pe care individul o reprezintă și al cărei contur epistemologic îl articulează, astfel, prin propria "voce". Scopurile cărora
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
comunicării poate fi accesat, din punct de vedere epistemologic, în baza acestor descrieri și interpretări individuale ale culturii, în timp ce individul devine punctul de acces înspre înțelegerea comunității culturale, în întregul ei, pe care individul o reprezintă și al cărei contur epistemologic îl articulează, astfel, prin propria "voce". Scopurile cărora Our Voices servește sunt menite să legitimeze aceste presupoziții ale cercetării. Consemnând "stilurile comunicaționale și acțiunile grupurilor culturale, din perspectiva acestor autori"6, Our Voices intenționează să exploreze relația complexă dintre comunicare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vechilor contribuabili la dezvoltarea domeniului Științelor comunicării, într-o poziție centrală, privilegiată, a scriiturii academice. González și Willis-Rivera au să ne spună o poveste personală, care nu îngrădește, din punctul celor doi de vedere, posibilitățile noastre, ale publicului, de raportare epistemologică la fenomenul comunicațional pe care ni-l aduc în față pe această cale. Dimpotrivă. "Pariul" autorilor este că exact pe această cale accesăm semnificațiile particulare, determinate cultural, în termenii în care ei înșiși ne invită să o facem, termeni de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]