2,823 matches
-
propriu-zisă și literatura moralistică. Cu Mitologii subiective (1975) el se întoarce la Grecia și la miturile ei. Stilul devine mai direct reflexiv și tema morală, esențială la el, răzbate acum mai decis printre rânduri. Exemplul îndepărtat este Vara lui Camus. Eseistul vede peste tot epifanii și socotește mitologia o carte despre condiția existențială a omului. În tragedia lui Oedip este un act de revoltă. Asumându-și vina și trăind demn consecințele ei, Oedip se transformă pe sine în zeu. Rătăcirile lui
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
poate apăra; compasiunea are nevoie de viitor; ca și dragostea”. Ideea unui Narcis erou tragic (erou camusian) este de natură să alarmeze spiritul. Ipoteza este însă acceptabilă pentru că se bizuie pe un minim de adevăr luat chiar din datele mitului. Eseistul pune patimă și iscusință în astfel de lecturi subiective, mereu în acel stil războinic - un stil al deciziei și al ultimatumului -, eliminând spațiile de respirație calmă, de răsfăț și ironie. Dacă trebuie să fie găsit un model românesc pentru aceste
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
căci de oriunde ar porni P. ajunge în cele din urmă la ideea de adevăr și la libertatea de a numi adevărul. E subiectul ce îl obsedează pe intelectualul din secolul nostru, om al interogației, cum îl definește André Malraux. Eseistul adaugă interogației radicalismul lui de preot laic, pornit din Făgărașul natal - spațiu al oamenilor drepți și încăpățânați, sugerează el - pentru a reprima balaurul minciunii. Pentru a da altă înfățișare confesiunii (care păstrează, în esență, accentul ei acut testamentar), inventează scrisori
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
împăcare durabilă cu mine însumi, celula mea vitală fiind sfâșiată de o tensiune dublă; aduc o senzualitate tulbure până la ispitele de asceză a ideilor”). Era de așteptat că întâlnirea cu fiesta mexicană să trezească bucuriile spiritului și să elibereze umorul. Eseistul caută însă în continuare miturile (șarpele, piramidele, labirintul acvatic) și nu are ochi decât pentru adevărurile lui. După sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
în timpul aceluiași război, o delegație de scriitori francezi colaboraționiști. Trenul oprește la un moment dat (întâmplare sau aranjament cinic) într-un câmp în care se află mai mulți prizonieri francezi păziți de soldați hitleriști. Acestea sunt premisele. Pe baza lor eseistul imaginează cincisprezece discursuri ale lașității și ale trădării, din care ideea turnului de fildeș iese zdrobită cu astfel de fraze: „refuzând să aleagă, el a și ales”; „tăcerea a ajutat ocupația și a devenit complice cu ea”. P. este foarte
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
suferit un infarct și, cu moartea în față („încarcerat în mine însumi” - zice el), își reconstituie trecutul și își gândește prezentul. O face în felul său, amestecând în confesiune și meditație planurile temporale și existențiale, într-o narațiune fragmentară. Un eseist francez crede că fragmentul este un doliu al textului, o victimă a violenței interioare, un accept al violului scriptic. Definiția se potrivește eseurilor biografice ale lui P. Ca să întărească acest doliu, autorul scrie cu două penițe: una care notează reflecțiile
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
poartă în el o tristețe nelămurită și se rușinează să vorbească despre ea. Nu știe să devină „un om de lume” și multă vreme nu vrea să audă că bătrânețea există. Numai că bătrânețea vine fără să fie chemată și eseistul este nevoit s-o ia în seamă. Deșertul... e, în esență, o meditație despre bătrânețe, suferință și, fatal, despre moarte. Istoria rămâne pe plan secund și nu este evocată decât ca să justifice fantasmele proiectate de un spirit interogativ în conflict
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
vedere, cu Biserica Neagră, scrierea lui A.E. Baconsky), o dezbatere de idei incitantă. Romanul din parabolă trăiește, ca și în cazul anterior, prin fervoarea speculației. Confesiune și dialog: acestea sunt formele specifice de existență ale literaturii lui Octavian Paler, eseist și prozator al cărui scris impecabil cadențat are mereu solemna gravitate impersonală a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
PINTEA, Ioan (26.X.1961, Runcu Salvei, j. Bistrița-Năsăud), poet și eseist. Este fiul Floarei (n. Dâncu) și al lui Anchidim Pintea, țărani. Urmează liceul la Beclean (1975-1980) și Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția teologie pastorală, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1994). Profesează, succesiv, ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Bistrița (1984-1990), director
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
PLĂMĂDEALĂ, Leonida (17.XI.1926, Stolniceni, j. Lăpușna - 29.VIII.2005, Cluj-Napoca), prozator și eseist. Este fiul Elisabetei (n. Pojoga) și al lui Vasile Plămădeală, cântăreț bisericesc. Urmează școala primară în satul natal (1933-1937), înscriindu-se apoi la Seminarul Teologic din Chișinău. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, vine cu familia la București, unde își
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
PLEȘEA, Gabriel (9.VIII.1942, București), prozator, eseist și traducător. Este fiul Floricăi Pleșea (n. Olteanu), soră medicală, și al lui Radu Pleșea, funcționar. Învață la Liceul „Gh. Lazăr”din capitală și urmează tot aici cursurile Facultății de Filologie, secția engleză, absolvind în 1967. Lucrează inițial la Serviciul
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
, Nicolae (1.III.1937, Galați), poet și eseist. Este fiul Marinei (n. Stoica) și al lui Vasile Oancea, funcționar. A urmat școala generală și Școala Medie Tehnică Veterinară în orașul natal (1946-1954), apoi, la București, Facultatea de Filologie, absolvită în 1960. A funcționat ca secretar literar la Teatrul
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
NOVĂCEANU, Darie (8.V.1937, Crasna, j. Gorj), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Roangheș) și al lui Constantin Mituțoiu, țărani. A făcut clasele primare în comuna natală, o școală medie tehnică de construcții feroviare și Liceul „Nicolae Bălcescu” (1952-1959) la Craiova, iar la București a urmat Facultatea
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care diversitatea de forme nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât și gradul de coincidență dintre resursele care îi determină ficțiunea și tipurile de integrare a realității, specifice unei epoci anume”. Autodefinirea și redefinirea periodică a romanului ca gen literar, în secolele
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
Munteanu, Cătălin Partenie, Marcel Vârlan, Eugenia Ionescu, Mihaela Suciu, Luca Pițu, Ion Chiriac, Natalia Cantemir, Miron Blaga, Daniel Lascu, Gheorghe Lateș, Gh. Simon, Andreas Rados, Leonida Maniu, Nicolae Georgescu, Aurica Brădescu. Importanța publicației rezidă în promovarea unor tineri poeți, prozatori, eseiști și traducători. I.T.
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
imaginare, chip al esențelor, geografii spirituale cu „ieșirea în cer”. Culegerile Opera și autorul (2001) și Timpul lecturii (2002) ilustrează prestația cronicarului literar, în timp ce cărțile despre Al. Macedonski (1999), Ion D. Sârbu (2000) și V. Voiculescu (2003), pe aceea a eseistului pertinent și bine informat SCRIERI: Provinciile imaginare, Pitești, 1993; Al. Macedonski între romantism și simbolism, Cluj-Napoca, 1999; Ion D. Sârbu și timpul romanului, Pitești, 2000; Literatura română postbelică, între impostură și adevăr (în colaborare cu Călin Vlasie), Pitești, 2000; Opera
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
, Alexandru I. (23.VI.1834, București - 10.XI.1895, București), prozator și eseist. Fiu al Catincăi (n. Caracaș) și al generalului Ioan Odobescu, O. își începe învățătura în casă, intrând în 1844 la Colegiul „Sf. Sava” din București, unde urmează „umanioarele”. Din această perioadă datează cele dintâi exerciții literare, toate redactate în limba
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
, Emil (pseudonim al lui Emanuel Nadler; 18.III.1947, Bacău), poet și eseist. Este fiul Julietei Nadler (n. Dolinger), funcționară, și al lui Marcu Nadler, medic. A urmat Liceul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț (1961-1965) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Redactor și redactor-șef adjunct
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
, Marin (19.X.1914, Golfin, j. Dolj), poet, prozator, dramaturg și eseist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, licența luând-o în istoria artelor. Ulterior își trece și licența în drept și susține un doctorat în științe istorice. Între 1939 și 1947 activează ca funcționar în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând până la
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
, O.[vidiu] (19.VII.1962, Năsăud), poet, eseist și prozator. Este fiul Mariei (n. Manoilă) și al lui Ioan Nimigean, tâmplar. Urmează primele opt clase la Ilva Mică, după care între 1977 și 1980 este elev al Liceului „George Coșbuc” din Năsăud. În 1983 devine student al Facultății
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
NICULESCU, Radu (1.I.1938, București - 9.XII.1987, București), etnolog și eseist. A urmat în capitală școala primară și liceul, pe care l-a absolvit în 1954. În perioada studiilor la Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1954-1959) s-a specializat în domeniul limbilor și literaturilor romanice, acumulând o temeinică și vastă
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
, Basarab (25.III.1942, Ploiești), eseist. Este fiul Anghelicăi (n. Anastasiadis) și al lui Anton Nicolescu, jurist și contabil. După ce urmează Liceul „I.L. Caragiale” la Ploiești (1956-1960), se înscrie la Facultatea de Fizică a Universității din București, pe care o va absolvi în 1965. Devine asistent
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
NICOLESCU, Vasile (1.XI.1929, Podenii-Vechi, j. Prahova - 31.V.1990, București), poet, eseist și editor. Este fiul Floricăi (n. Mihăilescu) și al lui Ioan I. Nicolescu, factor poștal. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” din Ploiești (1949), a urmat Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953), luându-și licența în 1961. În 1946
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
românești la Înălțimea tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere, de proiecte privind realitatea imediată. Dar la o analiză mai circumspectă ne dăm seama (și aceasta se poate documenta prin apariții preși postdecembriste) că „recuperarea” eseiștilor a Început În anii ’80 și a fost desăvârșită În anii ’90, În schimb gustiștii au intrat aproximativ două decenii Într-un con de umbră din care au Început să iasă abia În ultimii cinci-zece ani. Dar acest reviriment al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]