1,942 matches
-
ceva de mîncare, apoi mă voi întoarce la farmacie, să mai discut cu Anișoara, să aflu cît mai multe despre profesoara de Istorie. Dar, oare, ce altceva mai mult aș putea afla?! Va fi numită în locul lui Amariei ăsta-i esențialul! Ar fi trebuit să bănuiesc asta de atunci, din ziua cînd am văzut-o acoperind marea cu privirea ei senină... În alimentara se face curățenie. Casierițele numără banii, vînzătoarele duc marfa în frigidere, în timp ce ultimii cumpărători, destul de mulți pentru ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cunosc, să pot "da seamă de ale mele, cîte scriu" în fața lor, în mijlocul cărora muncesc și m-am format ca OM de șase ani și jumătate... Să intru în combinat și să merg pe stradă cu fruntea sus ăsta-i esențialul!... Din mijlocul peretelui de lîngă masa mea de scris, mama sfîntă și unică zeitate căreia mă închin! pare să se desprindă din fotografie: stă pe treptele cerdacului, mîndră și impunătoare, cu zîmbet cald pe buze și în ochi, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cele mai rele tratamente, familia a binevoit s-o primească, dar e moartă de foame, adevărată salată de vinete și vânătăi. Dar important e că am putut avea vești despre ea, prin sosia ei care era la clubul de schi. Esențialul este s-o știm în viață. Draga mea, am continuat turul complet al bisericilor; vinerea trecută am vizitat șapte. Dimineața trei și după-amiaza patru. Bisericuța Bucur, prima biserică din București, inima orașului, înălțată pe un deal, mi-a oferit slujba
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cratițe, farfurii mici și mari, cuțite etc. [...] Ești foarte deșteaptă, dulcea mea fată dragă; scrisorile și cărțile poștale de la tine sunt o sărbătoare intelectuală, sentimentală, afectivă, reconfortantă etc. Mi-a plăcut foarte mult felul în care îți descrii evoluția spre esențial și spre simplitate, dar am avut un freamăt, mai bine zis o strângere de inimă. Câte greșeli de franceză trebuie să-mi găsești! Dar e o adevărată minune că mai știu chiar și atâta cât am mai putut păstra - era
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
refacere testament 150 USD 19 aprilie Primire instrucțiuni pentru refacere amendamente testament 150 USD 24 aprilie Primire intrucțiuni pentru refacere testament 150 USD 30 aprilie Primire instrucțiuni pentru refacere amendamente testament 150 USD Total: 1050 USD Cu mulțumiri Paisprezece OK. Esențialul e să-mi păstrez simțul proporțiilor. Pe bune, hai s-o spunem p-aia dreaptă, fiecare nuntă are hopurile ei, nu? Nu poți să te aștepți ca totul să meargă ca uns. Tocmai am cumpărat o carte nouă, cu titlul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dar e om de treabă”, sună o zicală uzuală printre polonezi, cum Își aduce aminte Czestaw Mitosz despre anii ’30 În Vilnius <endnote id=" (682, p. 322)"/>. Ca dovadă că țăranii creștini din vestul Ucrainei nu gândeau și nu vorbeau esențial diferit (poate doar ceva mai expresiv), putem lua ca martori câteva personaje din Tevi Lăptarul (1895) de Șalom Alehem : „Măcar că ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atare motiv, un altul (de fapt, zeci) nu s-ar fi sinchisit să pună mîna pe hîrtie și stilou. Am zis apoi, mai sus, că, de obicei, scria scurt. E, iarăși, cazul să nuanțez: răspundea cît trebuie, la obiect, comunica esențialul. Era punctual în toate sensurile acestui cuvînt. Paradoxal, punctualitatea sa e consecința numeroaselor „obligații”, a „lipsei de timp”, invocată destul de des: „timpul e mereu prea scurt”, „timpul nu mi-a permis”, „timpul e neîndurător”, „mi-a fost imposibil”, „am fost
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
așadar, generală. Ceca ce încearcă însă Iliescu să sugereze, în context postdecembrist, este condiția să de student "cinstit și sărac", pe care ar fi avut-o în tot timpul studiilor de la Moscova. Că de obicei, Iliescu uită să ne spună esențialul. Anume, că el nu a fost în U.R.S.S. un student oarecare, ci unul cu însărcinări speciale. Mai exact, Ion Iliescu a fost pe timpul studiilor în U.R.S.S. secretarul "Sovietului unional al studenților și aspiranților români" aflați la studii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
care l-am numerotat frumos, am repartizat un număr de pagini fiecărui obiect de studiu și am luat notițe consistente la toate lecțiile predate. Stenografiam fiecare lecție și făceam și schema subliniind ideile generale, încât oricând, în câteva minute aveam esențialul fiecărei lecții predate. Atent la toate, notam pentru fiecare lecție chiar și numele colegilor ascultați, fiecare cu nota obținută. Nu era o problemă manipularea acestui gigant maculator, deoarece nu era o greutate să-l scot din pupitrul meu, să-l
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ca mine! Mi-a atras atenția asupra unui raft special cu operele ce trebuiau studiate în clasa a IV-a la normală și mi-a dat Iliada și Odiseea, cu indicația expresă de a le citi, a nota pe cânturi esențialul și a pregăti astfel pe colegii mei, care nu aveau posibilitatea să aibă aceste opere. În orele libere și chiar și la unele ore de pregătire înfățișam colegilor conținutul de idei și fapte - profesorul punea clasei întrebări de sondaj și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
au trecut nici prea mulți ani încât să se uite ce a fost și nici atât de puțini încât să se mai judece sub imperiul emoțiilor. În această din urmă categorie ne înscriem și noi. Cred că nu am uitat nimic esențial din cele la care am participat atunci și a trecut suficient de mult timp pentru a ne trece amintirile prin filtrul critic. Intenția noastră a fost aceea de a face posibilă contextualizarea necesară înțelegerii acțiunilor de atunci ale Armatei. Pentru
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
comunism. Tenebrele, spectrele devin vizibile abia la lec- tură, opera lui Caragiale devenind la rândul ei un interpre- tant în chestionarea spiritului unei epoci și a identității profunde a locuitorilor ei. Bellu Zilber, în 1945, cu o glumă proastă prindea esențialul într-o apoftegmă memorabilă : „Domnilor, în România socialismul va însemna I.V. Stalin plus I.L. Caragiale”. În opera lui Caragiale se află posibi- litatea de a polariza prin mecanismul optic deja sugerat al lui „simt enorm și văz monstruos”, făcând viabilă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mod minimal. Este un mod de a spune de o manieră paradoxală că această schimbare trebuie să conserve ceea ce a fost esențial în cadrul unei societăți, o definiție paradoxală care merge în sensul doctrinei conservatoare, o schimbare care să nu modifice esențialul, ceea ce ține de tradiție, nici atunci când îl atinge sau îl intersectează și care să lase totuși impresia unei schimbări. Înnoirea pe care o propune acest paradox este una a formei, cu păstrarea fondului, este o acceptare a învelișului modernității, nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sup)r)tor de istoric), prea frenetic) și Înfl)c)rât). Wyndham Lewis a g)sit termenul corect pentru ea: literatur)-ciclon. Numai calamit)țile, r)zboaiele, masacrele, situațiile de criz) ar putea, dup) p)rerea lui Sartre, s) reveleze esențialul, ființa uman) total): l’homme tont entier. Acest homme tout entier trebuie scos din h)tisul filistinismului, unde Îi place s) se ascund). Str)moșii noștri au construit case, au creat cultură noastr), ne-au transmis Înțelepciunea lor, au În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
altora pe un ton rece, vorbindu-le la microfon doct și distant. Dimpotrivă, am căutat pericolul, acțiunea directă, iar faptul că eram până În ultima clipă pe scenă, printre actori, m-a stimulat. Starea asta de pericol era În Ubu ceva esențial. GB: Și de aceea Ubu era nemaipomenit. Totul funcționa ca o mașinărie, ca un ansamblu colectiv perfect, ceea ce nu era deloc cazul În teatrul românesc În epoca aia. Adică era foarte coregrafiat și ritmat. Era un spectacol foarte ludic. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
vie, directă, devine posibilă, iar odată cu ea - experiența unei lumi ascunse. Arden din Faversham e una dintre piesele pe care Artaud le propune ca material pentru teatrul cruzimii. M-am gândit să fac un montaj de scene, reducând piesa la esențial. Am decis să nu creez o atmosferă a timpului prin decor și costume, ci să mă bazez exclusiv pe actori, pe ritm, sunet, mișcare și pe relația cu spațiul gol. Cuvântul „cruzime“, folosit de Artaud, e de obicei foarte prost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În laudele și complimentele care se Înlănțuiau În Vogue. Așa Însă, am avut distanța și dubiul necesare pentru a rămâne mai mult sau mai puțin cu capul pe umeri. La reluarea spectacolului În Central Park, vara, am redus decorul la esențial și am regăsit În simplitatea naturală a parcului, sub cerul liber, o conexiune cu natura cosmică și umană a piesei, pe care o pierdusem În meandrele tehnologiei. Sonata spectrelor la Yale Robert Brustein, faimosul critic și decan al Școlii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te facă să luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural. Poți concede, dar nu trebuie să cedezi. Când ți se pune problema compromisului, ți se pune și cea a distingerii esențialului de inesențial. Trebuie să știi să alegi și să decizi ce e esențial, și deci nu poate sub nici un motiv face obiectul unui compromis, și ce ține de inesențial, și deci poate tolera o marjă de nuanțare (ca să mă exprim
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
frumusețe”. O enigmă hormonală după traumă și eliminarea unui cheag de sânge despre care crezusem că era „copilul nostru postum”. Bucata de sânge plină de mister în care el vroia să se prelungească și prin mine în infinit. Gândind la esențial, mi-am pierdut somnul. Citesc din nou De tribus principiis (descrierea celor trei principii ale ființei divine) de Jakob Böhme, carte rară, dăruită de Sven Erik Täckmark, de ziua mea, o traducere în suedeză de genialul Erik A. Hermelin, care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
întâmple în viață. Puterea mea distructivă se manifestă subtil și nu are nici un scop. Puterea mea de cunoaștere intuitivă e atât de mare, încât mă sperie mereu faptul că nu știu nimic despre mine și mi se pare că știu esențialul despre alții: lipsa lor de „feeling”. Cert, cineva locuiește în mine: Dumnezeu ca amant folosindu-mă fără scrupule, simțind „greutatea lui ușoară” pe spatele meu - exact așa cum l-a descris Swedenborg în admirabila lui Carte de vise și în Jurnalul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tău, ca întotdeauna, René. Vineri, 26 iulie 1974 (A zecea zi de la despărțirea noastră) GAVRÉA, mon cœur, am primit scrisoarea ta ieri dimineață și mi-a încălzit inima. În afară de zece cuvinte care mi-au scăpat, cred că am înțeles totul, esențialul scrisorii. Și eu sunt bolnav de dor de tine. Cu toată durerea mea, mi-am expus bietul meu corp alb la plajă și am primit atâta soare în ultimele trei zile, încât am aerul unei bune fripturi de porc. Senzația
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am petrecut toată ziua de ieri pentru a-i convinge prin telefon că voi plăti datoriile în curând, că afacerile nu merg chiar atât de prost pentru mine. Sunt singurul, cred, care nu crede argumentația mea și în asta constă esențialul. Totuși sunt obosit de lupta contra curentului, de a juca rolul misionarului bunei literaturi, în timp ce marile edituri practică o politică editorială mioapă și meschină, concentrându-și eforturile pe lansarea de best-sellers. Mai știu că această oboseală e pasageră și că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și mă instruiește: „A cunoaște pentru a iubi și a iubi pentru a cunoaște”. Asta trebuie să fie natura iubirii după care m-am dat cu capul de toți pereții și am implorat-o să stea mereu cu mine, un esențial al vieții de natură pur cognitivă, și acest adevăr simplu mă face să iubesc mai departe artele, filozofia, dar și științele exacte, pentru că în ele există și iubirea, acel element caloric descins direct din soare, ochiul curat al universului nostru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de a mă explica, de la aceasta am pornit în această confesiune, convorbire cu mine însumi. Simt că, în aceste note de jurnal retrospectiv în care am evitat orice adăugire de imaginație (adică am povestit faptele așa cum au fost), lipsește tocmai esențialul. Esențialul ar fi trebuit să fie reconstituirea gândirii din copilărie. * Aceasta s-a pierdut. Oricât ne-am strădui, gândurile pe care le-am avut în copilărie le-am uitat. Poate că așa cum s-a mai spus învățătura ucide tocmai partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a mă explica, de la aceasta am pornit în această confesiune, convorbire cu mine însumi. Simt că, în aceste note de jurnal retrospectiv în care am evitat orice adăugire de imaginație (adică am povestit faptele așa cum au fost), lipsește tocmai esențialul. Esențialul ar fi trebuit să fie reconstituirea gândirii din copilărie. * Aceasta s-a pierdut. Oricât ne-am strădui, gândurile pe care le-am avut în copilărie le-am uitat. Poate că așa cum s-a mai spus învățătura ucide tocmai partea originală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]