16,546 matches
-
Acasa > Literatura > Eseuri > LOVIT DE FULGER Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Lovit de fulger Viața este ca o lovitură de fulger. Te-a lovit fulgerul și depinde doar de tine
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
în considerare un volum de poezie în altă limbă decît româna. în ce mă privește, profit de împrejurare ca să semnalez un fapt de mentalitate literară. De obicei, criticii și istoricii literari români nu bagă în seamă poezia, proza, teatrul ori eseul scrise în alte limbi, cu precădere în franceză, de către scriitori români. Aceștia sînt numiți eufemistic scriitori francezi etc. de origine română. G. Călinescu nu acordă atenție lui Panait Istrati, tocmai fiindcă cea mai mare parte a operei lui a fost
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
sînt numiți eufemistic scriitori francezi etc. de origine română. G. Călinescu nu acordă atenție lui Panait Istrati, tocmai fiindcă cea mai mare parte a operei lui a fost scrisă în franceză. Părerea aproape unanimă este că teatrul lui Ionesco sau eseurile lui Cioran nu își găsesc locul în literatura română. Ce e drept, ele nu au nici o legătură cu piesele lui M. Davidoglu sau cu eseurile lui Petru Dumitriu din Noi și neobarbarii cu care sînt contemporane. Problema contemporaneității propriu-zise o
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
lui a fost scrisă în franceză. Părerea aproape unanimă este că teatrul lui Ionesco sau eseurile lui Cioran nu își găsesc locul în literatura română. Ce e drept, ele nu au nici o legătură cu piesele lui M. Davidoglu sau cu eseurile lui Petru Dumitriu din Noi și neobarbarii cu care sînt contemporane. Problema contemporaneității propriu-zise o maschează însă pe aceea a limbii, care mi se pare cu mult mai importantă. în multe din studiile consacrate specificului național, literatura română e privită
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
Chestiunea evreiască se dezbate și astăzi cu atîtea conotații politice, sociologice, mai cu seamă după cele două războaie mondiale cu izbucnirile rasiale tragice. Scris înaintea conflagrațiilor moderne, cu patru ani mai puțin decît revoluția ce avea să schimbe soarta lumii, eseul acesta, de o inspirație senină, se ocupă de ceea ce deosebește esențial cele două religii: creștină și mozaică. Tălmăcesc doar unele fragmente ce mi s-au părut mai interesante pentru cititorul de astăzi, avizat. * * * " Dintre toți cei ce au atacat religia
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
Catrinel Popa De la primele pagini cititorul volumului de eseuri semnat de Pierre Pachet și tradus de curînd la Editura Paralela 45, își va da seama că se află în fața unei cărți atipice. În cea mai pură tradiție montaigniană, autorul meditează - divagînd necontenit - asupra ideilor care apar din senin și
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
ale ființei copleșite de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se va întîmpla nimic. Pînă aici nimic ieșit din comun; din cele spuse s-ar putea deduce că avem de-a face cu un text hibrid, ceva între eseu, jurnal și autobiografie, ceea ce - dacă ținem seama de faptul că autorul introduce în carte anecdote și episoade autobiografice - s-ar justifica pînă la un anumit punct. Însă, în ciuda aparențelor Opera zilelor, rămîne în primul rînd o lucrare de meditație filosofică
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
pe care o are despre sine se tulbură și se alienează." Sabine Melchior-Bonnet - Istoria oglinzii, traducere de Luminița Brăileanu, prefață de Jean Delumeau, Editura Univers, Colecția "Sinteze", București, 2000, 350 pagini, preț nemenționat. "Marea oglindă a lumii..." Într-unul din eseurile sale, Montaigne apela, dacă nu mă înșel, la formula "marea oglindă a lumii" pentru a desemna nu introspecția, ci mișcarea opusă, încercarea de a capta oblic, prin intermediul privirii celuilalt, prin reflexia împrejurărilor și a ocaziilor, realitatea subiectivă. În mod similar
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
de multe ori ca teoreticieni importanți pe John Barth și Umberto Eco. Sînt ei printre scriitorii postmoderni preferați de dumneavoastră? D.F.: Cred că răspunsul cel mai cinstit ar fi nu, fiindcă îl apreciez pe John Barth mai mult pentru calitatea eseurilor decît a romanelor sale. Donald Bartheleme însă îmi place mai mult decît John Barth. Îmi place Snow White foarte mult, fiindcă textul e o pastișă sublimă a unei povești. Cît despre Umberto Eco, de vreme ce-l cunosc personal, cred că am
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
prin literatură. L.G.: Ce credeți despre Multiculturalism, Postcolonialism sau Feminism care se ocupă de probleme politice prin intermediul literaturii - și interpretează caracteristicile stilistice ale textelor în termenii unor sugestii politice? D.F.: Trebuie să ne uităm cu atenție la aceste tipuri de eseuri, să vedem dacă ele vorbesc sau nu despre literatură. De obicei vorbesc despre multe alte lucruri dar nu despre textele literare, și dacă o fac, nu discută despre forma literară, ceea ce din punctul meu de vedere e un mod mai
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
trebuie căutată nici în sfera inconștientului colectiv; autorii unor astfel de filme s-au inspirat din studii antropologice despre primitivi, iar faptul vorbește, poate, despre limitele imaginației atunci când compune portretul Celuilalt. AR. Radcliffe Brown - Structură și funcție în societatea primitivă; Eseuri și discursuri; cuvânt înainte de E.E. Evans-Pritchard și Fred Eggan; trad. din engleză de Roxana Călinescu și Liliana Ciobanu Harhas; Iași, Polirom, col. "Plural"; 2000. 208 p. ...și rudele noastre O primă ediție a cărții Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
la zid nediferențiat, discuția ar fi meritat ea însăși o carte ținînd cont că în cartea amintită mai sus, autorul dă doar două exemple din canonul etic: Eliade, Cioran. În același canon intră Vianu sau Adrian Marino, discutați în cîteva eseuri în volumul de față. Un concept interesant este cel de "nișă". Nu rezistența prin cultură sau prin estetism sînt ieșirile viabile din comunism, ci crearea unei nișe individuale. Astfel, Vianu propune o "atitudine stilistică", o citire printre rînduri a operei
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
literatura română redescoperea modernismul. Într-un fel se propune redescoperirea acelei epoci "idealizate" peste măsură. Vocației începutului (să ne întoarcem la Maiorescu) la români, pe care au observat-o mulți comentatori, nu îi scapă, se pare, nici "romstrăinul" Sorin Alexandrescu. Eseul Este cultura română o cultură marginală? pune o problemă extrem de interesantă legată de valori și de ierarhie în cultura contemporană: "paradoxul face ca acum, cînd optzeciștii ar trebui să ocupe centrul, ei să sosească într-o lume fără centre. Cărtărescu
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
de truisme? Și ce altceva e orice creație decît o încercare de a transforma clișeul, de a-l încărca, mereu, cu noi valențe? 3. Mitul lui Narcis este una din obsesiile perene ale lui Dumas. Îi voi dedica, odată, un eseu aparte fiindcă are zeci de nuanțe, de întruchipări și virtualități. Întîmplător sau nu, într-un roman, Dumas face din Cellini un personaj de neuitat. Poate că, tot din această perspectivă, nu e exclusiv un accident și un detaliu biografic faptul
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Fă-mă Doamne, tot ce vrei Praz, dovleac, spanac, ardei Dar păzește-mă de apă! Limbajul epigramelor Epigrama are norme de etică proprii, despre care Geo Olteanu, v icepreședinte al Uniuni i Epigramiștilor din România, arăta, în volumul „Studii și eseuri despre epigramă” publicat de Editura Premier în anul 2001, la pagina 39, că: Indiferent din ce categorie este, satirică, umoristică sau aforistică, dacă se exprimă direct sau metaforic, dacă e în atac sau apărare, dacă e motivată sau nemotivată, epigrama
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
crize politice. Ați fost fascinat și de marile personalități ale vieții literare scandinave... Am scris în 1975 Noaptea tribadelor, despre Strindberg. Pînă atunci nu știam că pot să scriu piese de teatru. Timp de 15 ani scrisesem numai romane și eseuri. Și m-am așezat într-o zi la masa de scris și am încercat să-mi imaginez un spațiu în care se repeta o piesă de Strindberg, în prezența lui și a doamnelor lui, Siri von Essen și Marie Caroline
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
dintre sport și politică. Nimeni n-a mai scris de fapt despre această legătură, cel puțin în țările nordice... Pe atunci nu exista doping, mai bine spus: nu se știa despre doping. Un an mai tîrziu, am scris culegerea de eseuri Catedrala din München - cu aceeași tematică, despre Olimpiadă. Astăzi, însă, e mai greu să percepi relația dintre sport și politică, deoarece nu mai sunt unite; a apărut un nou fenomen, care e mai puternic decît politica: piața, comercialismul. Ar trebui
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
felicit că îl traduci în limba română. Nu știu dacă e greu de tradus. L-am conceput în mijlocul acelei perioade din viața mea - '75-'95 - în care am scris foarte mult teatru și cred că asta se simte. Roman, dramaturgie, eseu, politică, sport (ați fost chiar sportiv de performanță în Suedia), publicistică, religie. Cum se leagă toate acestea, într-o concluzie? Pentru mine, mediul sportiv a fost un fel de a ieși din izolare, din mediul religios din care proveneam. În
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
fost integrate scrieri din anii de început, ca Romanul lui Mirel, debutul scriitorului (1929) nuvelele (printre care, de amintit, foarte bunele proze O moartă și Bunica se pregătește să moară), Parada dascălilor din 1932, ale sale însemnări de călătorie (cronicile, eseurile și recenziile sale, cu care, de fapt, prozatorul a început a se face cunoscut, sînt evitate în această ediție, consacrată, cum se vede, mai ales, creației sale prozaistice). Să adaug că scriitorul, fire bolnăvicioasă, care a avut parte de o
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
care s-au ocupat de "margine", "frontieră", "limită". Distincția lui Derrida între logica himenală și logica palisadei pare să servească foarte bine în acest caz. Nu trebuie însă uitat că "delficul" filosof își aplică teoria într-un context foarte precis: eseu despre prefață în Diseminarea. Oțoiu extinde (sau comprimă, cum doriți) ipoteza logicii himenale la o mișcare literară. Outsider-ul nu a fascinat neapărat doar mișcarea optzecistă, conceptul de "margine" poate fi aplicat cu ușurință literaturii române de la origini pînă în
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
vizează, la limită, statutul și menirea unor discipline cu lungă tradiție și respectabilă autonomie, dar pornite cîndva, cu mult timp în urmă, dintr-un trunchi spiritual comun. În Republica Literelor a veacului al XVII-lea diferența dintre filozofie, știință și eseu era destul de imprecisă și nu oricui evident necesară, chiar dacă de atunci datează, probabil, și primele eforturi de delimitare intra- și interdisciplinară. Prin însăși intenția sa fondatoare � de a reflecta la marile dileme și probleme ale omenirii, propunînd răspunsuri, recomandînd conduite
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
a definit inteligent specia pamfletului ca literatură, funcția, intenția și efectele unei astfel de scrieri. Definiția dată ("pamfletul e pumnul iritat de râvna de stăpânire a stupidității") este destul de dură, dar nu întrece în violență rândurile din Baroane, de pildă. Eseul Pamfletul îi apăruse în revista "Lumea", 18 ianuarie 1925. Am făcut precizarea de rigoare, întrucât un alt articol, cu același titlu, dar cu alt conținut, publicase Arghezi în revista "Cronica", în 1916. Spiritul polemic în care e conceput, în bună
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
cunoscută a celor ce, la noi, au militat, în interbelic, pentru europenism, dl. Adrian Marino stăruie, cu dreptate, asupra ideii că noi mizăm mereu prost, pentru a pătrunde cultural în Occident, tot traducînd poezie, cînd, în realitate, ar trebui promovate eseul, studiul tehnic, ideologic, istoric și romanul. Și, de asemenea, ar trebui cultivat contactul direct al autorilor cu mediul cultural (id est editorial) al Occidentului. În continuare, interlocutorii se referă la cazul Mircea Eliade care, din cauză că a învăluit în loc să recunoască eroarea
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
scăderea vertiginoasă a încrederii populației. Ulterior, o dată cu primele roade, popularitatea este recăpătată și consolidată. Graficul "L" caracterizează guvernarea ezitantă, cu un capital de imagine consistent, dar care, odată epuizat, este irecuperabil. Libertate și dezvoltare. Economia pieței libere reunește în volum eseurile lui Balcerowicz pe teme economice și politice apărute în publicațiile Wprost, Gazeta Wyborcza și Polityka. Exemplu clasic și destul de singular în Est al succesului de tip "U", Balcerowicz este arhitectul noii economii poloneze și al unui nivel de trai în
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
legionarii nu erau agreați și tolerați în cercetările școlii monografice. Despre această dizidență legionară a scris Stahl și în cartea sa Amintiri și gînduri, apărută la Ed. Minerva, în 1985, eu fiind redactorul volumului. Și, împreună cu volumul din anul următor Eseuri critice, apărută tot la Ed. Minerva, (tot eu fiind redactor) au provocat un imens scandal creat de publicațiile naționalist-ceaușiste Săptămîna și Luceafărul, înspăimîntîndu-l pe bătrînul, acum, sociolog care mă întreba, atunci, dacă nu cumva i se va lua pensia. În
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]