2,011 matches
-
niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene nu poate avea etimologie maghiară. În această situație este afină, considerat greșit de Cihac ca fiind din maghiară; trebuie să fie un cuvânt vechi, din moment ce termenul există și în aromână. Elementele maghiare mai vechi prezintă, în raport cu cele mai noi, o serie de particularități de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
asemenea, cuvinte care denumesc obiecte specifice portului popular românesc sau țesături tipic românești sunt inexplicabil puse pe seama influenței maghiare. Nu se împrumută cuvinte străine pentru a denumi realități proprii felului de viață românesc. De altfel, și dicționarele maghiare dau ca etimologie a unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
elementul vechi grecesc cuprinde și el două straturi: cuvinte care au pătruns în latină și s-au transmis apoi tuturor limbilor romanice, și altele, care au pătruns numai în latina balcanică și, de acolo, în română (broatec, plai, stup). Ca etimologie directă, toate aceste cuvinte sunt de origine latină. A doua categorie cuprinde cuvinte din greaca bizantină, deci termeni relativ vechi, cunoscuți pe tot teritoriul dacoromân și, uneori, la aromâni: folos (atestat în cele mai vechi texte românești), (a) lipsi, (a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
multor neologisme românești; cuvinte ca icter, pocher, portofoliu, monedă, mapamond au fost astfel explicate prin neogreacă. Unele cuvinte, pentru care se propusese un etimon slav și unul grecesc, au fost ulterior explicate numai prin greacă, de exemplu verbul (a) mirosi. Etimologia poate fi însă corectată și în sens invers: franzelă, despre care se spune că vine din neogreacă (DEX), se pare că a trecut și printr-o limbă slavă. Cuvinte de origine turcică Și în cazul elementelor turcice din română, există
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea unor termeni turcești din limba română. Sunt numeroase cuvintele pentru care s-au propus și alte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se arată în dicționarele românești: carabas, caravelă, chilă, covertă, provă, pupa, șiș. Condițiile istorice în care s-a dezvoltat viața maritimă românească (Marea Neagră și Dunărea erau folosite de vasele turcești) explică împrumuturile respective. Unul dintre criteriile folosite pentru respingerea unei etimologii este și cel al răspândirii geografice, care poate fi folosit mai ales în sens negativ: în general, prezența unui cuvânt în Transilvania poate fi un argument împotriva originii sale turcești: pecmez „marmeladă“, folosit în Banat, este un împrumut din sârbă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mojic, poliție, poștă etc.) și (câte două) cele ucrainene (calic, a toropi) și cele sârbești (printre care și cuvântul sârb). Nu rareori un cuvânt a pătruns în română pe mai multe căi, deci din mai multe limbi, poate avea o etimologie multiplă. Dacă ținem seama de acest fapt, numărul cuvintelor bulgărești din vocabularul reprezentativ crește la șaizeci și nouă, cel al cuvintelor rusești la două zeci și nouă, iar cel al ucrainismelor la șase; în cazul acceptării etimologiei multiple, numărul cuvintelor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
poate avea o etimologie multiplă. Dacă ținem seama de acest fapt, numărul cuvintelor bulgărești din vocabularul reprezentativ crește la șaizeci și nouă, cel al cuvintelor rusești la două zeci și nouă, iar cel al ucrainismelor la șase; în cazul acceptării etimologiei multiple, numărul cuvintelor sârbești din română crește de la două la douăzeci și patru. Există și false împrumuturi slave: cută „îndoitură într-un obiect de îmbrăcăminte; urmă, dungă“ nu este din bulgară (cum se indică în DEX), pentru că este puțin răspândit în acestă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
omaggio (forma sufixului -agiu trimite la originea italiană, ca și în cazul lui naufragiu sau sufragiu); la fel, limonadă este din fr. limonade sau germ. Limonade, dar varianta limonată este din it. limonata. Alteori, sensul neologismului poate confirma sau infirma etimologia franceză: spicher, considerat împrumut din engl. speaker „vorbitor, orator“, este din franceză, unde termenul respectiv are sensul de „crainic (la radio)“, ca în română. Tot așa vatman, explicat ca provenind din engleză (unde el nici nu există), este un împrumut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de altfel, și varianta populară flanel). Numărul cuvintelor franceze din vocabularul reprezentativ românesc este foarte mare: o sută nouăzeci și trei, ceea ce reprezintă 7,47% din totalul acestuia. Împrumuturile din franceză ocupă rangul V, iar, dacă ținem seama și de etimologia multiplă (multe cuvinte au pătruns nu numai din franceză, ci și din italiană sau chiar din latină, luată ca model de Școala Ardeleană), numărul lor crește la cinci sute șaptezeci și unu, adică ,12%. Unor cuvinte ca dată, deja, destin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
italiană sau chiar din latină, luată ca model de Școala Ardeleană), numărul lor crește la cinci sute șaptezeci și unu, adică ,12%. Unor cuvinte ca dată, deja, destin, a deveni, cu origine numai franceză, li se pot alătura unele cu etimologie multiplă ca a declara (fr., lat.), definitiv (fr., lat.), delicat (fr., lat.), deputat (fr., it.) etc. Sunt mai puțin numeroase cuvintele împrumutate numai din latină (castel, delict, insulă etc.) sau numai din italiană (a costa, locotenent, maestru, piață etc.) care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
statutului de anglicism este discutabilă (unii au detectat o mie patru sute de termeni, alții patru mii!). Multe cuvinte care circulă în limba română pot fi declarate anglicisme numai dacă ținem seama de originea lor îndepărtată, pentru că, dacă avem în vedere etimologia directă, ele intră în categoria celor cu etimologie multiplă: engleză și franceză (club, lider), engleză și germană (boiler, șampon), engleză și rusă (screper). S-ar putea lua în discuție și formațiile hibride din limbajul comercial, în care un anglicism este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
o mie patru sute de termeni, alții patru mii!). Multe cuvinte care circulă în limba română pot fi declarate anglicisme numai dacă ținem seama de originea lor îndepărtată, pentru că, dacă avem în vedere etimologia directă, ele intră în categoria celor cu etimologie multiplă: engleză și franceză (club, lider), engleză și germană (boiler, șampon), engleză și rusă (screper). S-ar putea lua în discuție și formațiile hibride din limbajul comercial, în care un anglicism este combinat cu un cuvânt de altă origine: PC-Tisch
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
către un drum sau orientarea în spațiu, într-un sens mai larg. Sensul învechit al cuvântului a fost modernizat de filosoful francez René Descartes, unul dintre primii care l-au utilizat, conferindu-i un sens gnoseologic. După, cum o arată etimologia termenului, metodele de învățământ reprezintă căile, modalitățile, procedeele, tehnicile și mijloacele adecvate pentru desfășurarea procesului instructiveducativ; mai mult decât „căile folosite în școală de către profesor pentru a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința”, ele sunt
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ignoranța discipolului, dar era stârnită, de asemenea, curiozitatea acestuia; a doua fază, pozitivă, în care discipolul era ghidat tot prin alternanța întrebărilor către înțelegerea corectă a problemelor. Relansat în formula conversației, dialogul se menține ca principală metodă de predareînvățare. Însăși etimologia termenului, convesatio (lat. con = cu și versus = întoarcere spreă, redă ideea restabilirii unei interacțiuni între interlocuitori. Termenului de conversație i se adaugă, uneori, atributul de euristică pentru a se evidenția, calitatea dialogului de cale către cunoașterea/aflarea adevărurilor (euriskein = a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în limbaj, căci limbajul n-a apărut decât ca sublimare a emoțiilor, pe pământul fosilizat al fricii, dragostei și urii adevărate, față de care ce numim noi astăzi așa nu sânt doar umbre ale umbrelor, ci mult mai rău: trădări, strâmbări, etimologii siluite. Căci nu vom mai orăcăi niciodată din răsputeri, nici în torturi, nici în disperarea lui Iov, cum am făcut-o-n pruncie, și nu vom reuși, nu ni se va da, orice-am face, harul de a-l iubi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Apocalips și că se aseamănă cu sanduk-urile din Bosnia și Harțegovina. Dincolo de aspirația mântuirii, simbolistica acestui mormânt ar putea comunica, după comentariul unui autor mistic, dovada perpetuării, pe linie dinastică, a unei moșteniri ezoterice de tradiție dacică - a sarabilor, presupusă etimologie a numelui Basarab, pe carel vor purta cei ce vor avea învestitura de „Negru Vodă”, pe care Vasile Lovinescu îl consideră un nume generic, mistic, al „funcțiunii hermetice” în care au supraviețuit și reminiscențe dintr-o tradiție saturniană. Pentru autorul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
aflu „rădăcinile” familiei mele, cine sunt bunicii mei și care este istoria locurilor natale ale părinților mei. Într-una din zile, după ce am urmărit un documentar despre mănăstirile din Moldova, i-am rugat pe părinții mei să-mi vorbească despre etimologia cuvântului „Probota” și să-mi spună mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aflu „rădăcinile” familiei mele, cine sunt bunicii mei și care este istoria locurilor natale ale părinților mei. Într-una din zile, după ce am urmărit un documentar despre mănăstirile din Moldova, i-am rugat pe părinții mei să-mi vorbească despre etimologia cuvântului „Probota” și să-mi spună mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
placă și atunci se trece la vin roșu, whisky, coniac. Noi suportăm toate efectele plăcute ale șampaniei și nici un efect negativ. Am impresia că exercităm unul asupra altuia efectul ametistului. -Ce treabă au ametistele în tărășenia asta? -Ametistul are drept etimologie „care înlătură beția”. I se atribuia această virtute pietrei prețioase în discuție. Pilangiii din Antichitate nu se despărțeau de ametistul lor. -Și avea efect? -Nu cred. În zilele noastre, fiecare are trucul său mai mult sau mai puțin dezgustător: să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
alcătuită din alte multe și felurite inele, este și ea o viață. - Atunci lasă-le pe celelalte! - Nu pot, de ele depinde, nu s-a putut desprinde niciodată. Am încercat. Poate de aceea, Eugenia Ionescu își începe biografia încă de la etimologia așezării de origine, Câmpina, care vine de la Kapina, de la prima atestare documentară din 1503 a Câmpinei. Eugenia Ionescu se naște abia pe la pagina 350 a primului dintre caiete. Până atunci, avem de-a face cu un fel de monografie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în general au decăzut în acest nou secol, XXI. Originile Ideea reconstituirii arborelui genealogic al filiației celor doi părinți mi-a sugerat-o un prieten stulpicănean, doctorul în istorie Vasile Diacon, din Iași, cu ocazia investigațiilor asupra originii Mitropolitului Nectarie. Etimologia numelui Cotlarciuc aparține teritoriului galițian, antroponimul Cotlar, ajuns în spațiul vămean, a suferit un inevitabil proces de rutenizare prin adăugarea sufixului „ciuc”, pe care îl cerea antroponomastica ucraineană. Dacă țin cont de numele de botez pe care le-au purtat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
unele experiențe și forme de expresie, inclusiv unele moduri de viață, ne vor apărea bizare, suspecte. Nu mai avem timp să vedem ce se petrece într-adevăr cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în acest caz, perspectiva unor frumoase și ciudate presupuneri. „Se cuvine atunci să mergem mai departe; să presupunem că nu există univers în sensul organic, unificator, pe care îl are acest ambițios cuvânt. Dacă există, rămâne săi presupunem cuvintele, definițiile, etimologia, sinonimiile din tainicul dicționar al lui Dumnezeu.“ Neam situa astfel în umbra - și deopotrivă în lumina discretă - a unui dicționar inepuizabil ca atare. Comentând enumerarea borgesiană din Limba analitică a lui John Wilkins, Umberto Eco, cel în căutare veșnică de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fără să folosească, în acest din urmă caz, sufixul în iș, aș (cu ușor iz semantic tolerant mai degrabă decât agresiv) adică "orientași", "năzăricuși", "penticostași". La o atentă analiză s-ar putea ca toate aceste sufixări să provină ele prin etimologie populară din mai vechiul substantiv "papistași": aceștia fiind strămoșii Papei ăstuia pe care l-a căinat uina Slauca, pe când a spus că mai bine i-ar sta acasă, pe lângă cuina papală, decât prin avioanele din care cu atâta dificultate se
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]