2,623 matches
-
iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu împlinesc deloc făgăduința, implicată în titlu, a unei poezii de pictură etnografică. Acum și întotdeauna, Bolintineanu se pierde în diminutive și în sensualisme stupide. El e un curios continuator la noi al Secentismului, și cât despre Macedone, ele ar urma să fie niște pastorale în spiritul Torquato Tasso. Totuși San Marina e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre par de prin Humulești. În Povestea porcului străjerii împărătești vorbesc ca niște pândari de vie și împăratul se mânie ca cel mai de uliță dintre oameni. Tabloul etnografic corespunzător ar rezulta și mai bine dacă am compara Fata babei și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul mediului luxos din basmul francez, aci mecanica vieții unui sat de munte. Fata babei e "slută", "țîfnoasă" și s-alintă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind Gura satului, în care scena meticuloasă a pețirii, cu întîrzieri calculate și ocoliri șirete, constituie un document eminent de arhivă etnografică și o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind Gura satului, în care scena meticuloasă a pețirii, cu întîrzieri calculate și ocoliri șirete, constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară. Mara a trecut neobservat, ba mulți au socotit romanul neizbutit. În realitate e aproape o capodoperă. El narează tribulațiile sentimentale ale Persidei, fata Marei, căsătorită cu un neamț Națl, spre supărarea părinților din ambele tabere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pitoresc dialogul suburban și rural. N. BELDICEANU Un convorbirist vechi, care, fiindcă se învîrtea în medii socialiste, fu multă vreme cultivat ca poet al grupului, este N. Beldiceanu (1844- 1896). În poezia lui nu găsim nimic doctrinar, ci doar tablouri etnografice (țărancă la război, femeie torcând lângă moară etc.), în cadrul unor pasteluri de factură alecsandriană, dar cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki, cea mai însemnată dintre narațiuni, este un tablou încărcat de colori și amănunte etnografice asupra turcimii din partea occidentală a țării. EMIL DORIAN Îl imită pe E. Bucuța, fără aparat artistic, dar câteodată cu o mai mare, tocmai de aceea, prospețime de sinceritate, Emil Dorian, în poezii de leagăn unde se cântă până și "pîntecuțul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte de ordin istoric. în arealul actualului județ Vaslui sunt incluse, în cea mai mare parte, fostele ținuturi Fălciu, Tutova și Vaslui, zona fiind reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
A urmat, după multă vreme, activitatea unor folcloriști : I. Caranfil (4) publică, în 1870 (cu reluare în 1872), „Cântece de pe Valea Prutului”, Gheorghe Ghibănescu (10), istoric, în primul rând, se ocupă de arta țesutului, Ioan (Iacov) Antonovici (1) subliniază aspecte etnografice în monografiile sale dedicate comunei Bogdana sau mănăstirii Florești. Cea mai mare importanță o reprezintă, desigur, apariția la Bârlad, în 1908, a prestigioasei reviste de cultură populară „Ion Creangă”, de care se leagă impresionanta muncă de cercetare a lui Tudor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
multitudine de materiale de specialitate peste care s-a trecut cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției revistei, asistăm, în ultima perioadă, la o revigorare a preocupărilor de ordin etnografic, în general, și a celor pentru prezența și activitatea meșterilor populari, în mod particular. Interesul științific se corelează cu necesitatea intesificării culturii meșteșugurilor populare, ele cunoscând în județul Vaslui un relativ regres, determinat de mai multe cauze. între cele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
adică stâlpii împodobiți ai cerdacului, terminați la capătul superior cu capiteluri, la fel frontonul, acoperit de ceea ce se numește popular „florărie”, având în centru motive solare. Dacă acest domeniu, în care se împletește meșteșugul cu arta, se include în orizontul etnografic al întregului județ Vaslui, semnalăm, totuși, zone în care se manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din comuna Duda-Epureni. Aici prelucrarea lemnului îmbracă toate ipostazele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cea mai mare parte a vechilor ținuturi istorice Fălciu, Tutova și Vaslui olăritul a fost larg reprezentat din toate timpurile, păstrându și amploarea până aproape de zilele noastre. în sprijinul celor afirmate mai sus există un foarte bogat material arheologic și etnografic. Aproape toate culturile preistorice și istorice sunt reprezentate, în acest teritoriu există și două originare de aici: Poienești-Lukașevka și Poienești Vârteșcoiu. Toate aceste caracteristici le vom reîntâlni, păstrând proporțiile, în centrul ceramic Brădești. Localitatea aparține de comuna Vinderei, actualmente, și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
obține ca una dintre echipele studențești să-și desfășoare activitatea în satul amintit. În 1936, Dodeștii sunt gazda unei alte echipe. Corespondența pe care o publicăm atestă acest aspect inedit al activității scriitorului. Victor Ion Popa se interesează de activitățile etnografice oferite de satul din partea de sud a Moldovei. Materialul documentar va fi utilizat în monografia „Dodești - un sat de răzeși din Moldova de Jos”, rămasă în manuscris. Scrisorile ce urmează arată și un alt aspect a activității scriitorului. Este vorba
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
editează în 1974 o antologie din memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction, intitulată Sub feeria lunii. Primul volum de autor, Apropierea de imaginar, îi apare în 1988. Concediat abuziv din redacția revistei „Steaua” în 1985, este transferat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde lucrează până în 1990, când se reîntoarce la vechiul loc de muncă, mai întâi în calitate de corector, apoi din nou ca redactor. În paralel, din 1993 ține cursuri și un seminar de estetică la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
a agriculturii. Față de aceste semne palpabile de noutate, mă îngrijorează sincer maniera unora, intelectuali, de a se «țărăni» la modul vechi, afectînd o atitudine neaoșă, mimînd adică un limbaj inexistent azi, sau, pe de altă parte, supralicitarea elementului folcloric și etnografic în acțiunea educativă și în manifestările culturale ale țăranilor. Într-un moment în care munca în agricultură tinde să devină o «variantă a muncii industriale», fapt ce pretinde policalificarea, țăranul se profesionalizează, asimilează o terminologie adecvată, pe scurt, își dobîndește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
caz izolat, Întâmplător. Dar tot Întâmplarea a făcut să dau de niște lucrări despre case cu plan circular - adăpost permanent, nu temporar (pentru că despre acestea se știe că au existat) de la noi și alte popoare. Sunt lucrări referitoare la materiale etnografice. Rugămintea mea ar fi să Întrebați voi pe dl. Ursulescu 247 și Emandi 248 dacă În cercetările (săpăturile) arheologice s-au descoperit locuințe cu plan circular. Adică aș vrea să văd dacă această tehnică și plan de construcție vin de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
avea puterea de a Împiedica apropierea diavolului de leagăn. Acum În locul măturii stau eu! Cartea „Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu” o mai rețin câteva zile. Cu amiciție, V. G. Popa 7 (Fălticeni), 11 febr. 1975 Signor Eugenio, Trimit formularul etnografic cu completările făcute (atât cât am știut și cât m-am priceput). Vedeți că am notat niște lucruri f. importante pe 314 Cred că e vorba de un set de poezii ale Lucreției Andriu, În manuscris, Împrumutate de la familia poetei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
creație a anilor 20-30, poate cei mai înfloritori pe care i-a cunoscut cultura românească. Până către sfârșitul anilor 60, activitatea sa a putut continua nestingherit. La aniversarea întemeierii sale, în 1996, Muzeul se mândrea cu 64 de complexe etnografice, adică gospodării țărănești din toate colțurile țării, biserici, troițe, instalații de tehnică populară, cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1978). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1978). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-a cincea secțiune, corpusul de texte, a fost o revelație chiar pentru specialiști, care au avut pentru prima dată în față cele
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Herseni, Problema „Mioriței”. Pe marginea lucrării lui Adrian Fochi, CNT, 1965, 26; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, București, 1972, 34; Bârlea, Ist. folc., 556; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, 229; H.H. Stahl, Eseuri critice, București, 1983, 166; Petru Caraman, Pământ și apă, Iași, 1984, 323
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
de la Paris și Geneva, organizează în țară expoziții retrospective, iar prin Institutul de Studii Artistice și cu Filarmonica Fundației au loc concerte susținute de George Enescu, Cella Delavrancea ș.a. Alte inițiative duc la înființarea, la Cluj, în 1923, a Muzeului Etnografic, o comisie alcătuită din Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, G. Vâlsan, E. Panaitescu, G. Oprescu și R. Vuia dându-și girul cu privire la importanța acestei inițiative. Un mare rol literar, științific, cultural îl joacă înființarea, în urma promulgării de către suveran a legii din
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
fost adeptul unei literaturi naționale, în sensul întemeierii ei pe mitologia și creația populară. A scris numeroase studii și articole (cuprinse, unele, în Cercetări literare, altele, apărute ulterior în „Revista critică literară”), despre datini și credințe populare, însă cercetările sale etnografice și folclorice, foarte documentate, cuprind explicații și interpretări contradictorii. A cules și publicat poezii populare, printre care și o variantă a Mioriței, de o autenticitate contestabilă. D. a cerut insistent poeților o epopee națională care să valorifice mitologia românească și
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
în Făgăraș, apoi, până în 1877, în Brașov. Încă din al doilea an de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Familia”, tot acolo publicând o nuvelă istorică, cu subiect exotic și senzațional (Simonida). Renunță însă repede la beletristică în favoarea cercetărilor etnografice, istorice și filologice, valorificate în articole apărute în „Familia”, „Telegraful român”, „Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării de documente din țară și din străinătate (Ungaria, Italia
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
a narațiunilor etc. Răspunsurile primite (din 939 de localități), în urma răspândirii chestionarului, constituie o vastă colecție de folclor, de o deosebită valoare, atât datorită calității artistice și autenticității textelor, dintre care multe neîntâlnite în alte colecții, cât și prin informațiile etnografice care însoțesc și completează faptele de natură folclorică. Caracterul restrictiv al chestionarului, legat de obiectivele istoricului, a făcut ca în materialul adunat să predomine baladele, legendele, colindele și basmele (cu preponderența textelor culese din Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia), față de
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]