1,763 matches
-
în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianță, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală și extrem-orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă, mobilier
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
cercului Kolcsey (1890), muzeul fiind reorganizat în anii 1905 și 1958, pe baza vechilor colecții și a cercetărilor noi. Muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, fotografii, etc.). Deține bunuri culturale clasate în Tezaur și Fond. Expozițiile de bază au fost modernizate în anul
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
este un muzeu județean din Băile Govora, amplasat în Str. T. Vladimirescu nr. 102. A fost construit cu sprijinul Landului german Bavaria, pe locul fostei Case memoriale dedicate pictorului. Clădirea include: o secție de etnografie, o secție de arheologie, o încăpere destinată personalităților jimboliene, o sală de ședințe, o cameră tradițională șvăbească și un spațiu destinat expozițiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut artistului, 11 lucrări în ulei, acuarele
Muzeul de Arheologie și Artă Religioasă „Gheorghe Petre” () [Corola-website/Science/331381_a_332710]
-
o încăpere destinată personalităților jimboliene, o sală de ședințe, o cameră tradițională șvăbească și un spațiu destinat expozițiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut artistului, 11 lucrări în ulei, acuarele și schițe. Colecția de etnografie cuprinde piese de port popular, mobilier, obiecte de uz casnic specifice populației românești și germane din zonă. Condițiile moderne oferite de muzeu îl fac un loc predilect de organizare a unor expoziții diverse, lansări de carte, simpozioane etc. Clădirea muzeului
Muzeul de Arheologie și Artă Religioasă „Gheorghe Petre” () [Corola-website/Science/331381_a_332710]
-
sau Casă Ștefănescu este un muzeu județean din Focșani, amplasat în B-dul Gării nr. 5. Complexul Muzeal Vrancea cuprinde secții de istorie și arheologie, etnografie, științele naturii; mausoleele din Mărășești, Mărăști, Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale, expuse în expozițiile de bază sau în cele
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale, expuse în expozițiile de bază sau în cele 72 de obiective ale Secției de Etnografie. Un bogat tezaur de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților umane pe teritoriul județului Vrancea a fost realizat în urma unor intense cercetări arheologice ce au scos la iveală unelte, ceramică, podoabe, tezaure monetare, mărturii ale credințelor și obiceiurilor colectivităților
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
un grup de medici germani aduși în Rusia de regina Ecaterina a II-a pentru a îmbunătăți situația sanitară din provincii. Acesta a devenit mai târziu medicul personal al țarului. Tatăl, Peter Köppen, a fost prolific în geografie, istorie și etnografie, contribuind la studierea vechilor culturi rusești și la schimbul de experiență dintre slaviștii occidentali și cercetătorii ruși. Wladimir a frecventat școala medie în Simferopol (Crimeea) și a început să studieze botanica în 1864 la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Wladimir Köppen () [Corola-website/Science/334477_a_335806]
-
Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în noiembrie (Nentori
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
aippimm.ro/articol/comunicate/cp10 2006</nowiki> <nowiki>http://www.cciabn.ro/eu4us/cercetare/cercetare%20romania%20engleza.pdf</nowiki> https://en.wikipedia.org/wiki/Handicraft <nowiki>http://www.mesteri-populari.ro/index.php?option=com content&view=article&id=74:introducere-in-lumea-meteugurilor-tradiionale&catid=49:etnografie&Itemid=65</nowiki> <nowiki>http://artapentruviata.ro/proiecte/terapie-prin-handmade/</nowiki> <nowiki>http://www.uad.ro/storage/Dataitems/TEZA%20DE%20DOCTORAT%20BITAY%20ECATERINA%20%20rezumat%20romana.pdf</nowiki> <nowiki>http://bydinagifts.com/enciclopedie-tehnici-handmade</nowiki>
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
(n. 15 septembrie 1940, Bartniki aproape de Przasnysz) este un poet, critic, eseist și traducător polonez. A studiat filologia polona, maghiară și etnografia la Universitatea din Varșovia. A făcut traduceri din literatura: rusă, bulgară, ucraineană, sârbă, maghiară, finlandeză, engleză, franceza. A participat la numeroase festivaluri literare internaționale: Struga (Macedonia), Varna (Bulgaria), Belgrad (Șerbia), Izmir (Turcia), Cairo (Egipt), Tver (Rusia), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia
Aleksander Nawrocki () [Corola-website/Science/333274_a_334603]
-
filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. După stagiul militar, este profesor la Școala generală din comuna Berghin, județul Alba. Va fi patru ani inspector la Comitetul de cultură și artă al județului Alba (1968-1973) și apoi președinte a Filialei de Etnografie și Folclor a județului Alba (1973-1990). Reintră în învățământ, face o navetă grea, dar citește mult, scrie literatură și începe să publice în revistele literare. Se căsătorește cu Maria Dan cu care are doi copii, Andrada-Cornelia (n. 1969), care va
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
și ortodox (biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Zlatna, zidită în stil gotic în anul 1424; biserica „Nașterea Maicii Domnului” - 1754 din Feneș), cetățile medievale (Liteni, Aiud), muzeele (Muzeul cu colecții arheologice din Zlatna, Muzeul de istorie din Aiud, Muzeul de etnografie și folclor) și ariile protejate sunt doar câteva din obiectivele antropice și atracțiile naturale ale turismului românesc din zona Apusenilor. Orașul Zlatna găzduiește "Festivalul internațional de Film Etnografic" (FIFE), eveniment anual ce promovează prin intermediul unor cineaști profesioniști și amatori, valorile
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
(n. 29 august 1951, s. Lozova, r. Strășeni) este un istoric și muzeograf din Republica Moldova. Din anul 1985 și până în prezent exercită funcția de director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În anul 1968, după absolvirea școlii medii din satul natal, continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În anul 1973 debutează în profesia de muzeograf, fiind angajat la Muzeul republican
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
(n. 19 noiembrie 1955, s. Trebujeni, r. Orhei) este un etnograf și muzeograf din Republica Moldova, doctor în filologie, secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Absolventă a Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalistică, specialitatea redactor literar, promoția 1980. În anii 1992-1995 - studii postuniversitare, doctorantura la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, Facultatea de Litere. În anul 1998 susține teza
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
postuniversitare, doctorantura la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, Facultatea de Litere. În anul 1998 susține teza de doctorat "„Pâinea de de ritual în cultura românilor de la Est de Carpați”". Își începe activitatea de muzeograf în 1983, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Participă activ la dezvoltarea patrimoniului muzeal prin colectarea obiectelor de cultură populară. Contribuie la apariția seriei noi a Buletinului științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Este redactorul științific al fasciculei
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
începe activitatea de muzeograf în 1983, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Participă activ la dezvoltarea patrimoniului muzeal prin colectarea obiectelor de cultură populară. Contribuie la apariția seriei noi a Buletinului științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Este redactorul științific al fasciculei Etnografie a Buletinului și al mai multor cărți editate sub egida muzeului. A inițiat și desfășurat mai multe simpozioane și conferințe naționale și internaționale, a organizat expoziții temporare, mese rotunde
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
și Istorie Naturală din Chișinău. Participă activ la dezvoltarea patrimoniului muzeal prin colectarea obiectelor de cultură populară. Contribuie la apariția seriei noi a Buletinului științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Este redactorul științific al fasciculei Etnografie a Buletinului și al mai multor cărți editate sub egida muzeului. A inițiat și desfășurat mai multe simpozioane și conferințe naționale și internaționale, a organizat expoziții temporare, mese rotunde, fiind și moderatorul acestor manifestații. A publicat peste 50 de lucrări
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
2010-2011). Este președinte al Comisiei Naționale pentru Savgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, din 2009, președinte al societății de Etnologie din Republica Moldova (din 2000). Activitatea muzeografică a V. Buzilă a fost apreciată cu multiple diplome ale Ministerului Culturii și ale Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău pe anii 1984-2010. Deține titlul de "Om Emerit" (2009).
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
Unirii, Alba Iulia Muzeul Național al Banatului, Timișoara Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion", Tulcea Muzeul Județean „Ștefan cel Mare", Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu", Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida", București Muzeul
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
Potrivit istoricului instituției, postat pe site-ul MNȚR, pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei Monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea 'neo-românească' a Muzeului de la Șosea - cum îl vor numi
Muzeul Național al Țăranului Român, 26 de ani de la refondare; intrarea liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101435_a_102727]
-
temelie a ceea ce avea să devină clădirea 'neo-românească' a Muzeului de la Șosea - cum îl vor numi multă vreme bucureștenii. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii în Muzeul de Etnografie și Artă Națională, iar apoi în Muzeul de Artă Națională Carol I. Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de-al Doilea Război Mondial, când clădirea se va transforma, începând cu 1953, în
Muzeul Național al Țăranului Român, 26 de ani de la refondare; intrarea liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101435_a_102727]
-
și au petrecut Pastile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locașurile lor subpământene și încep să facă rele oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. Conform specialiștilor în Etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminică Mare.. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele ș.a. Aceste
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
Unirii, Alba Iulia Muzeul Național al Banatului, Timișoara Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“, Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, București Muzeul
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]
-
mai înalt premiu literar al țării sale pentru această carte. În 1934, Olbracht a scris în colaborare scenariul pentru Marijka nevěrnice ("Marijka Necredincioasa"). În anul următor, el a publicat Hory o staletí ("Munți și secole"), care era o combinație de etnografie politică și critici cu privire la ceea ce el a perceput ca politica colonialistă a guvernului cehoslovac în Rusia Sucarpatică. În 1937 a fost publicată cartea Golet v údolí ("Golet în vale"), formată din trei povestiri interconectate despre evreii ortodocși. Cea mai lungă
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]
-
Între 1942-1946 activează ca profesor de teorie-solfegiu la Institutul Militar de Muzică din București. În 1938 devine colaborator la Arhiva de Folklor a Societății Compozitorilor Români. Între 1949-1953 ajunge cercetător științific și apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București. Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași. În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]