4,069 matches
-
care a făcut-o (în numeroase traduceri și reeditări) Bâlciul deșertăciunilor. Declarația sa de "independență" în fața convențiilor epice și a structurilor narative uzate ni se pare interesantă cel puțin pentru caracterul ei dublu, care își arborează trăsăturile parodiei: dorința de evadare dintr-un spațiu fix, al modelor și al modelelor, este subminată de o dependență (imposibil de negat, cel puțin în fața cititorului avizat, care a fost întotdeauna un pilon solid de ancorare a operei în universalitate) evidentă. Altfel de ce, în plin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o mostră a modului în care înțelegea să-și oficializeze poziția literară și, implicit, statutul auctorial Urmuz. Declarația sa de "independență" în fața convențiilor epice și a structurilor narative ultrauzitate ni se pare interesantă cel puțin pentru duplicitatea sa: dorința de evadare dintr-un spațiu fix, al modelor și al modelelor, este subminată chiar prin dependența de acestea. Căci, vrând să parodieze modelul de descriere realist-occidental, Urmuz își pune naratorul în situația de a se "conforma" fantasticului oriental, vizibil în a doua
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-l să devină o caricatură a intențiilor constructive, a "moralei" pe care Defoe le atribuia acțiunilor întreprinse de eroul său. Robinson-ul lui Michel Tournier este mai degrabă un contemplativ decât un "om al faptei". El inițiază proiecte (așa cum e construcția Evadării, o pirogă cu care-și plănuiește inițial salvarea de pe insulă) doar pentru a le abandona apoi în favoarea sondării propriilor gânduri. Meditativ prin natură, nu acționează decât sub motivația instinctului de supraviețuire. Observând îndeaproape întregul traseu pe care-l urmează acest
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a treia parte a romanului său pentru a marca distanțarea și subminarea modelului. Vineri fumează aceeași pipă care îi conferea, odinioară, lui Robinson însemnul superiorității sale pe insulă și provoacă, din cauza nepriceperii sale în domeniu, explozia materialelor de pe corabie destinate evadării. Rând pe rând, distruge amuzat toate elementele de civilizație, însoțindu-și actele de un râs demonic: "Reședința ardea ca o torță. Zidul crenelat al fortăreței se prăbușise-n șanțul de apărare. Casieria, Capela și Catargul- calendar, fiind mai ușoare, fuseseră
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acceptau de bună voie); Soljenițîn povestește despre amenințările voalate cu transferul și cu muncile comune, dacă nu va accepta un angajament de informare. În aceste condiții, luându-și numele conspirativ Vetrov, a acceptat doar să semnaleze ofițerului operativ planurile de evadare ale deținuților din lagăr, dar numai ale celor de drept comun ("borfașii", pe care îi ura). Deși nu a făcut până la urmă nici un denunț, mai târziu va spune despre numele său conspirativ: "aceste șase litere încrustează cu fierul roșu în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
supraviețuire, pentru că este cea mai rudimentară, o reprezintă acceptarea condiției de "oploșit". Pentru deținuții evoluați din punct de vedere spiritual, această soluție nu reprezintă o salvare, ci o degradare umilitoare. Cei mai revoltați, care nu-și pot accepta condiția, aleg evadarea, cu prețul de a primi o nouă condamnare sau chiar de a fi uciși. Există deținuți care aleg o variantă extremă de evadare evadarea din viață. Totuși, este interesant că ei nu renunță prea ușor la viață și, de cele mai multe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reprezintă o salvare, ci o degradare umilitoare. Cei mai revoltați, care nu-și pot accepta condiția, aleg evadarea, cu prețul de a primi o nouă condamnare sau chiar de a fi uciși. Există deținuți care aleg o variantă extremă de evadare evadarea din viață. Totuși, este interesant că ei nu renunță prea ușor la viață și, de cele mai multe ori, nu sinuciderea este văzută drept soluție, ci automutilarea 155. Libertatea interioară, accentuată de răpirea libertății exterioare, înseamnă manifestare a forței spirituale, care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o salvare, ci o degradare umilitoare. Cei mai revoltați, care nu-și pot accepta condiția, aleg evadarea, cu prețul de a primi o nouă condamnare sau chiar de a fi uciși. Există deținuți care aleg o variantă extremă de evadare evadarea din viață. Totuși, este interesant că ei nu renunță prea ușor la viață și, de cele mai multe ori, nu sinuciderea este văzută drept soluție, ci automutilarea 155. Libertatea interioară, accentuată de răpirea libertății exterioare, înseamnă manifestare a forței spirituale, care își
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
surprinde lagărele într-o nouă etapă de dezvoltare, și anume Lagărele Speciale, întemeiate după război și destinate "dușmanilor poporului". Dacă în alte secvențe ale cărții erau privilegiate informațiile istorice, aici predomină impresiile personale ale autorului. Există mai multe capitole consacrate evadărilor, în care se evidențiază diversitatea modalităților de evadare, pornind de la cazuri particulare și mergând spre formularea unor concluzii generale. Aduce în plus informații despre revoltele din lagăre (Ekibastuz și Kenghir), însă acestea nu sunt întotdeauna complet necunoscute; despre unele revolte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și anume Lagărele Speciale, întemeiate după război și destinate "dușmanilor poporului". Dacă în alte secvențe ale cărții erau privilegiate informațiile istorice, aici predomină impresiile personale ale autorului. Există mai multe capitole consacrate evadărilor, în care se evidențiază diversitatea modalităților de evadare, pornind de la cazuri particulare și mergând spre formularea unor concluzii generale. Aduce în plus informații despre revoltele din lagăre (Ekibastuz și Kenghir), însă acestea nu sunt întotdeauna complet necunoscute; despre unele revolte apăruseră deja două cărți în Occident: Jerzy Gliksman
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dacă va mai avea răgaz de la un volum la altul, totul a fost scris sub semnul urgenței și al pericolului real. În capitolul "Lanțuri, lanțuri..." din partea a cincea găsim captivante pagini de literatură. Acest capitol se încheie cu referirea la evadarea lui Gheorghi Tenno, dar cititorul este lăsat în suspans. Scriitorul știe foarte bine ce s-a întâmplat mai departe cu evadatul, dar nu spune deocamdată, amână și revine după două capitole, realizând astfel o structură ca de roman. Arhipelagul GULAG
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În capitolul cu titlul "Motănelul alb (Povestirea lui Gheorghi Tenno)" din partea a cincea a Arhipelagului GULAG apare un narator secundar, personajul-narator, pe care îl putem defini, cu termenii lui Genette, intradiegetic-homodiegetic. Personajul respectiv continuă, de fapt, la persoana întâi, povestirea evadării al cărei erou a fost el însuși, începută în capitolul anterior ("Un evadat convins"), evadare cu aspect de aventură, dusă foarte departe, timp de trei săptămâni, dar care eșuează din cauza unui moment de slăbiciune al evadatului. Autorul-narator duce povestirea despre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
GULAG apare un narator secundar, personajul-narator, pe care îl putem defini, cu termenii lui Genette, intradiegetic-homodiegetic. Personajul respectiv continuă, de fapt, la persoana întâi, povestirea evadării al cărei erou a fost el însuși, începută în capitolul anterior ("Un evadat convins"), evadare cu aspect de aventură, dusă foarte departe, timp de trei săptămâni, dar care eșuează din cauza unui moment de slăbiciune al evadatului. Autorul-narator duce povestirea despre evadarea lui Tenno din lagărul de la Ekibastuz numai până la ceea ce se întâmplă în "zonă" și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
al cărei erou a fost el însuși, începută în capitolul anterior ("Un evadat convins"), evadare cu aspect de aventură, dusă foarte departe, timp de trei săptămâni, dar care eșuează din cauza unui moment de slăbiciune al evadatului. Autorul-narator duce povestirea despre evadarea lui Tenno din lagărul de la Ekibastuz numai până la ceea ce se întâmplă în "zonă" și în lagăr (pregătirea evadării), apoi predă ștafeta personajului, ca o recunoaștere a limitelor în ce privește cunoașterea faptelor. Acesta este, însă, doar un artificiu literar, întâmplarea povestită deja
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aventură, dusă foarte departe, timp de trei săptămâni, dar care eșuează din cauza unui moment de slăbiciune al evadatului. Autorul-narator duce povestirea despre evadarea lui Tenno din lagărul de la Ekibastuz numai până la ceea ce se întâmplă în "zonă" și în lagăr (pregătirea evadării), apoi predă ștafeta personajului, ca o recunoaștere a limitelor în ce privește cunoașterea faptelor. Acesta este, însă, doar un artificiu literar, întâmplarea povestită deja de protagonistul ei a fost preluată și repovestită de autor, ajungând la cititor prin acest filtru. Descrierea momentului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apoi predă ștafeta personajului, ca o recunoaștere a limitelor în ce privește cunoașterea faptelor. Acesta este, însă, doar un artificiu literar, întâmplarea povestită deja de protagonistul ei a fost preluată și repovestită de autor, ajungând la cititor prin acest filtru. Descrierea momentului evadării, atribuită lui Tenno, dovedește o bună cunoaștere a tehnicii suspansului. Fiecare mișcare a celor doi evadați este descrisă lent, cu lux de amănunte. Treptat, narațiunea se pliază pe ritmul de mers. Epuizarea fizică a personajelor își are corespondent în enunțuri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fost descoperiți și încep să alerge fără să mai respecte planul pus la punct dinainte, care prevedea furtul unei mașini. Deocamdată, ei nu sunt prinși. Intervenția naratorului principal aduce o informație necesară în legătură cu semnalele luminoase, care nu aveau legătură cu evadarea celor doi: Absolut întâmplător, la trei-cinci minute de la mersul târâș al lui Tenno și Jdanok se stinge lumina în zonă și numai din această cauză au început să tragă din turnuri cu rachete"290. Aflat între cei rămași în lagăr
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
comunicare socială ce privesc această temă. Următoarele strategii pot fi folosite referitor la diferite deprinderi de comunicare socială verbală: Crearea unor scenarii de dialog: acestea sunt folosite ca prompt vizual pentru fiecare partener de comunicare Exemplu: P1: “Ai văzut filmul <Evadarea găinilor>?”; P2: “Da, a fost foarte amuzant; mi-a plăcut partea cu lupta găinilor; ție care parte ți-a plăcut?”; P1: “Mi-a plăcut partea În care găinile Încercau să Învețe cum să zboare”. În funcție de copil, aceste scenarii pot fi
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
spionaj, a intrat în vigoare pe 9 aprilie 1941. La 24 iunie 1941, pedeapsa capitală a mai fost introdusă pentru infracțiuni săvârșite sau intenționate în timpul alarmelor sau a bombardamentelor aeriene precum: furtul tâlhăria, producerea incendiului, violarea de domiciliu, înlesnirea și evadarea arestaților. A fost decretată o întreagă legislație pentru combaterea sabotajului economic și a speculei. Această legislație, emisă de Conducătorul statului, a fost întregită cu nenumărate ordonanțe, ordine, decizii și comunicate ale autorităților locale care, la rândul lor, au stabilit un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contemporană a indiferenței față de copil este În principal starea materială precară, și, din păcate, numărul familiilor aflate În condiții defavorizate și stresante este În continuă creștere. Nesiguranța zilei de mâine creează tensiuni Între părinți și copii, ceea ce duce adesea la evadarea copiilor din caminul familial și căutarea soluțiilor problemelor În grupul stradal, la prietenii de ocazie. Aceste cazuri comportă riscuri serioase de angajare În acte antisociale, fără Însă ca tinerii crescuți În asemenea familii să ajungă inevitabil la comportamente deviante. Factorii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Voicu 2007: 185), si anume familia. Provenind dintr-o familie formată dintr-un "tata calic" și "o mamă vitregă [...] bețiva", Ileana pare să întrupeze imaginea (post)modernă prototipica a copilului pentru care valorile parentale lipsesc. Visul este singura alternativă de evadare dintr-o realitate socială deprimanta: "căci dacă n-ar fi visat, ar fi trebuit să vadă că tatăl ei e calic, măi calic că toată lumea; că mă-sa vitregă e bețiva, măi bețiva că toate femeile, și că nici în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
nu e treaza [...]". Starea lucrurilor guvernată de o viață săracă și instabilă de familie este motivul pentru care Ileana va adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
poet nu îns eamn ă un pact de raliere a tuturor generațiilor, dar rar mi a fost dat să întâlnesc la cineva căldura cultului pe care îl avea C. Ha mang iu . Opera lui Eminescu forma , pentru C. Hamangiu, grădina evadărilor din severele preocupări juridice, acea împrospătare a gândurilor, acea parfumare a sufletului care formează darul minunat al poeziei. Punea în acest cult o râvnă, un entu zias m de adolescent și nu o iubire fără consecințe; C. Hamangiu a înțeles
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
interacțiune umană. Explozia demografică a spațiului virtual s-a concretizat în apariția unui număr impresionant de comunități online variate, cu un flux continuu al membrilor care le accesează și cu un potențial imens de dezvoltare. De la crearea unui spațiu de evadare din existența cotidiană la consolidarea unor grupuri de suport pentru pacienții cu boli incurabile sau la facilitarea eforturilor comune de cercetare ale unor grupuri de experți, comunitățile virtuale și-au demonstrat aplicabilitatea într-o varietate de domenii ale existenței individuale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
au comparat importanța acestor motive de a participa la comunitățile virtuale cu importanța lor pentru comunicarea directă (față în față) cu alte persoane și au obținut diferențe semnificative pentru motive care se încadrează în următoarele domenii: incluziune, control, afectivitate, relaxare, evadare, informare, interacțiune socială, trecerea timpului, obiceiuri, distracție și întâlniri sociale. Comunitățile virtuale sunt structurate în așa fel încât să atingă cât mai multe dintre aceste motive, pentru a crește nivelul participării membrilor săi și pentru a atrage alții noi. Cu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]