4,693 matches
-
teribilistă a vieții tineretului vremii, cu personaje afișând o atitudine neconformistă, totuși fără accente de protest social sau politic. Este o scriere alertă, nervoasă, cu un dialog viu, colorat. Cel de-al doilea roman, Gigantica (1988), se axează pe o evocare afectuoasă a personalității tatălui, acrobatul, care devine personaj într-o epică de factură parabolică, incluzând aluzii la contemporaneitate. Tot din lumea circului se inspiră și piesa pentru copii Vrăjitoarea Cik... la circ, reprezentând debutul în dramaturgie al autorului, pusă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
oglindeau tragicul destin al basarabenilor și dreptul istoric al românilor la teritoriile dintre Prut și Nistru. În lunile aprilie-mai ale acelui an, presa din Vechiul Regat a declanșat o amplă campanie publicistică, ziarele tipărind numeroase studii, articole, documente, pagini literare, evocări și mărturii. Aveau menirea de a demonstra caracterul românesc al provinciei răpite, adevărul istoric despre crima săvârșită la 1812 de Imperiul Rus, politica de deznaționalizare promovată de țarism <ref id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
respirației], Fadensonnen [Sori de fire] și Schneepart [Partea zăpezii], cărți apărute la Stuttgart și Frankfurt pe Main, între 1952 și 1971. O altă versiune românească este semnată de Luminița Graur și Ion Papuc, în Poeme (1998). Un dosar consistent, cuprinzând evocări, eseuri analitice și traduceri din C. este cuprins într-un număr special, coordonat de Geo Șerban, din „Caiete culturale «Realitatea Evreiască»”. SCRIERI: Versuri, tr. Nina Cassian și Petre Solomon, București, 1973; Poeme, tr. Luminița Graur și Ion Papuc, București, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
registru tematic, acela al iubirii pure, realizat însă prin exploatarea aceleiași recuzite simboliste. Ca într-o taină desprinsă de timp, pătrunsă doar de vise, decorul cu „îngeri” ai serii și „melodii albe”, în care „liniștea e de mătase brumată”, și evocarea iubitei moarte simbolizează suavitatea, evanescența trăirii. Într-o viziune originală, ușor hiperbolizată metaforic, este figurată făptura celei care nu mai este: „Vine încet și lin/ trupul tău: ninsoare”, „Ți-a rămas un fulg de nea necules / pe potecile gurii”, „Sufletul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
va scrie după 1947 versificări de circumstanță închinate „clasei muncitoare” și noii puteri politice ori își va reedita în antologii versurile din creația anterioară. Rămân documente pentru istoria literară volumele de amintiri Scriitor și om (1946), Contemporan cu ei (1962), Evocări și dialoguri literare (1974). Ca traducător, B. a desfășurat o impresionantă activitate, ce dăinuie în timp prin reeditări (un exemplu este Vrăjitorul din Oz de F. L. Baum). SCRIERI: Vecernii, Craiova, 1923; Flaute de mătase, Brăila, 1923; Reculegeri în nemurirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
mi-i dragă ființa omenească, București, 1956; Versuri, București, 1957; Contemporan cu ei, București, 1962; Austria, București, 1963; Soare pe zăpezi, București, 1965; Soare pe culmi, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1972; Violoncel solar, București, 1972; Glorie iubirii, București, 1973; Evocări și dialoguri literare, București, 1974; Ghirlanda iubirii, București, 1975; Noblețea plaiului natal, București, 1976. Traduceri: Antologia prozatorilor ruși contemporani, București, [1930]; Th. Mann, Moartea la Veneția, București, 1930, Pătimirile și măreția maeștrilor, București, 1946 (în colaborare cu Iozefina Baltazar); Jacob
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
52-58; Piru, Panorama, 437-439; Rotaru, O ist., II, 767-770; Bucur, Istoriografia, 451-462; Crohmălniceanu, Literatura, III, 258-363; Munteanu, Aristarc, 119-126; Mihăilescu, Conceptul, I, 428-433; Bârlea, Efigii, 50-90; Titu Popescu, D. Caracostea - un critic modern, București, 1987; Anghelescu, Textul, 189-195; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 111-121; Datcu, Dicț. etnolog., I, 136-138; Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, 1999; Dicț. esențial, 133-134; Lucian Chișu, Prejudecata Caracostea, București, 2002. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
în comparații, argumente familiare, utilizând un limbaj direct, liber<footnote J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, p. 265. footnote>, plăcut și armonios. Limba sa este din cele mai alese, iar ca putere de evocare n-are egal printre oratorii lumii. Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare și cea mai pură măreție. Contemporanilor săi le plăcea deja să spună: Și din gura sa ieșeau cuvinte mai dulci ca mierea. Toate secolele creștine au
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
timp! Aruncă-ți, sfânta noapte mucenică, / Lunarul tău nimb. / Noi ne adunăm în miting pentru soare” (Chemare). Sugestiile îi vin și din marea poezie modernă interbelică română, ca și din artele plastice, muzică, critică etc., cele mai multe mărturisite în volumul de evocări și amintiri, publicat în 1987, Văzuți în oglinda timpului (despre Blaga, Arghezi, Sadoveanu, Emil Botta, Th. Pallady, I. Țuculescu ș.a.), un ciclu fiind intitulat chiar Poemele culorii. Remarcabile sunt, în volumul Inima desenată (1964) îndeosebi, dar și în altele, lauda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
oglinda timpului (despre Blaga, Arghezi, Sadoveanu, Emil Botta, Th. Pallady, I. Țuculescu ș.a.), un ciclu fiind intitulat chiar Poemele culorii. Remarcabile sunt, în volumul Inima desenată (1964) îndeosebi, dar și în altele, lauda macedonskiană a nopții, lauda blagiană a somnului, evocarea zeului Pan, actualizarea motivelor folclorice: „Totul era pe-o mistrie, / Și cărămidă și var, / Pe-un fundal de poezie / Într-un prezent legendar” (Prezent legendar). O nouă simbolistică biblică implică un nou destin al artistului: „Corabia de chiparos / gemea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
cresc; [...] Am să te scriu ca pe-o icoană / De sticlă-n vis, făgărășană, / Tu, doina sângelui meu sfântă, / Care-n culoarea lui te cântă” (Portret). Mai cu seamă în ultimele volume, îndeosebi în ciclul Antielegii, meditația senină asupra timpului, evocarea trecutului, calmul „nedurerii” în perspectiva morții au produs poeme de un timbru special, susținut de o gravitate existențială tulburătoare. Poetul viețuiește acum într-o aparentă inactualitate - „Ai dispărut așa cum ar dormi / Rusalca în fântâna amintirii; Port umbra ta în mine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de factură complexă În luna iulie, Turnul Ruieni - sat Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și folclor: - străveche vatra folclorică gorjenească, - colecție etnografică, - obiceiul pastoral măsuratul laptelui, - festivalul interjudețean „Evocare istorică”, spectacol de muzică și poezie În luna mai la monumentul lui Tudor Valdimirescu: - formație de dansuri laureată, - ansamblul de obiceiuri de nuntă (Însurățita). PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6 biserici din lemn În Hobița, Boasca, Boroșteni, Gureni, Pestișani; - m. arh. populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Fălcoianu, V. Neagu, Dinu Oncică, Pușcașu. Primul volum, Izvoare limpezi (1923), este întâmpinat elogios de critici și distins cu Premiul Academiei Române. Depășind tentația parnasiană, cultul exterior al formei, R. scrie o poezie de factură neoclasică, ce nu se limitează la evocarea subiectelor antice, ci se distinge prin echilibrul forțelor sufletești și prin viziunea armonioasă asupra lumii. Poate surprinde plasarea poetului în capitolul Modernism din Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În realitate, un asemenea punct de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
eșuând în sentimentalul romanțios sau în clasicismul pur decorativ monoton și uscat, în schimb critica salută în Grădina lui Teocrit (1928) o „revenire la matca primei personalități” (Perpessicius). În forma fixă a sonetului se închid grație și senzualitate, capacitate de evocare și meditație, prospețime de expresie și suavitate de simțire; o apropiere de Duiliu Zamfirescu, poet al idilelor cu figurație păgână, nu pare lipsită de temei. R. nu își limitează activitatea literară la aceea de poet. El traduce Cântarea Cântărilor (1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 111-115, 146-147, passim; Alexandru George, Notă la o „evocare”, RL, 1994, 28; Mihail Constantineanu, Marcel Avramescu și împăcarea contradicțiilor, RL, 1994, 28; Mihail Constantineanu, „Nu am venit să fac, ci sunt chemat să fiu”, RL, 1994, 37; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 557-558; Ungureanu, La vest, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
mișcare celelelate personaje. Ea acționează în creuzetul Îl Trovatore că un fel de catalizator, esențial pentru ceea ce se întâmplă pe scenă, dar fără să joace un rol activ în desfășurarea conflictului, mai putin sinuciderea din final. Ambiguitatea personajelor împreună cu metoda evocării trecutului chiar și atunci cand ne aflăm în plină acțiune sunt responsabile pentru calificarea operei drept o poveste absurdă, incoerenta. Unitatea este asigurată de culoarea orchestrala și revenirea unor simboluri de bază (rug, noapte, ciocanele țiganilor, lanțuri) . Nu soarta capricioasa se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
evitate jurnalele de călătorie: Campo Santo de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion Minulescu etc., amintirile: Pe drumul amintirilor de Pamfil Șeicaru, Școlarii din strada Semicercului de Gala Galaction, Junii bucureșteni de Ion Minulescu, evocările: Moartea Cassandrei de Ion Vinea, Hoțul din Odesa de Ioachim Botez. Sunt traduse poeme din Omar Khayyam, proză de Arthur Conan Doyle și de Ardengo Soffici, versuri de Stéphane Mallarmé, Albert Samain, Paul Valéry. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
G. Pajiște consemnează elogios volumele Shakespeare de Haig Acterian și Sonete de G. Tutoveanu, Ștefan Codreș comentează Bilanțele literare, iar V. Iftode plachetele Jocul cuvintelor de Matei Alexandrescu și Cartea dorurilor mele de Petru Stati; tot aici se consacră o evocare scriitorului George Mihail Zamfirescu. „Cronica teatrală” elogiază, sub semnătura lui V. Iftode, spectacolele Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan și Hamlet cu Ion Manolescu, jucate în turneu la Cluj de trupe bucureștene, argumentând și înființarea unui teatru permanent la granița de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
puțin literare (și într-o măsură și mai mică literaturizate)”, cum le caracteriza Nicolae Manolescu, rezidă în excepționala capacitate de tezaurizare a amintirilor, în exactitatea detaliilor, în vivacitatea manierei de rememorare a lumii prin care autorul a trecut, în echilibrul evocărilor și al portretelor unor personalități (A.D. Xenopol, N. Iorga, G. Ibrăileanu, C. Stere, Tudor Arghezi, A. Philippide și Al. A. Philippide, Ion Barbu, Tudor Vianu, G. Călinescu, P.P. Negulescu, Mihail Sadoveanu, C.I. Parhon, Lucrețiu Pătrășcanu ș.a.). Chiar dacă nu crede în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
provincie, Gala Galaction, cu povestirea Cumpăna părintelui Teodorit, Ion Agârbiceanu, tot cu o povestire, În Paresimi. La aceștia se adaugă I. A. Bassarabescu (schița Oaspetele necunoscut) și Marcu Beza, care publică, în trei numere succesive, fragmente din ramanul Ruva, o evocare a ținutului natal din Macedonia. Promovând relațiile culturale între naționalități, revista oferă un spațiu destul de larg literaturii maghiare și germane din Transilvania. Apar, astfel, în traducere nuvela Săliștencele de Mikszáth Kálmán, povestirea Minunea de Sipos Dominic, romanul În jugul Domnului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
în proză Pietate, 1930) acutizează și mai mult stările negre ale poetului, torturat de amintirea iubitei, generând în volumele Cenușă sfântă (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români), Elegii (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români și Premiul Academiei Române), Zăpezi și purpură (1936) tânguioase evocări și invocări, lamentații despre „sterpul meu infern”, în care „se cuibărește ca o epavă-n port”, „înțepenit și mut”, deopotrivă înfricoșat și doritor de moarte. Existența devine „groapa mea de umbră”, e bântuită de „fantomele singurătății”, ceea ce o face să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Jules Renard, Max Jacob, schițate cu un condei nu lipsit de agerimi scriitoricești. Și, în orice caz, apt de subțirimi de moralist, cum lasă să se întrevadă pseudojurnalul Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston (1935). O suită de afectuoase evocări se înșiruie în Mitif, poetul florilor (1929), toate privindu-l pe Dimitre Anghel, conturat ca un personaj capricios, cu reacții nevrotice, trăind în febre și expus mereu derivei amoroase. Cărticica lui C. e mărturia unei accentuate vocații de prieten. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub veșmintele unui discurs ceremonios în care se întâlnesc polifonia, rafinamentul stilistic, voluptatea evocării și a digresiunii în genere, enunțurile sapiențiale și poezia tandră a obiectelor - toate acestea propulsând romanul lui Ț. printre marile realizări postbelice ale genului. Mult mai jos se află Însoțitorul (1981), care, deși cuprinde numeroase scene de efect, resimte consecințele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
romană, ALA, 2000, 514; Dicț. esențial, 845-849; Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000, 306-310; Micu, Ist. lit., 528-532; Regman, Ultime explorări, 181-183; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 90-92; Eugen Negrici, Constantin Țoiu - proza de evocare, RL, 2001, 40; Manolescu, Lista, II, 56-63; Popa, Ist. lit., II, 737-740; Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu, RL, 2002, 46, 47; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002, 247-257; Negrici, Lit. rom., 250-252, 307-316; Nicolae Oprea, Timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]