44,964 matches
-
și a prelungit cuvântul lui până la miezul nopții.” (Fapte 20, 7). De precizat că prin expresiile “ziua întâi a săptămânii” sau “în prima zi de după sâmbătă”, este, de fapt, denumită ziua de duminică. Acest lucru se explică prin aceea că evreii numeau “sabat” atât ziua de sâmbătă (ziua a șaptea) cât și întreaga săptămână. Astfel, zilele săptămânii nu aveau denumiri proprii, ci erau denumite “prima zi de după sâmbătă” (corespondentul zilei de duminică), “a doua zi după sâmbătă” (corespondentul zilei de luni
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
orașul o știa, fusese dată afară 4 ani, dar era o bună profesoară, conștiincioasa, eficiența și ea dădea meditații și copiii ei reușeau în procent de 70% la liceu, ceea ce era mult la o școală care avea copii de țigani, evrei, români. A lăsat amintiri profunde. Mai an, când eram la mormântul ei și aprindeam o lumânare, alături erau doi care lucrau. M-au întrebat ce legătură am cu mormântul și cu doamna profesoară. Am spus că sunt fiul ei. Ei
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
eu nu? Nu o să mai ai că îți ia și îmi dă mie. Sic, sic. Ce tot o dai cu crimele. Poate e o minciună. Că am văzut la televizor că un ministru a spus că noi nu am omorât evreii. Păi de unde, vezi tu vreunul? Eu când am intrat în fabrica, nu era neam, niciunul. Dacă i-am omorât, trebuiau să fie; dar nu erau. Păi vezi că e minciună. Și de ce să te cred, nu ai spus tu că
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
țărilor socialiste sau asimilate URSS - 25000000, Cambogia de Pol Pot, o treime din populație, China - Laogai, revoluția culturală, nu există date certe, dar sigur zeci de milioane, Polonia, Cehia, Est Germany să ne constituim într-un stat al nostru că evreii, și să putem primi despăgubiri pentru cei exterminați în HOLOCAUSTUL COMUNIST. Și că după ani să putem pune mâna pe un torționar că Eichman în Argentina. Să îl aducem în capitala noastră, Ierusalim, unde a pierit Mesia, Isus Cristos și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
pe cap și să sădească un copac în monumentul victimelor comunismului și celor care au luptat contra lui, sau au ajutat victimele să scape, să fugă, să trăiască. Pricepe soarta unui burghezo-moșier în comunism a fost aceeași cu a unui evreu în nazism, au murit în lagăre. Asta vrei tu, lagăre? Asta vor autorii care îți spun textul. Lagăr, holocaust? Să se termine cu propagandă asta jegoasa, cu aplaudacii, cu nostalgicii, propagandiștii, foști securiști. Să fie și ei epurați că ai
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
vor autorii care îți spun textul. Lagăr, holocaust? Să se termine cu propagandă asta jegoasa, cu aplaudacii, cu nostalgicii, propagandiștii, foști securiști. Să fie și ei epurați că ai mei, ca germanii epurați de nazism, puși să plătească despăgubiri, bani evreilor, țiganilor, noi pentru evrei, țigani etc., pentru cei exterminați de comunism, de ce nu se plătește nimic, la noi e și lăudat și tu, babă, îmi scoți ochii că am bani, mi s-au înapoiat pământurile. Ești tu că țăranul cu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
spun textul. Lagăr, holocaust? Să se termine cu propagandă asta jegoasa, cu aplaudacii, cu nostalgicii, propagandiștii, foști securiști. Să fie și ei epurați că ai mei, ca germanii epurați de nazism, puși să plătească despăgubiri, bani evreilor, țiganilor, noi pentru evrei, țigani etc., pentru cei exterminați de comunism, de ce nu se plătește nimic, la noi e și lăudat și tu, babă, îmi scoți ochii că am bani, mi s-au înapoiat pământurile. Ești tu că țăranul cu care am discutat în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
unui corp bolnav de analfabetism, sărăcie, prostie, mârlan $ tartan, poporul care, din păcate, este al meu. Undeva în Mein Kamf Hitler spune: „Soldați, eu vă eliberez de această himera care se numeste CONȘTIINȚA”. Și a urmat ce știm cu toții, GENOCIDUL evreilor, a raselor inferioare, HOLOCAUST. I.V. Stalin, un conducător tăcut, a organizat și el tot crearea omului nou, exterminând în GULAG 25 de milioane, majoritatea ruși, culaci, țărani, intelectuali, ofițeri, pe oricine era obiectul epurărilor sau luptei de clasă, care era
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Și-alte două pe spinare”.(I.Toderașcu). Certurile sunt interminabile.Mai ales pentru cheltuielile de înmormântare,pentru locurile de casă,pentru reparațiile din gospodărie sau pentru contractul de întreținere.Este memorabilă poezia ” Noi vrem pământ!”de George Coșbuc. Cândva un evreu a spus:”Cea mai bună afacere este cu pământ.Pământ încă nu face nimeni”. Un fost brigadier i-a întrebat pe certăreți în limbaj popular:"Nu ați ieșit cu toții pe aceiași ... gaură ?!".Străinii se ceartă mai puțin,dar o fac
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la Festivalul Musée de l’Homme ÎParis, 1998). Cu același film a par ticipat la festivalurile de la Cannes și Hollywood Î1999). I s-a decernat Marele Premiu al Musée de l’Homme pentru Cabal in Kabul Î2007), film despre ultimii evrei din Afganistan, urmat în același an de cele mai mari distincții la festivalurile Flahertiana din Rusia ÎMoscova și Perm, 2007), Astra ÎSibiu, 2007) și de Premiul Publi cului la Nyon ÎElveția, 2008). A publicat teatru în volumul îngrijit de Luca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
faci tu rugăciunea pe covorașul ăla din baie. Xhaferi se prefăcea că-i e frică și arăta cum își strânge bucile, temător. Curios, lui Xhaferi îi plăcea de Mirko, nimeni nu știa de ce. Și Xhaferi, și Mirko sunt obsedați de evrei și de cabală. Xhaferi capătă o expresie obscenă când vorbește despre ei. Se linge pe buze cu o limbă care seamănă cu un cuțit. Are și nasul tăiat ca un cuțit, pomeții foarte înalți, iar părul de pe față îi crește
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai poate da înapoi. Azi e ziua. Trebuie să meargă acasă la jidan, la Gaspadin. Binefăcătorul lui. Ceilalți vor sta la ușă, iar el o să le deschidă pe dinăuntru. Pe drum, Nur Iulian se gândește la multe lucruri. Știe că evreii au o carte de magie uluitoare care se numește Sufăr Iuțirea. O carte în care se arată tot ceea ce a fost și, din păcate, tot ceea ce va fi. Trebuie să știi numai să descifrezi poziția celor zece sefirot. Gaspadin știe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ceea ce a fost și, din păcate, tot ceea ce va fi. Trebuie să știi numai să descifrezi poziția celor zece sefirot. Gaspadin știe asta. în cartea Sufăr Iuțirea, cele zece sefirot sunt următoarele, dispuse după cum a vrut înțelepciunea nepotrivită a vechilor evrei: în fiecare din aceste cuvinte, Nur Iulian găsește confirmarea nimicniciei sale. Este o înțelepciune care-l depă șește. Oare Gaspadin o să ghicească de ce-a venit? Când apasă haiducește pe butonul soneriei, vede cum și-a ros unghiile de spaimă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
poți vedea lumea și prin ochii altcuiva. Un gard implantat într-o direcție în care oricum nu aveam de gând să merg constituie tot o restrângere a libertății mele. Pot fi pedepsit dacă nu vorbesc așa cum se cade despre pogromul evreilor. Consider că nu am înclinații antisemite, ba chiar sunt numeroase lucrurile pentru care le admir pe evrei. Mă deranjează însă modul în care forțează opinia mea. Vreau să mă convingă, nu să-mi impună anumite convingeri. Domnilor care stați cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aveam de gând să merg constituie tot o restrângere a libertății mele. Pot fi pedepsit dacă nu vorbesc așa cum se cade despre pogromul evreilor. Consider că nu am înclinații antisemite, ba chiar sunt numeroase lucrurile pentru care le admir pe evrei. Mă deranjează însă modul în care forțează opinia mea. Vreau să mă convingă, nu să-mi impună anumite convingeri. Domnilor care stați cu dreptatea într-o mână și cu suferința ostentativă în alta, apropo, cum stă treaba cu palestinienii? Nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
am luat și o casă la Bușteni, să aibă copiii unde se zbengui în vacanțe, la aer curat, renovând și casa părinților. Casa de la Bușteni a fost un chilipir. Întâlnisem, în câteva rânduri, la licitațiile de antichități din București, un evreu simpatic cu care mă băteam pentru câte o piesă frumoasă. Din una în alta am aflat că e dintr-o familie veche de bijutieri, cu "reprezentanți" în mai multe țări europene și în Statele Unite. Revenise, după Revoluție, în România, alerga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
un reper ce face legătura între cele două părți ale comunei, dar și între „vechi” cu descoperirile arheologice, Mănăstirea Probota, cu vremurile lui Petru Rareș, și „modernitate” cu târgul, podul de fier, fabrica de sticlă, drumul de fier, noul baraj, evreii și alte etnii care au contribuit la dezvoltarea târgului. Modelele apusene aduse de evrei, austrieci, polonezi etc. au impulsionat nu numai economia, ci și spiritul localnicilor, dând târgului un parfum de trecere spre urbe. Din păcate, perioada de după al doilea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vechi” cu descoperirile arheologice, Mănăstirea Probota, cu vremurile lui Petru Rareș, și „modernitate” cu târgul, podul de fier, fabrica de sticlă, drumul de fier, noul baraj, evreii și alte etnii care au contribuit la dezvoltarea târgului. Modelele apusene aduse de evrei, austrieci, polonezi etc. au impulsionat nu numai economia, ci și spiritul localnicilor, dând târgului un parfum de trecere spre urbe. Din păcate, perioada de după al doilea război mondial, inclusiv cea de după 1990, localitatea a stagnat sau chiar a dat înapoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol important în declararea Lespeziului ca târg
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol important în declararea Lespeziului ca târg (1812-1825). În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol important în declararea Lespeziului ca târg (1812-1825). În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum arată V. Tufescu. La 1830, într-un raport prezentat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol important în declararea Lespeziului ca târg (1812-1825). În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum arată V. Tufescu. La 1830, într-un raport prezentat generalului rus Pavel Kiseleff cu privire la populația orașelor și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un raport prezentat generalului rus Pavel Kiseleff cu privire la populația orașelor și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]