5,084 matches
-
ar fi fost plămădit din lut (1999; Premiul Editurii Nemira), carte ce are la bază un libret de operă rock SF pe muzica lui Csaszar Constantin, scrisă în colaborare cu Alexandru Pecican, fratele lui P., se dorește un „roman care explorează dintr-un unghi science-fiction tema reîncarnării și mântuirii”. Interviurile incluse în volumul O utopie tangibilă. Convorbiri cu Nicolae Breban (1994) trasează un dialog viu, în care P. știe să țină ritmul vivace și imprevizibil al dificilului său interlocutor. Darul acestei
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
considerat postmodern, și chiar îndemna la prospectări în viitor. Același prefix începuse să fie invocat și pentru a caracteriza societatea noastră confruntată cu tranziția postcomunistă. De aici cea de-a treia origine a acestei lucrări, luând forma îndemnului de a explora tranziția postcomunistă în spațiul mai cuprinzător al modernității. Totuși, tocmai din identificarea acestor origini au rezultat și distanțările proprii. De fapt, voi argumenta în lucrare că doar paradigmele clasice ale sociologiei nu ne mai pot ajuta prea mult pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
continuității moderne? Apoi, se demonstrează că, abia spre sfârșitul secolului XX, am încetat să raportăm prin opoziție modernul la tradițional. Modernitatea și-a atins apogeul și și-a dobândit propria conștiință istorică reflexivă. În locul concentrării pe despărțirea de tradiție, modernul explorează propriile creații moderne fie pentru a le continua, fie pentru a le critica și a se despărți de cele apreciate ca fiind nepotrivite. În lucrarea aceasta, ne vom identifica mai degrabă cu această ultimă alternativă și vom invita o sociologie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale modernității. Proiectul postiluminist îl continuă, dar și adaugă noi dezvoltări. Vă propun să explorăm în continuare acele convergențe discursive ce ne-ar ajuta să înțelegem mai bine sociologia modernității inițiatoare și a celei organizate în vederea consacrării, pentru a ajunge apoi la modernitatea târzie din prezent. „Proiectul iluminist” a inițiat un set eminamente novator de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în perioada în care teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, și-au diminuat forța explicativă și trebuie, fie și parțial, să ne despărțim de ele. Modernității târzii trebuie să-i corespundă o nouă paradigmă a explicației sociologice. În continuare, voi explora implicațiile unei astfel de opțiuni, concentrându-mă asupra unor tranziții recente ale modernității. 2.1. Tranziție și complementarități Perioada istoriei recente a fost și continuă să fie marcată de două tranziții pe cât de cuprinzătoare, pe atât de profunde: tranziția postcomunisă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și profunzimea consecințelor, cu „primul val” istoric al trecerii de la epoca vânătorilor și culegătorilor la cea a practicării agriculturii sedentare sau cu „cel de-al doilea val” al trecerii de la societățile agricole la cele industriale. Mai recent, R. Inglehart a explorat schimbările din sistemul valorilor din 43 de societăți (ce reprezintă 70% din populația lumii) și a demonstrat, pe baza empirice, „că direcția dominantă a dezvoltării s-a schimbat în ultimul sfert de veac și că schimbarea în ceea ce se întâmplă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar progresul ne va fi atrofiat cu totul întreaga parte spirituală din noi...”. În căutarea autenticității sinelui eliberat de orice restricții, inclusiv sau mai ales de cele religioase, cultura s-a aruncat asupra laturilor demonice nu doar pentru a le explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor ar fi fost unică: celebrarea sinelui în numele modernității seducătoare, practicarea hedonismului nelimitat și pierderea oricărei transcendențe etice. „Justificarea culturală, dacă nu morală, a capitalismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
înlocuită astfel cu concomitența și armonia unei linearități a dezvoltării tuturor. Problema este de a detecta acele schimbări din componentele sociale în jurul cărora se agregă grupări sau aglutinări, cristalizări care sunt semne ale intrării societății într-un nou stadiu. Astfel, explorând valorile și sistemele de credințe dintr-o societate putem înțelege și cum alte schimbări din alte domenii se sincronizează cu acestea într-un timp pe care numai succesiunea generațiilor ni-l relevă. Inglehart ne apare astfel ca un postiluminist prins
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Un gen de „management al impresiilor” à la Goffman sau chestionarea de-la-sine-înțeles-ului sau a spațiilor sociale încă nereglementate intervin pentru a activa o antropologie normativă asociată capitalului social. Iar Fukuyama tocmai acest spațiu al generării normative a capitalului social îl explorează și îl explică. Domeniul lui de studiu și explicația corespunzătoare încep astfel acolo unde ceilalți analiști s-au oprit. Sociologii și teoriile lor, la care tocmai m-am referit, fac parte din acea categorie, inițiată de „proiectul iluminist”, care preferă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai mult creator și responsabil al propriei vieți și biografii, prin decizii care-i deschid și îl ajută să-și consacre traiectoriile de viață. Focalizarea pe individualizare nu coincide însă cu eliminarea din analiză a oricăror procese asociate. Dimpotrivă, voi explora modul de construcție a identității personale prin traiectorii biografice alternative și voi insista asupra formelor pe care le ia inegalitatea în condiții de accentuare a individualizării. În felul acesta, analiza este și una a structurii sociale. Abordarea propusă în continuare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt dependente de moștenirea istorică. Individualizare prin roluri și identități Tranziția postcomunistă a societății noastre, analizată din perspectiva individualizării recente, poate evidenția manifestări dintre cele mai interesante în privința moștenirii, convergenței și inovării. Astfel, nu ar fi lipsit de temei să explorăm o anume contemporaneitate a individualizării din această tranziție cu procese similare ale modernității reflexive din țările europene dezvoltate. Pe de altă parte, este firesc și necesar să explorăm acea specificitate care este derivată în mare parte din moștenirea culturală a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moștenirii, convergenței și inovării. Astfel, nu ar fi lipsit de temei să explorăm o anume contemporaneitate a individualizării din această tranziție cu procese similare ale modernității reflexive din țările europene dezvoltate. Pe de altă parte, este firesc și necesar să explorăm acea specificitate care este derivată în mare parte din moștenirea culturală a regimului comunist. Înainte de a remarca specificitatea sau comunalitatea schimbărilor de la noi cu cele din țările dezvoltate, mi se pare importantă elaborarea unei scheme, cum este cea din tabelul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de stat. Mai întâi, să remarcăm că indivizii eliberați de controlul guvernamental și de tutela unor diverse organizații trebuie să-și caute în mod independent traiectorii de viață, biografii personale sau pur și simplu moduri de trai. Dacă nu ar explora și exploata oportunitățile existente, consecințele personale ar fi dramatice. Cele mai multe investiții le face în construcția vieții personale, întrucât ofertele sociale sau politice protectoare sunt fie precare, fie instabile și impersonale. Fiecare se află singur în confruntare cu lumea și mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asigură sau le tulbură funcționalitatea. Eu consider că o astfel de abordare trebuie părăsită, întrucât este nevoie să trecem dincolo de construcțiile „programului instituțional” sau, în termeni mai sociologici, trebuie să evităm limitarea la cadrele structurii sociale în general, pentru a explora modalitățile instituționale prin care individualitățile își construiesc viața în tranziție, adică se manifestă ca actori sociali. Altfel spus, accentul trebuie pus pe actorii în acțiune, și nu doar pe structurile în care aceștia acționează. O astfel de opțiune nu admite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a statului a crescut, statele naționale se prezintă mai degrabă ca asociații de indivizi cu o cultură și o spiritualitate, o economie și o organizare numai relativ comune. O astfel de schimbare implică rațiuni specifice pe care trebuie să le explorăm. Statul proprietar, extins, superprotector este în retragere. Menirea sa actuală este să promoveze mai ales bunurile publice ale unei societăți naționale și să asigure ordinea juridică și temeiurile dezvoltării prin acele stimulente ce ar facilita inițiativa individuală prin organizații sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
salarizării și pensionării sau de politicile de sănătate și, în genere, de cele ale producției și reproducției sociale. Piața devine reglatorul individualizării, ceea ce înseamnă că mai vechile coordonate ale spațiului social sunt fie pe cale de dispariție, fie în recesiune. Să explorăm mai atent dacă așa stau lucrurile, referindu-ne la patru coordonate ale pieței muncii: clasa socială, școlarizarea, mobilitatea și competiția. Clasele sociale părăsesc scena istorică Structura de clasă a ordinii comuniste era o structură postulată și susținută ideologic, ce corespundea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Migrează de la oraș la sat, se pensionează de timpuriu, își cultivă propria grădină sau gospodărie de subzistență, nu participă la evenimente sociale sau politice, citesc literatură clasică, nu deschid televizorul decât pentru a vedea telenovele sau emisiuni culturale liniștite, își explorează propria interioritate subiectivă fără altă intenție decât pentru a se prospecta, se identifică adesea cu credința religioasă sau cu cercetarea științifică etc. Cultura petrecerii timpului este bazată pe o reverie dilatată și distanțată de orice proiect al vieții alternative. Timpul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
învățământ superior și universitățile într-un dublu sens. Pe de o parte, orice universitate, indiferent de spațiul național căruia îi aparține, are șansa de a participa (sau este forțată să o facă) la spațiul global al învățământului superior, de a explora avantajele și dezavantajele acestuia, de a se adapta la noul context sau de a fi, horribile dictu, strivită de acesta. Pe de altă parte, au apărut universitățile transnaționale sau transfrontaliere, ce nu mai aparțin nici unui sistem național de învățământ superior
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
maxim cu un minimum de efort. Acestea vor exist atât timp cât sunt întreținute de cumpărătorii de genul menționat și de un sistem tolerant de reglementare legală. Astfel ne rămân furnizorii din câmpul universitar global, ale căror mecanisme constitutive trebuie să le explorăm. Cele mai reprezentative instituții pentru câmpul universitar global sunt universitățile publice sau private acreditate și companiile comerciale sau rețelele cu care acestea s-au unit. Pentru a face față sau pentru a deveni jucători ai pieței globale a învățământului superior
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proprietate intelectuală. Lista poate fi desigur extinsă. Totuși, preferăm acum să prospectăm mai atent cele trei tipuri de universități în forma unor constructe ideale, nicăieri existente ca atare, dar prezente în variante mai mult sau mai puțin simplificate. Pentru a explora această nouă tipologie a universităților, propun un set de dimensiuni, după cum urmează: 1. Organizarea instituțională a cunoașterii academice, a producerii (cercetare), transmiterii și reproducerii ei (instruire, transfer cognitiv și tehnologic). 2. Finanțare: surse și gestionare. 3. Studenți: selecție, varietate, legitimare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Omul recent, ediția a doua, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 115-117). Totuși, sociologic vorbind, continuumul modernitate-postmodernitate nu exclude diferențierea polilor sau coexistența și confruntarea dintre simbolurile sau consacrările care sunt specifice uneia și alteia. Intenția mea nu este de a explora filosofic, așa cum a făcut H.-R. Patapievici, consecințele ultime ale tranziției dinspre modernitate spre postmodernitate, ci pur și simplu de a identifica sociologic simbolistica transformărilor și, pe cât posibil, de a explica sociologic emergența lor. Pentru aceasta, am propus o stadialitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
internă a zămislirii proiectului. O succintă trecere în revistă a rezultatelor vizibile este apoi urmată de discuția despre impactul campaniei în fiecare dintre cele șase sate investigate. Dată fiind metodologia de culegere a datelor folosită, am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor, lăsând adesea vorbele lor să descrie realitatea unei lumi care pentru unii este în plină schimbare, iar pentru alții pare încremenită în liniștea veșniciei. Volumul propune astfel imaginea unui Hănești (satul „tradițional”) prăfuit și sărac
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în beneficiul comunității. Informațiile au fost furnizate de preotul din localitate Vezi introducerea acestui volum. Primele două etape ale cercetării de teren (martie și iunie 2005) au fost realizate de colegele noastre Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu. Textul de față explorează datele culese în toate cele patru ieșiri în teren, cele din septembrie și noiembrie 2005 fiind asigurate de autorul acestui capitol. Dumitru Sandu (1999), Spațiul social al tranziției, Polirom, Iași. O versiune actualizată a indicelul de dezvoltare propus pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
puțin în ultimele decenii, când corpul profesoral a început să includă până și postmoderniști radicali (ca W.J.T. Mitchell și alții; dar poate Homi Bhabha e cazul cel mai interesant, prin toate ramificațiile sale, pe care nu le pot însă explora aici); singularitatea instituției e dată de coexistența - nu întotdeauna pașnică, din moment ce divergențele de opinie au și mize mari (ce cărți să publice prestigioasa editură, ce noi angajări și titularizări să se facă etc.) - mai multor orientări academice, intelectuale, ideologice, politice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unor principii etice și sociale sănătoase. • Resurse instrucționale: - profesorii creează, evaluează, selectează și adaptează o varietate largă de materiale didactice; se sprijină pe resursele umane (colegi, părinți, elevi) pentru a susține procesul de învățământ. • Învățarea substanțială: - profesorii solicită elevilor să exploreze, să confrunte, să înțeleagă concepte, teme, probleme importante și incitante, prin selectarea subiectelor celor mai utile, prin dezvoltarea capacității elevilor de a aplica cunoștințele și de a studia independent, oferindu-le ocazia de defini ceea ce este important. • Învățarea multilaterală: - profesorii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]