3,103 matches
-
cîtă vreme Japonia, a doua putere economică a lumii, se găsea încă din 1990 într-o criză prelungită, "capcană economică pe care Keynes și contemporanii săi ar fi recunoscut-o imediat". De asemenea, economiile emergente din Asia de sud-est au trecut de la extaz la agonie practic peste noapte, iar povestea nenorocirii lor arată crede autorul de parcă ar fi fost copiată dintr-o carte de istorie din anii 1930. Am fost nesăbuiți, iar acum culegem roadele. Cartea lui Krugman este un eseu analitic care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
diferiți autori, cît și ilustrațiile sale deosebite trasează, cum arată Umberto Eco, "un itinerar surprinzător, de aproape trei mii de ani, printre coșmaruri, temeri groaznice și iubiri, în mînă cu sentimente înduioșătoare de compasiune, iar refuzul diformității se însoțește cu extaze decaden-te în fața celor mai seducătoare violări ale oricărui canon clasic. Printre demoni, nebuni, dușmani înfricoșători și prezențe tulburătoare, prin-tre abisuri răvășitoare și diformități care ating sublimul, freaks și morți vii", descoperim un parcurs iconografic pe cît de vast pe atît
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ale Uniunii Europene, ale Băncii Naționale și, desigur, ale Guvernului, care, la rîndul lor, sunt de două feluri: ale P.D.L.-ului și ale P.S.D.-ului. Apoi, foar-te important, avem o economie de pînă în toam-na lui 2008, o "economie a extazului", și una de după intrarea în criză, o "economie a agoniei". Avem o funky economy, bazată pe cele mai năstrușnice soluții și inițiative, o trendy economy, pentru că urmăm, nu-i așa?, marile tendințe impuse de alții, nu ieșim din cîrd, și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și moarte, dionisiac și thanatic, Originalitate și Teorie vertiginoasă. Atenție, însă: nu totul este permis și nici măcar Geniului nu i se-ngăduie totul. Personaje bulversate fie de o ambiție devastatoare de artist (Adrian Leverkühn), fie de dorința de fericire și extaz (Aschenbach din "Moartea la Veneția"), eșuează într-un soi de morbiditate suprafirească, pe care autorul nu ezită să o considere transgresivă, ieșită din minți. Eliminarea acelor derapaje neomenești înseamnă restabilirea echilibrului lumii în limitele măsurii umane. Viața, pare a spune
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
urmă sunt încadrați la subcapitolul "Stăpâni de clan și protectori", nu ne-a fost dat până acum să citim o receptare atât de pertinentă, profundă și obiectivă, cvasi ... călinesciană, a cărților lor și a epocii în care au trăit între extaz și agonie, între ditirambi și diatribe, războindu-se în reviste prin duelgii, sicari, oameni de casă. Fără să ne permitem a glumi, Eugen Negrici pare a ști totul și încă ceva pe deasupra, stilul său îndeobște academic (dar ce nu-l
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a aproape o sută de pagini, Materiale pentru o bibliografie analitică a șamanismului tungus. Majoritatea sînt surse de limbă rusă - unele probabil nesemnalate în Occident înainte de această carte. Cititorul român cunoaște însă lucrarea lui Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, sau alte articole ale istoricului dedicate analizei fenomenului. Modelul descris de Eliade se bazează însă pe analiza unei alte populații siberiene, cea a buriaților. La fel de puțin cunoscuți în Europa sînt însă și tungușii, asupra cărora se oprește Delaby, și din
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
își explorează trupul, face apologie eșecului. Sondează nimicul originar: "Trebuia poate să rămînem la stadiul de larve, să ne abținem să evoluăm, să rămînem liberi și neterminați, să ne statornicim în ratare și să ne istovim la nesfîrșit într-un extaz embrionar" (III, 23). De altfel, ce face altceva afrodiziacul decît să mistifice?! Dar, finalmente, acest altul, mistificat, devine eu însumi. Cioran se declară obsedat de "ratații Deșertului" (III, 398), acei călugări de la începutul erei noastre care, după o vreme, ar
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
Cioran iubirea de sine. Cum e vorba despre un narcisist, dar despre unul care știe deopotrivă ce este ura de sine, eșecul hrănește și orgoliul, întemeiat acum pe cunoaștere. În fond, convertind eșecul în șansă, boala în sănătate, nebunia în extaz, suferința în cunoaștere, Cioran instituie, din nou, legile unui cod al supraviețuirii. Nu-i e oricui dat să-și admire căderea și să caute mortificarea, știind că toate acestea nu fac decît să amîne. Să înșele destinul. Cu conștiința fatalității
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
năpădit de trandafiri al Curții Morții. Tatăl împăratului Sang pusese să fie sădită o livadă, de partea cealaltă a zidului. Roabe culegeau cireșele. în primul moment, împăratul n-a putut decide dacă cineva stă să moară ori țipă încins de extaz amoros. Căută puntea de trecere și, urmat de călău se strecură în livadă. Lîngă un coș de cireșe răsturnat, o femeie fragilă se frămînta în chinurile facerii. în preajmă nu era nimeni. Cu gesturi experimentate, călăul îi veni în ajutor
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
înseamnă paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în vecinic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea tăcută, dar teribilă metafizică, halucinația obiectivă a duhului, apocalispul într-un cuvînt, extazul este caracteristica amînduror tendințe, care nu sunt decît una și aceeași, căutarea patetică a eului?"24 Credința aceasta, în unitatea ortodoxismului și modernismului, i-a justificat, prin urmare, lui Paul Sterian manifestările din anii 1930-1933. Justețea ei poate fi pusă
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
astfel persecutat, tocmai pentru cele mai frumoase opere ale sale. Nu a fost înțeles Omul și umbră, filmul nu a fost înțeles nici după Revoluție, cănd Iulian Mihu creează două filme extrem de personale: Flăcăul cu o singură bretea și Dublu extaz, filme de scriere suprarealista. Lui Iulian Mihu i se datorează, în perioada cât era trimis la recuperare, la Studioul de filme documentare "Alexandru Sahia" un memorabil portret al lui Jean Georgescu, în care apare marele artist la zenitul existenței sale
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
și bucuria pe care distinsul maestru al claviaturii le-a transmis împreună cu colaboratorii domniei sale: violonistul Gabriel Croitoru și violoncelistul Marin Cazacu. Acela care încearcă să evoce magia acelei seri unice, care a provocat publicului stări sufletești puternice de la încântare, la extaz - manifestate prin aplauze în picioare, minute în șir -, se află în fața unei grele încercări. Amintim un moment asemănător petrecut în anul 1848, cu ocazia ultimului recital susținut de Chopin la sala Pleyel din Paris. Cronicarul revistei Gezette Musicale, scriitorul Felicien
Valentin Gheorghiu ? 70 de ani de activitate by Carmen MANEA [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
o beatitudine a lecturii, cu atât mai greu de înțeles cu cât era practicată (trăită) într-un climat de grotescă austeritate proletară. La treizeci de ani, Nicolae Balotă este fericit cu cărțile sale (uneori mulțumindu-se doar să privească în extaz cuvintele, să știe că ele există; în închisoare va zgâria cu o sârmă pe suprafața săpunului dată cu DDT literele din care se compun numele unor filosofi, numai pentru a le vedea). Tocmai de aceea, autoportretul său, lipsit de un
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
Purificată de sgură și scântei, ea această lumină dă peisajului reflexe inalterate. Nimic incandescent, fantasmagoric, monstruos, ireal. Dar nici nu-l turtește, cu lovituri de realism brutal. O calmă binecuvântare a luminei înnobilează fața Paradisului și o scaldă într-un extaz discret, fără patetismul-grimasă al conglomeratelor din climate fosforescente. Th. Pallady, răsfrânge în sufletul și-n arta sa Parisul. Adevăratul Paris, nu Parisul parizian din care străinii și-au făurit o imagine de frivolitate: clinchete și foșnet de mătasă, culori vii
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
în evidență mai mult, extinderea registrelor și aspectul de virtuozitate. Deși, pare o ființă meditativă, deci, într-o oarecare concordanță cu rolul elegiac al Desdemonei, acum, se simțea nevoia unui plus de patos vocal, o participare scenică mai nuanțată între extaz, surprindere, dezamăgire, tristețe, durere și resemnare. Remarcabile au fost însă: liricitatea cântului, boltirile rafinate și pianisimele eterice din ultimul tablou. Față de premieră, tenorul Marius Vlad Budoiu a căpătat un plus de încredere în forțele proprii, vocea omogenizându-se cantitativ și
OTELLO, ?n anul bicentenarului Verdi by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
întâmplător), pe care Moartea le urmărește din umbră și le sfidează cu un râs sardonic. Frământările - în căutarea unui rost, în alegerea partenerului, în înfruntarea suferinței și nenorocului, în acceptarea neființei - sunt însoțite de trăiri "fierbinți": neliniștea, anxietatea, agitația frenetică, extazul, transa și moartea. Trăirile sunt figurate prin mișcările dansatorilor și muzicienilor (care participă la jocul de scenă în straiele lor sumbre, de păsări funerare), prin sunete, costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
formulare a lui Caragiale. Fie că este straniu pînă în pragul suprarealității, fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt, fie că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă, fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și anticamera orgasmului se împletesc inextricabil, fie că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la lettre, imanența alcovului și transcendența angelică, fie că trăiește ireal, ca o suprafață aproape abstractă, în
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6410_a_7735]
-
tot sufletul să treacă repede peste acest moment greu din viața ei! Dumnezeu ne așează în mijlocul suferințelor pentru a ne modela și pentru a ne arăta drumul pe care trebuie să apucăm. Viața noastră aici pe Pământ este plămădită din extaz și agonie. Fruntea sus, Andreea, sau vorba unui slogan ce împânzește Bucureștiul: ”Privește cerul!” Un fost coleg, Daniel Buzdugan", a scris realizatorul pe pagina sa, potrivit Libertatea.
Buzdugan o încurajează pe Andreea Marin: "Privește cerul!" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72820_a_74145]
-
hitlerism și trimite în țară aiuritoare articole entuziaste de adeziune la "revoluția națională" înfăptuită de hitlerism. Nu există om politic în lumea de astăzi care să-mi inspire o simpatie și o admirație mai mare decît Hitler", scria el, în extaz, într-un articol din Vremea publicat la 14 iulie 1934. Cam același lucru îi comunica, într-o scrisoare datată 27 decembrie 1933, prietenului Petru Comarnescu ("Unii dintre prietenii noștri vor crede că am devenit hitlerist din anumite rațiuni de oportunitate
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
ar trebui să scrii chestia asta, zise redactorul. Reporterul îl privi cam jumătate de minut, fără să facă vreo mișcare. - Ar trebui s-o scriu... murmură el... Ar trebui s-o scriu. Vocea i se pierdu într-un fel de extaz; îi arunca redactorului priviri înflăcărate de o bucurie un pic sepulcrală, în timp ce redactorul îl privea și el cu ceva glacial și răzbunător în ochi. - Da. Eu zic să te duci acasă și să scrii chestia asta. - Să mă duc la
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
construit, în concret și în ideatic, s-a făcut de cei care “își urmează cu obstinație, cu îndărătnicie, o vocație... axându-și... existența pe o singură idee, o singură preocupare, un singur țel major...” A scoate din scenă “agonia și extazul” vocației poate însemna condamnarea la mediocru. Este imposibil să ne închipuim un Buonarroti pictând sau sculptând “despovărat de iluzie” și cu “un strop șsau mai mulțiț din amărăciunea Ecleziastului.” Cu frustrările și blazarea lui Solomon nu se poate crea nimic
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
de cîte ori se răcea vremea sau atsui, atsui dacă afară devenea prea cald. Și, în plus, încă nu așteptăm cu pasiune arzătoare emisiunile pentru femei de la televizor, ca să pot și eu participa la una dintre puținele forme îngăduite de extaz pentru femeia japoneză" (p. 128). Calitățile scrisului Florinei Iliș au fost amplu comentate în ultima vreme. Temeinicia construcției, limpezimea frazei, indiferență la cîntecele de sirenă ale modei literare, finețea observației, tonul calm, superior, și calitatea ideilor aduse în discuție fac
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
viața un fiu de brutar care cînta din plăcere, indiferent unde se întîmpla asta. N-avea gîndire de vedetă și vorbea despre propria sa celebritate ca despre ceva care la fel de bine ar fi putut să nu existe. Nu cădea în extaz în fața propriei sale imagini publice poate și din cauză că ar fi părut pleonastic - ce mai putea adăuga el la imensa admirație electrizată a celor care îl ascultau? își putea permite să-și ia gloria peste picior, fiindcă și dacă ar fi
Miracolul Pavarotti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9282_a_10607]
-
bucla ajutătoare a formației titulare, trupa de rock alternativ a lui Kurt Cobain care a sucit mințile unei întregi generații. Dacă anarhismul lui Marius Ianuș are culoare socială, dar conținut hiperindividualist, "profețiile" lui Ștefan Manasia iau forma, tiparul și lumina extazului pur: "îmi contemplam deodată aura anorexică:/ eram profeții grunge dumnezeii dezechilibrați ai orașului/ chipurile noastre, pe dig, unul în fața celuilalt/ străluminau aceeași eczemă// (...) atunci eu și Cosmin Badea am avut revelația/ auzeam dilatându-se cochilia melcului acvatic/ simțeam unduirea hidrei
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
rămîne același cînd e mutat în spațiu electronic), semnificația unui rit atîrnă în întregime de locul și momentul desfășurării, dar și de intensitatea trăirii celor care iau parte la el. De pildă, decernarea premiilor la Festivalul de la Cannes stare de extaz cvasi-religios: laureații izbucnesc în lacrimi, fizionomia le iradiază a fericire, iar întreaga butaforie e impregnată de prezența celor cinci elemente anterioare: decorul, lentoarea, protagoniștii, numenul și charisma. Trăirea e autentică, emoția e peste pragul obișnuit și senzația participanților e de
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]