5,557 matches
-
găsi o modalitate de abordare ce poate fi comunicată, cred că suntem În situația esteticii postkantiene din secolul al XIX-lea, care trebuia să opteze Între o zonă empatică și o altă zonă configuraționistă, ce privesc obiectul estetic din două extreme, să conștientizeze faptul că subiectul interpretator nu mai deține din start niște categorii estetice și că, În această situație, Întâlnirea cu obiectul estetic trebuie să dea un răspuns de ambele părți. Or, zona empatică a fost apoi preluată În secolul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște categorii estetice și că, În această situație, Întâlnirea cu obiectul estetic trebuie să dea un răspuns de ambele părți. Or, zona empatică a fost apoi preluată În secolul XX, printre alții, de psihanaliști, care au dus-o la altă extremă, iar cea configuraționistă a revenit la căutarea unor metode oarecum exterioare unui individ sau altuia. În general, există câteva sinteze estetice pe care secolul XX crede că le poate da acestor două extreme, empatie și configuraționism, dar probabil că nici una
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
psihanaliști, care au dus-o la altă extremă, iar cea configuraționistă a revenit la căutarea unor metode oarecum exterioare unui individ sau altuia. În general, există câteva sinteze estetice pe care secolul XX crede că le poate da acestor două extreme, empatie și configuraționism, dar probabil că nici una dintre ele nu reușește. Nicolae Turcan: Mă gândesc la analogia Între cunoașterea de tip mistic și cunoașterea filosofică, conceptuală. Dacă cunoașterea este adecvată obiectului, În cazul de față obiectul estetic, ea Începe să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel puțin În următorul aspect: există un dialog al imaginarului și, ca atare, există o zonă În care comunicăm. Nu mai suntem de acord că aceasta s-ar datora unor arhetipuri din inconștientul colectiv, dar nu mergem nici În cealaltă extremă Încât să spunem că, genetic, toți avem un cod asemănător și probabil și creierele noastre acționează asemănător. Poate că asta e zona În care ar trebui să intrăm, cel puțin să o discutăm. Dar cum e posibil să preluăm zonele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apoi te constrânge să rămâi În limitele lui. Dacă susții primordialitatea imaginarului, atunci ajungi, cum a spus Corin Braga, În tradiția europeană a filosofiei și a metafizicii imaginii. Dacă dai un răspuns care conferă primordialitate imaginilor materializate, atunci cazi În extrema sociologică, În statistică, conform căreia, analizând zece reclame În care predomină figurile bărbătești, concluzionăm automat că mentalul este patriarhal, de tip macho, și cu asta analiza s-a Încheiat. Rămânem Închiși În propriul răspuns. A sonda În adâncimea umanului Nicolae
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fi, instrumente de a pătrunde În adâncimea umanului ca prin intermediul unei sonde. Chiar dacă nu găsim petrol, găsim sedimentele și urmele formării acestuia. Asta propune metoda calitativă. Abordările de acest tip sunt punctuale, specifice, chiar specioase, altfel cădem iarăși În extrema hermeneutizării, a metafizicii, a răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre un obiect oarecare, această masă, să spunem, structurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cazuri individuale și Încurajate de anumite Biserici și secte - arată cât de aproape ne aflăm, de fapt, și de Biserica creștină care, În evoluția ei și În anumite locuri, a cunoscut și asemenea cazuri pe care le-aș considera, totuși, extreme. Nu Îndemna Iisus Însuși la părăsirea a toți și toate pentru a păși alături de El? Nu În sensul unei teocrații s-a dezvoltat Bizanțul și puterea papală În Evul Mediu? Nu au fost percepuți iezuiții ca malefici și manipulativi de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o propune acest nou tip de manipulare, de educare, este moralmente mai bună, este normală, este o Întoarcere a unui firesc. Avem așadar niște principii În virtutea cărora știm care este educația de tip corect? Desigur, veți spune că există niște extreme. Cum s-a desfășurat fenomenul reeducării este clar pentru noi toți. Și, mai ales Într-o societate de tip anarhetipal, ne mișcăm, În special sau cu mai multă certitudine, În astfel de zone, unde se depășesc niște limite ale dialogului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Divin). Meșterul Manole, la rândul său, a putut fi interpretat ca mostră de spirit de sacrificiu al creatorului ce vrea să-și facă opera să dăinuie Într-o epocă interbelică al cărei interval secund a asistat la succesul electoral al extremei drepte românești. Or, se știe, În ideologia legionară, mitul sacrificiului creator a avut o pondere Însemnată, fiind așezat la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să decidă care viziune este cea bună, a insulei, a coralilor, a pietrei. Și cu asta am Încheiat, de altfel, dezbaterea noastră. Rezistența În literaturătc "Rezistența În literatură" Sanda Cordoștc "Sanda Cordoș" Cuvânt care balansează În vorbirea ultimilor ani Între extreme, Între o accepțiune descalificantă (până la dezonoare) și o a doua pozitivă și legitimatoare (uneori Înnobilantă), rezistența desemnează cel mai frecvent (și la acest prim nivel al investigației) un mod de existență a scriitorului (În unele cazuri, al intelectualului) În spațiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ți-o dădeau multe alte tipuri de discursuri, de instituții chiar. Cât privește a doua jumătate a Întrebării tale, sigur că literatura a avut În epocă și o funcție existențială, ceea ce se vede mai cu claritate În situații din acestea extreme, cum vă plac vouă, radicalilor. Doru pomenea de poezia religioasă din Închisoare - las la o parte acest tip de discurs, pentru că s-ar putea spune că funcția existențială este, aici, a religiei. Însă o să dau alte exemple. În cartea de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie o dare de seamă obiectivă, modestă despre o anumită perioadă. Horea Poenar: Trebuie insistat pe ceea ce ar constitui un model, un model de rezistență și de libertate interioară. Sanda Cordoș: Horea, văd că În seara aceasta joci numai pe extreme - spui că e un subiect care nu mai interesează pe nimeni, dar care ar putea constitui nimic altceva decât un model. Horea Poenar: Sub forma aceasta da, pentru că e vorba de o experiență cu relevanță paideică. Sanda Cordoș: Cornel, eu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
umilul, într-un spirit conciliator, oarecum arghezian. Erosul însuși este asumat arhetipal, ca principiu unificator, capabil să șteargă hotarul dintre moarte și zămislire, dintre zori și amurg, dintre mișcare și încremenire. D. este un poet al stărilor contrare, dar nu extreme. El nu pendulează între panică și extaz, ci alunecă doar de la îndoială la uimire, stăpânește adică un univers al contrariilor pașnice. Predica focului (1993) pare să anunțe o nouă etapă, cea ironică, perceptibilă mai puțin în limbaj (neașteptat de aspru
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
sociale, criticând relele cauzate de politica inadecvată (în special de cea liberală) sau susținând, în momente deosebite, campanii care s-au dovedit a fi juste: intrarea în război de partea Aliaților (în 1916), împotrivirea la ascensiunea tot mai nocivă a extremei drepte și la aservirea țării intereselor Germaniei hitleriste (motiv care l-a determinat să părăsească România în perioada 1938-1945). În calitate de comentator teatral, a debutat la „Evenimentul” (Iași, 1890), dar a devenit cronicar oficial al „Adevărului” în 1896. Pornind la o
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Fundațiilor Regale” și „Reporter”. După ce, în 1935, e redactor la gazeta „Prezentul”, în 1936 devine secretar particular și bibliotecar al lui Stelian Popescu, iscălind destul de frecvent articole pe teme culturale în „Universul”, dar și în revista „Ideea liberă”, apropiată de extrema dreaptă. Are, se pare, un rol deosebit în structurarea „Universului literar” reapărut în 1938, aici susținând cronica literară până la sfârșitul anului 1941, când este doborât de o maladie nervoasă. A fost perioada cea mai fertilă a lui F., în 1940
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
gruparea ar trebui să aibă o capacitate de autocontrol extraordinară pentru a nu comite acte de violență sau alte acte prin care se încalcă legea, în perioada în care încearcă să se infiltreze în guvern. Se pare că grupările de extremă dreapta care activează în prezent în Statele Unite și în alte state democratice nu sunt atât de experimentate. 58. Shlomo Gazit și Michael Handel, „Insurgency, Terrorism and Intelligence”, în Godson (ed.), Domestic Intelligence, p. 134. 59. Standardele stabilite („limitările”) diferă de la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
liricii de tip heinean, poeta versifică frecvent ca urmare a dezamăgirilor în iubire. Sensibilitatea ei ultragiată pare să fie acută, dar nu își găsește totdeauna expresia artistică adecvată. Notabile sunt sinceritatea sentimentului și discreția lirismului. Tonul lamentațiilor este estompat, deși extremele sentimentale se fac simțite deseori. Tânguirea după iubirea pierdută e atenuată de melancolie și de puritatea aspirațiilor. În chip obsedant revine imaginea iubitului plecat, inspirația desfășurându-se în voie numai în absența ființei iubite, asociată, obișnuit, cu o suferință văzută
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
o creștere de jumătate de procent, net mai mică decât creșterea de peste șase ori mai mare de care au beneficat ultimii 20% dintre cetățeni. Diferențele provin din politicile față de clasa de mijloc, cei 60% din populație situată între cele două extreme și care suportă o parte mai mare sau mai mică a acestor redistribuiri, în funcție de rolul politic și de cerințele pe care le adresează sistemului, dar și în funcție de ideologia sa dominantă. Țările mari ale Europei dezvoltate urmează același traseu. Între 1992
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în Marea Britanie, cei mai săraci 20% din populație beneficiază deja de 6,1% din venitul național, în vreme ce în Statele Unite creșterea este mai lentă, ei ajungând la 5,4%. Diferența semnificativă se referă, din nou, la ce anume se întâmplă cu extrema cealaltă, cei 20% din populație cu veniturile cele mai mari. Rezultă din nou că opțiunile politice ale guvernanților joacă aici un rol esențial. În Marea Britanie dominată de laburiști, dar atenți la interesele marelui capital, rezultatul este menținerea, practic, a ponderii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în bună măsură caracteristicile fostului sistem de organizare socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bugetul, ci dimpotrivă, jucătorii de pe piață șcei mai mulți erau bănci comerciale - n.m.ț foloseau guvernul, absorbindu-i rezervele financiare (Elțîn, 2000, p. 167). Majoritatea țărilor fostei Uniunii Sovietice au trecut prin acest proces, cu consecințe economice, sociale și politice extreme. Între aceste două modele „ideale” se situează România, în economia căreia capitalul occidental a jucat un rol neînsemnat până către sfârșitul primului deceniu al tranziției, dar în care echilibrul dintre tehnocrația financiară și cea industrială a fost restabilit prin mijloace
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferențe de structură socială și economică echivalează cu apariția unui grad de libertate suplimentar. Cu atât mai mult cu cât dezbaterea despre privatizare se desfășura pe mai multe axe în același timp. Una se referea la mărimea și viteza privatizării. Extremele constau într-o privatizare limitată, făcută la periferia sistemului industrial socialist, pe de o parte, iar pe de altă parte, într-o privatizare cvasitotală și rapidă, care să cuprindă chiar nucleul acestui sistem. Cea de a doua axă are în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
beneficia de o finanțare sigură și pe termen lung, în vreme ce sectorul privat era liber să introducă în ecuația economică generală tendințe și inițiative aleatorii. Ca urmare, întreaga economie și societate românească urma să fie împărțită în trei mari categorii. La extreme se aflau, pe de o parte, economia „capitalistă de stat”, finanțată din resurse guvernamentale, dar aflată în întregime sub controlul tehnocrației industriale autonomizate, iar pe de altă parte, un sector privat orientat către piață, aflat la periferia sistemului de stat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România, evaluare economică, OECD Offe, C, Ronge, V, 1984, „Theses on the Theory of the State”, în A.Giddens, D. Held, (eds), Classes, Power, and Conflict, Macmillan ONU, 2000, The United Nations Millenium Declaration, New York Ornea, Z, 1996, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București Pacepa, M, 2005, Welcome, President Băsescu! Keeping Romania in mind, în National Review, New York, March 2005 Parsons, Talcott, 1954, Essays in Sociological Theory, The Free Press, New York Pasti, Vladimir, 1993, „Transition politique et
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rămase locului / urmând a urca niște trepte, / în timp ce umbrela neagră / trecu de cealaltă parte a orașului / Era aproape de ziuă / Se descărcau la poartă butelii de lapte / Umbrela neagră se duse în bucătărie / și deschise-o sticlă de whisky” (Nocturnă). La extrema cealaltă se manifestă o imaginație terifiantă, halucinări ale realului, reprezentări grotești ale degradării organicului, stări de delir provocat („scrisul meu e mâncat de o fabuloasă gânganie / cu elitre de albastru alcool”; „fereastra mârâie obnubilată”; „Mie însumi mi s-a părut
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]