5,918 matches
-
cantități de aur din rezerva Băncii Naționale a României (și nicidecum doar a aurului de la Londra) însumează 4,26 de miliarde de dolari. Sigur, realizatorii acelei emisiuni aveau o obligație: să verifice „documentul” și să caute să-l înțeleagă. Și cum, probabil, au ezitat să întrebe la BNR, firesc ar fi fost să întrebe la FMI. Îți recomandăm Consumul în creștere al populației a devansat cu mult oferta internă. Doar în bănci marfa este preponderent românească Arbitraj între lege și DEX Și tot așa
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... () [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
și de tam-tam-ul create în jurul coafurilor ieșite de sub foehn-ul ei. Parcă mă vedeam despletită, deși tunsă scurt, dansând ca o naiadă în mijlocul pădurii, sub stropi generoși de ploaie rece. Eram ca în povești, așa că am zis da fără să ezit. Am vorbit cu Olga, m-a programat abia peste două săptămâni, la ora 9, semn bun, înseamnă că e o zeiță în ale ei, m-am gândit. Ajunsesem să număr zilele până la data cu pricina, toți din jurul meu erau puși
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
pregătit. Elevii clasei a VII-a și-au învățat bine lecția. Nu, nu lecția de chimie. Lecția tăcerii. Nimeni nu vrea să spargă gheața. Profesoara încearcă să încălzească aerul de ora 8 dimineața. Hai, curaj, nu pun note azi.” Adelina ezită. A învățat, dar nu e niciodată sigură pe ce știe. Are deja două note bune și-ar prefera să stea în banca ei. Dar degetele i-au luat-o înainte. Degetele nu știu ce e frica. Adelina e acum în fața tablei. Nu
Nota vrajbei noastre. Poziția elevului în școala românească () [Corola-blog/BlogPost/338348_a_339677]
-
cât și la marii furnizori: empatia și execuția. Îți recomandăm „Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? Empatie. Omul nu a ezitat niciun moment să mă servească. A evaluat ce vreau, și-a făcut în minte socotelile lui de meseriaș, a validat cu mine nevoia - „ca pentru tocăniță” - și a revalidat la final - dimensiunea cubulețelor. A pășit cu mine, a intrat în
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan () [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
așa natură încât reclamă, mai mult ca în alte dăți, recursul la exemplul personal al celor care, constrânși la decizii foarte grele, ce i-au obligat să se pună pe sine înaintea celor a căror responsabilitate o purtau, nu au ezitat o secundă să-și riște poziția socială, viitorul, chiar viața. Societatea românească actuală luptă cu străvechea neputință, frică, acceptarea unor valori și modele false. Este prima dintre marile bătălii pe care s-a angajat să le poarte în numele reînnoirii sale
Ultimii Cavaleri ai României încă mai există. Şi se încăpăţânează să reziste () [Corola-blog/BlogPost/338602_a_339931]
-
lut. Chiar dacă mai sunt multe de făcut până la definitivarea ansamblului arheologic căci demersul arheologic este de durată și necesită fonduri considerabile, consider că merită apreciată munca celor care au făcut posibilă această incursiune în istorie și vă invit să nu ezitați să-i treceți pragul. Și pentru că se tot vorbește despre patriotism, nu pot părăsi Cetatea Sucidava și Cartierul Celei, fără a vă spune că în imediata apropriere a intrării în castrul roman se află bustul revoluționarului pașoptist Radu Popa Șapcă
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
explic: Dumnezeu nu a creat lumea cu un scop anume (spre propria slavă etc.) La creație participă și Dumnezeu, și Diavolul, adică două forțe contrare. Căci creația presupune „coincidentia oppositorum”. Dumnezeu nu e atotputernic și atoateștiutor. Își cunoaște limitele, nu ezită să ceară ajutor acolo unde nu se descurcă, nu bate pe nimeni cu parul. Lumea nu a fost perfectă pentru ca, apoi, s-o pângărească omul. Dumnezeu, însoțit de Sf. Petru, umblă pe pământ să rânduiască toate cele. Dracul nu e
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
până când legea electorală va fi din nou amendată (dacă nu se poate altfel atunci sub presiunea străzii, servind de această dată interesele cetățenilor), am avea un anumit tip de evidență și, poate, un punct de plecare pentru cei care încă ezită să se implice în politică. Afirm cu fiecare ocazie, drepturile și îndatoririle cetățenilor trăitori în democrație nu încep și nu se termină cu actul de a vota. Atunci când se rezumă doar la atât sau nici măcar la atât, foarte curând acei
România nu poate fi salvată de o mână de oameni () [Corola-blog/BlogPost/338646_a_339975]
-
la 4 august 1919. Tot în 1919 am trecut Nistrul ocupând Tiraspolul și alte regiuni pentru a asigura flancul stâng al diviziilor franceze și grecești ce se retrăgeau din Odesa sub presiunea bolșevicilor ruși. Iar acum ar fi trebuit să ezităm să trecem Nistrul? Scopul unui război este distrugerea adversarului. Nu numai să îl învingi, ci să îl distrugi. Urmărirea, despre care vorbeam, este un mijloc, un corolar. Iar distrugerea adversarului implică și urmărirea lui, de cele mai multe ori dincolo de granițele tale
Ne puteam opri pe Nistru? (III) () [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
mistreții acum se află amenajat un micuț lac în care plutesc lin și grațios câteva lebede. Tot în parculețul mănăstirii mai puteți admira ponei, struți și alte animăluțe care fac deliciul copilașilor. În ce mă privește, ori de câte ori am ocazia nu ezit să mai trec o data și încă o dată ... și nu încetez să mă minunez ce bijuterie a ortodoxiei a putut să apară în acel loc sălbatic cu voia lui Dumnezeu. Am fost impresionat îndeosebi de bisericuța veche restaurată cu multă pricepere
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
controleze mintea. Mai mult, ei și-au exercitat acest control și l-au focalizat în direcția anumitor obiective clar stabilite. Fără acest control, succesul nu poate fi obținut. - Viața este o tablă de șah, iar adversarul tău este timpul. Dacă eziți să faci următoarea mișcare sau dacă nu ești suficient de prompt, piesele tale vor fi alungate de pe tablă de timp. Joci împotriva unui adversar care nu tolerează indecizia. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Câteva selecții din cartea: Aur curat pentru învingători, de Adi Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339271_a_340600]
-
impresionează pe tânăra chimistă de atunci, încântată la Bran, ca și pe malul Mării Negre, să fie atât de firesc acceptată în societatea artiștilor. Prietenia cu actrița Dorina Stanca se va prelungi la Cluj, într-o altă întrevedere și nu am ezitat să cuprind această evocare în recentele mele ediții închinate autorului “ Horei domnițelor”. Prima dintre ele este “Radu Stanca. Profil spiritual”, 2015, ediție îngrijită împreună cu Marin Diaconu la Fundația Națională pentru Știință și Artă din București, prefațată de acad. Eugen Simion
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
s-a aflat în România că i-au fost amputate degetele, zvon care produsese stupoare în lumea muzicii. După 30 de ani, la Montreal, numele pianistului este anunțat ca făcând parte din juriul unui concursul de pian și Veronica nu ezită să-l contacteze. Va afla din fomulările lui eliptice că, el nu rezistase regimului comunist din China, unde “i s-au dat munci destinate distrugerii dexterității degetelor. Și. I s-a distrus? Da, în mare parte, din nenorocire, scopul barbar
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
mama rămasă în țară înlesnește și cunoașterea altor redactori de marcă, așa ca Adriana Bittel, căreia îi va închina un alt capitol de evocare. Pe Ana Blandiana o admiră pentru textele publicate în revista “Contemporanul” la rubrica “Antijurnal” și nu ezită să o invite la o întâlnire în Cișmigiu spre a-i mărturisi admirația. Ce încântare ar fi trăit Veronica să o asculte după 1962 în seminariile de la Facultatea de Filologie din Cluj, unde eu cu Ana eram colege de grupă
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
îți iese o oportunitate, aruncă-te asupra ei fără nici cea mai mică ezitare. Nu te lăsa paralizat de teama care îi împiedică pe atâția oameni să își realizeze visele. Nefăcând nimic, nu vei obține nimic deci nu trebuie să eziți spre a face pașii necesari pentru a-ți atinge scopul. Viața ne oferă exact ceea ce așteptăm noi să primim de la ea. Nici mai mult, nici mai puțin. De multe ori, noi uităm că ea este pregătită să ne ofere mult
Milionar peste noapte – Mark Fisher. Antologie, de Adi Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339335_a_340664]
-
în ultimul an la un masterat pe psihologie clinică. Până la momentul când voi deschide un cabinet, mulțumesc Revistei de Recenzii că mă găzduiește să-mi practic această a doua meserie și, drept răsplată ofer gratuit consultații psihologice cititorilor. Așa că nu ezitați să mă-ntrebați orice. Tare mult m-aș bucura să duceți o viață fericită și vă dau cuvântul meu că voi da tot ce e mai bun în mine să vă fac oameni fericiți. Pentru că o țară fericită e binecuvântată
Psiholog Adi Popescu: Despre fericire (Rubrică de conversat) () [Corola-blog/BlogPost/339499_a_340828]
-
Constantin Cantacuzino, râvnind să-l pună pe tron pe propriul său fiu Ștefan, a uneltit la Poartă, țesând intrigi care i-au alcătuit domnului o reputație proastă în ochii turcilor. Iar aceștia, desi îi dăduseră domnuia “pe viață”, n-au ezitat să-și încalce promisiunea: l-au mazilit, ispitiți pesemne și de marea avere pe care voievodul o adunase în timpul lungii sale domnii. Brâncoveanu, pe atunci în vârstă de 60 de ani, și cei patru fii ai săi au fost aduși
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
a percepe altfel decât păguboasă democrația noastră contemporană și a-și face datoria față de ea. Am simțit chiar impulsul de a-mi exprima speranța că vom ajunge să fim și mai mulți de partea aceasta a conștiinței civice. Dar am ezitat sub zodia inventarierii obiective care mă obligă să-i iau în calcul și pe cei care au preferat absenteismul. Deoarece acest absenteism poate fi explicat într-un alt mod astăzi, când impulsul a venit de la un alt fel de vot
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (3) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340873_a_342202]
-
și să ne îndepărteze făcându-ne oferta de a alege din mâzga murdară, ceea ce ni se părea ceva-ceva mai curat. Adică, îndemnându-ne, oricum, să ne murdărim și noi degetele. De asta, atunci când am exultat la aflarea cifrei electorale, am ezitat, m-am reținut a exprima și speranța că ea va crește. Pentru că-mi dădeam seama ca, în acest joc, acum, în momentul de față, mingea nu este la alegătorul care, așa cum a dovedit-o, ar putea face mai mult. Ci
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (3) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340873_a_342202]
-
de suflet C.Blănaru am „revenit” pe meleagurile natale, am fost primit în Societatea Scriitorilor Bucovineni, am publicat în „Bucovina literară” ... Primirea în U.S.R. îmi lasă un gust amar, deși George Muntean mi-a dat prima recomandare. Alți amici au ezitat: cred că merită să reproduc motive: „N-am avut timp să te citesc. Ce-ar fi să-mi sintetizezi, la un mic și un șpriț ... Acasă trebuie să-mi scriu capodopera” ( Cred că mai ciobesc sau cioplesc la ea, încă
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
lume, mai bună, prin cuvânt. Și-a pus viața pe tavă, fără prejudecăți, fără rețineri, fără farduri, fără complexe, cu o sinceritate debordanta, dând adevărului toate virtuțile de pe lume. A pus semnul egalității între viață și poezie, dar n-a ezitat să ridice poezia deasupra vieții. Poezia să e un elogiu adus cuvântului (poetic) - „nu pot trăi împotriva cuvintelor”, „Te exilez într-un pustiu, tăcere!/ De astăzi, iată, liberă eu sunt!” - spune autoarea, un elogiu adus vieții trăită în iubire, credința
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
că împrejurările nu îi erau favorabile. Arăta ca un copilă mânjită cu acuarele. Nu-i plăcea să fie în dezavantaj. Deasupra buzei superioare pielea îi asudase și broboane mici îi perlau zona. Lord M.Joseph scoase batista din buzunar și ezită o clipă într-un gest doar de el știut. Se răzgândi și-i înmâna Almei materialui alb cu monogramă. Deși părea serios, glasul lui păstra o undă de ironie fină în timp ce se îndepărta: - Nu știam că se poate picta și
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
au ieșit. Beth, nedumerită, nu renunțase la atitudinea sfidătoare. - Beth, eu nu sunt dușmanul tău și nu ai motiv să te temi de prezența mea aici. Mă poți considera o prietenă și dacă te pot ajută vreodată cu ceva, nu ezita să mă abordezi. - Nu am nevoie de nimic și dacă voi considera necesar, mă voi adresa tatălui meu! își înălță bărbia. - Dar eu am nevoie de sprijinul tău! Serata va găzdui mulți oaspeți și tatăl vostru se mândrește cu voi
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
la locul indicat. Apelul, din nefericire, se confirma. La o distanța de aproximativ patru metri de la mal, pe luciul apei, cu fața în jos, plutea un trup, cel mai probabil un bărbat, după îmbrăcăminte. Agentul de la Poliția Locală, fără a ezita o clipă, a sărit în apa rece, înotând în forță către corpul în cauză, urmat de un alt bărbat ce se afla în zonă. Împreună au scos corpul inert la mal, unde, cei doi « Anonimous » au procedat la aplicarea manevrelor
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
ale unei mâini, semn al concentrării ei, se pare, și mă întrebase cu voce calmă, în care mi se păruse că recunosc tonul mamei când mi se adresa, presupunând că aș fi bolnav: Tu știi ce este acela un boier? Ezitasem. Prin gesturile pregătitoare, prin tonul omului gata să-ți aline o suferință, femeia mă contrariase, nu ma așteptasem să fiu tratat cu îngăduința după răspunsul meu, care numaidecât mi se păruse nelalocul sau și îl regretasem. Un lucru mi se
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]