3,289 matches
-
plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Borzești, care se găsește în cartea lui G. Balș: "Bisericile lui Ștefan cel Mare"; 2) Să se corecteze câteva greșeli de limbă care nu se pot ierta unui autor academician. De exemplu: la pag. 5 se zice: "gâze de prin fânuri" în loc de fânețe; iar mai jos, în continuare, se scrie "Ștefăniță, așezat pe un butuc...", dar în ilustrația de la pag. 7, se vede că Ștefăniță stă ca judecător, pe o cioată de stejar, iar nu pe butuc. Butucul este copac tăiat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu se poate mai bine opoziția fantasmă/realism, a fi cu capul în nori/a fi cu picioarele pe pământ. Am văzut un desen care reprezenta doi măgari legați unul de altul, fiecare având de partea sa o traistă cu fân îmbietor. Fiecare trăgea de funie pentru a ajunge la traista sa, dar erau la fel de puternici, iar funia nu era destul de lungă pentru ca cei doi să ajungă la traistă. Un al doilea desen arăta că cei doi schimbaseră tactica. Unul din
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
exercitată de valuri; are la bază o plajă. FALIE ruptură a stratelor însoțită de o deplasare relativă a compartimentelor pe care le delimitează. FAUNĂ totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit areal. FÂNEAȚĂ teren cu iarbă care se cosește pentru fân. FERRY-BOAT vapor utilat cu șine de cale ferată, pentru a putea transporta locomotive sau vagoane (îndeosebi), dar și diferite tipuri de mașini; acest tip de transport este foarte activ între porturile aflate pe malurile Mării Nordului și ale Mării Baltice. FIORD termen
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
putea găsi pe aici? Dă drumul mai departe la gloabele astea nemțești, care când e vorba de oprit se opresc imediat, dar la pornit, mai greu. - Nene, așteaptă, mi se pare că a mișcat. Mihu înfipse coada biciului în puținul fân rămas pe fundul căruței, se dădu jos și porni spre rambleul acela ciudat călcând cu atenție peste pământul scorojit și crăpat de arșiță. Nu se înșelase. Un geamăt omenesc stins, pluti o clipă prin aerul încins făcându-l să se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
De unde-o mai fi apărut și minunea asta? Întrebarea sunase impersonal, parcă mai mult pentru sine așa cum face țăranul care rar poate fi impresionat. O fi picat din soarele acesta leșinat. Mihu parcă nici nu-l auzea, întinse fetița pe fânul din car, îi trase grijuliu peste picioare cămașa lungă murdară dintr-o țesătură aspră. Scotoci prin fân și scoase un bidon plat, cazon, și-l duse la buzele uscate de sete care refuzau să se deschidă. Nenea își dădu cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
face țăranul care rar poate fi impresionat. O fi picat din soarele acesta leșinat. Mihu parcă nici nu-l auzea, întinse fetița pe fânul din car, îi trase grijuliu peste picioare cămașa lungă murdară dintr-o țesătură aspră. Scotoci prin fân și scoase un bidon plat, cazon, și-l duse la buzele uscate de sete care refuzau să se deschidă. Nenea își dădu cu părerea: - O fi moartă... Mihu sări ca ars. - Măi Nene, ești chiar fără inimă, zău așa, am
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
într-o limbă necunoscută, dar gura n-o asculta. Renunță. Întinse mâinile slabe după bidon, îl duse la gură și bău îndelung, apoi căzu istovită. Bidonul căzu alături și apa atât de prețioasă aici începu să gâlgâie împrăștiindu-se prin fânul uscat ca iasca. Mihu sări iute și îi înșurubă la loc capacul metalic. Scoase de undeva o cămașă pe care o avea de schimb și o prinse de scânduri deasupra fetiței axscunzând-o soarelui cel nemilos. Se aruncă din mers lângă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Popa din sat de la noi spunea că tătarii vin din iad. Mihu zâmbi pe sub mustața sa groasă de cavalerist uitându-se veselit așa deodată la chelia lucioasă a lui nenea care strălucea în soare după ce-și aruncase boneta peste fânul din căruță. - Nene tătarii nu mai sunt pe aici, au plecat și ei la război împotriva noastră ca toți cei din față, dar fetița asta e și ea un suflet de om, înțelegi nu e tătar, e un copil, și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acela imens, al apelor ce se rostogoleau în întunecime, chiar lângă picioarele sale. Ochii de acum obișnuiți cu întunericul deosebi ca o întindere alburie apele care cuprinseseră șesul, ici și colo se vedeau ca niște umbre întunecate bușteni, căpițe de fân, plase de gard care erau duse la vale, acolo unde se mai mult se ghicea ca o dungă mai întunecată, pădurea. Strigă ascuțit de frica ceea animalică, profundă ce-i paraliza corpul: „Hei, întoarce-te” și în mintea ei sau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
urmă o aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai mâncase ceva și acum se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cuțule, mă...” . Și câinii se uitau în ochii lui înnămoliți de o întunecime fără margini, dădeau arar din coadă și ascultau răbdători întrebările. Atunci Lupău dădea a lehamite din mână și pleca prăvălit într-o parte spre podul lui cu fân. Dispărea uneori din sat plecând cine mai știe pe unde prin țară, dar de fiecare dată apărea iar în sat. Ultima dată a dispărut din sat după nunta fratelui său. Cu o zi înainte de nuntă acesta îl căutase de dimineață
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Lupău coborî repede pe scara pusă aproape vertical, luă în mână damigeana ceea de vreo zece litri, dădu să-i scoată dopul făcut dintr-un ciocălău de porumb, dar se răzgândi deodată urcă din nou treptele și o ascunse în fân. În ziua ceea nu a băut nimic. A umblat până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ieșit Costică din sat, o ia frumușel pe Cea Parte, apoi prin Valea Mică și intră în pădurea statului, tat-su cât colea după el. Și așa a descoperit unde dormea fiul său peste noapte. Își făcuse un culcuș cu fân sub o pornitură de mal unde de obicei își făceau o familie de lupi vizuina. E greu de închipuit cum un copil de 13-14 ani să doarmă în pădure, la vreo doi kilometri de casă, tocmai întro vizuină de lup
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
reușit, ba încă a crescut un flăcău voinic, care la timpul său a făcut chiar stagiul militar. Părinții i s-au prăpădit, dar lui Costică Tănase nici nu i-a păsat. Dormea pe unde apuca și el, prin clăi cu fân prin podurile șurilor la oamenii gospodari, sau chiar prin colibele de prin viile de pe dealuri. Devenise un tip atât de rezistent că frigul, zăpada sau gerul cel mai cumplit nu avea efect asupra lui. Pe timpurile acelea, eu învățam la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sprijinit de perete și a pornit să sughițe. Stătea acolo drept ca un par și sughița. Noi copiii ne-am cam speriat, așa că tata l-a trimis urgent la plimbare. De obicei el dormea la Jănică Stamate, în podul cu fân al șurii, dar de data aceasta se pare că nu mai ajunsese acolo. Peste drum de casa noastră era o tarla de lucernă, a unuia Pavăl, din care acum nu mai rămăsese decât țepile uscate rămase după cosire. Acolo a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
concediu, pe tot parcursul anului, cu excepția sărbătorilor creștine. Tocmai de aceea podurile, coșarele, hambarele le aveau permanent pline cu de toate. Spre exemplu, vara, la apusul soarelui, când se întorceau flăcăii de la coasă la casele lor cu carele încărcate cu fân, trecătorii neavizați se minunau, își făceau cruce și nu le veneau a crede ochilor: "Cum de nu se răstoarnă!". Știți cât fân încărcau într-un car?... Cât?... Se părea că fiecare car transporta câte o piramidă a vreunui faraon egiptean
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
exemplu, vara, la apusul soarelui, când se întorceau flăcăii de la coasă la casele lor cu carele încărcate cu fân, trecătorii neavizați se minunau, își făceau cruce și nu le veneau a crede ochilor: "Cum de nu se răstoarnă!". Știți cât fân încărcau într-un car?... Cât?... Se părea că fiecare car transporta câte o piramidă a vreunui faraon egiptean! Nu era mândrie mai mare pentru un bărbat, decât să-și vadă consoarta sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încărcau într-un car?... Cât?... Se părea că fiecare car transporta câte o piramidă a vreunui faraon egiptean! Nu era mândrie mai mare pentru un bărbat, decât să-și vadă consoarta sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând fânul clădit de el. Se mutau munții în curțile oamenilor, nu altceva! Toamna, după ultima coasă, gospodarii din satele de pe Valea Bistriței și a Siretului, care se ocupau în special cu cărăușia, în convoaie organizate, veneau în satele noastre și în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Siretului, care se ocupau în special cu cărăușia, în convoaie organizate, veneau în satele noastre și în cele vecine să se aprovizioneze pentru iarnă. Aduceau piatră, var, butoaie, vase din lut și unelte meșteșugite de ei și se întorceau cu fân, nutrețuri și lemn de diferite esențe: pentru construcții de case, pentru mobilă sau pentru foc. În această perioadă, și nu numai, drumurile erau împânzite de care cu câte doi plăvani voinici fiecare, ce coborau spre satele din vale, de la răsărit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte o traistă cu fân atârnată de grumaz; corturile peticite dar ridicate cu pricepere; măiestria meșterilor ciocănari ce băteau ritmic în nicovalele lor mici, de unde scoteau sumedenie de inele din metale și aliaje colorate, cunoscute numai de ei; copiii trențăroși, mucoși și gălăgioși ce se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
specific munților formați din roci sedimentare sau dure (gnaisuri oculare) cum sunt și Munții Cozia Termofil= iubitor de căldură Otavă= iarbă din ultima coasă, august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste vară; iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților geomorfologice care sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
un mal de lut și un șir de castani înalți, pe lângă care se întindeau gardurile unor case de pe străzile perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subminată de incertitudini, de comportamentul derutant al fetei. Astfel, în august, ei petrec două săptămâni la moșia lui Pascalopol, dar Felix nu îndrăznește săși mărturisească iubirea, nici măcar în momentele de vis când contemplă „pulberea de stele“, culcați pe căpița de fân (cap. VI). Alte episoade prin care se cristalizează povestea romantică a primei lor iubiri sunt, în aparență, banale, dar pitorești, prin intervențiile unor personaje precum zgâr citul moș Costache, arivistul Stănică Rațiu sau generosul Leonida Pascalopol. Se concretizează astfel un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și să dispună măsurile "de cuviință". În raportul său, Onicescu se plângea că ospiciul a devenit "otel zi și noapte așa că orice visitator vine cu trăsura la Dl. Medic Primar, portarul îl primește să dezhame caii în grajdurile spitalului, mâncând fânul destinat calului" etc., etc. Continuând cu acuzații de același tip, Onicescu reclamă că "Dl. Medic primar au găsit de cuviință a'i respunde (portarului n.n) că n'ai să asculți pe nimene afară de mine, eu sunt mai mare aice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]