2,023 matches
-
război, dar degeaba, Dănuț era de neîmpăcat, mai ales că știa pe dinafară tot ce avea de povestit nenea Dode. Dode al Tii, cum i se zicea în sat, nu mai putea să-i intre-n voie băiatului. Dănuț își făurea în minte tot felul de scenarii în care schija, asemeni unui explorator, străbătea teri torii neumblate și, cu ocazia asta, își închipuia cum trebuie să fie, văzut pe dinăuntru, corpul lui nenea Dode... Toată imaginația lui însă nu putea suplini
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fapt, e supremul ei orgoliu, acela de a rîvni puteri demiurgice, recunoscînd eșecul ideii de Dumnezeu și recreînd lumea ca să-i corecteze erorile sau să le evite. Căci gestul lui Pygmalion nu lasă loc la Îndoieli. El aspiră să-și făurească o lume a sa, ideală, În care să se mute treptat, pe măsură ce-i Înalță edificiul. În numele acestui ideal este În stare să renunțe la toate iubirile reale pentru a se Îndrăgosti de o statuie. Dar n-ar trebui să spun
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Problema Dunării în cadrul relațiilor româno-germane în anii celui de-al doilea război mondial, în Idem, tom XXI/ 1975. Profesorul Dan Boțescu a navigat prin istorie căutând să-i reconstituie adevărurile, străbătând ca un judecător drumurile ei întortocheate, ajungând să-și făurească idei mult mai precise despre ceea ce este cinstit, drept și de prețuit în trecutul țării noastre. Cursurile și seminariile sale se distingeau prin profesionalism și justă măsură, dar și prin eleganța cu care reușea să evite capcanele ideologice ale timpului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de o scânteie ca întreaga scenă să atingă punctul culminant. Iubirea care o încoronase, acum o crucifica. Valentin își pierduse de mult...statutul de soț. Laturile lui ascunse și neștiute de nimeni o răniseră mult și foarte des. Dragostea își făurește singură moneda ei. Ea nu stă în acel metal de pe deget, sau într-o bucată de hârtie, care nu face decât să îți schimbe un statut, ca apoi, să stea împăturită și îngălbenită de timp într-un sertar uitată pe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de groază și scârbă. Acum regreta că îl cunoscuse, dar era prea târziu pentru regrete. Voise doar să-l ajute. Astfel, Carlina își amintise cu nostalgie, că încă din perioada când era o adolescentă faină, așa cum îi spuneau vecinii, își făurise ca orice tânăr ce visează cu ochii deschiși la un viitor în culorile sale preferate atâtea vise. Se îndrăgostise prima oară de un tânăr agreabil și frumos care se remarca prin uniforma pe care o purta inscripționată cu inițialele M.
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sacra, bărbatul se putea căsători cu orcâte femei ar fi voit și iarăși le putea repudia oricând, de aceia și căsătoria era privită că un simplu act civil fără nici o implicație religioasă. În bazinul Mării Mediterane, la popoarele care au făurit o cultură și o civilizație remarcabilă, la greci și la români căsătoria era la mare cinste existând ceremonii importante și multiple legate de realizarea ei. Astfel căsătoria la aceste popoare, și în cadrul religiei lor, este atestata încă din cele mai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
contraziceau flagrant declarațiile triumfaliste ale puternicilor zilei. Romanele lui îndeosebi alimentau în mod evident nemulțumirea și ofereau o speranță. Dramele individuale nu puteau fi însă ascunse. El era purtătorul lor de cuvânt. Lansările de carte deveneau răsunătoare evenimente și cititorii făureau sporite speranțe că răul va lua totuși sfârșit. Cărțile lui curajoase, directe, cu impact revelator la cititori se cumpărau nu cu bucata, ci cu... metrul. Fiecare aștepta să vadă ceea ce în fapt știa foarte bine, dar se temea să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de serios, dublul meu înnobilat, conștiința mea cea mai înaltă. Profesoara din ea nu glumea însă cu educația. Nu mă răsfăța, mă crea. Încrederea ei mă obliga să mă mențin, cât de cât, la înălțimea imaginii pe care și-o făurea despre mine“ (La apa Vavilonului, p. 17). Latura ma joră era, după cum a dovedit-o evoluția în timp a Mo ni căi Lovinescu, cea de formare intelectuală, etică și estetică. Amân două citeau mult, citeau aceleași cărți și le comentau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii de sine” (der jüdische Selbsthass, În termenii lui Theodor Lessing, 1930). „Îndoiala Îmi chinuie și astăzi mintea - se confesează Dimov iubi tei sale la 17 ani (În 1943) -, făurind bănuiala teribilă că prin jumă tate din venele mele curge sângele blestemat al fiilor Canaanului. Și această bănuială mă face să-mi controlez atitudinile, să mă observ, să mă spionez pe mine Însumi, doar, doar voi găsi vreunul din vițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dimpotrivă, a continuat și cu alte aprecieri negative care au condus În final la demonizarea efectivă a acestei publicații. Astfel, Necula Își motivase o intervenție astfel: „Poezia <<Eu>> emitea ideea imposibilității cunoașterii, incognoscibilității lumii, vieții (idee pur idealistă)” or, filozofia făurită de mințile bolnave al celor doi corifei germani de naționalitate (autocenzurat), Marx și Engels, propovăduia materialismul dialectic, contrar sută la sută idealismului de care omenirea a fost condusă Încă de la originile sale și până În prezent. Mare greșeală, din punctul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
parcă după alte legi decât ale celor mulți”. Ne sprijinim pe acest citat din textul scris de George Vâlsan pentru Titu Maiorescu, pentru a releva de la început că acel ce avea să fie înscris în panteonul nemuritorilor era o „ființă făurită într-adevăr după legi particulare, legi care iau guvernat întreaga existență”. Cartea de față evocă viața și creația a 100 de personalități ale științei și culturii ieșene, cu o deosebită pregătire profesională și un har deosebit, care au instruit generații
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în urma sa un renume. Prof. Mihail Cozmei îi făcea următoarea caracterizare: „...a reușit să se impună prin talent și mai ales prin seriozitatea cu care își pregătea rolurile. Elogios apreciat pentru interpretările sale, activ și cult, Emanoil Manoliu și-a făurit o concepție actoricească bazată pe cunoașterea valoroaselor tradiții ale teatrului și școlii din Iași, reușind cu fiecare nou personaj să realizeze creații demne de stimă...”. Născut la 27 septembrie 1855, în comuna Stejaru, județul Neamț, Emanoil Manoliu s-a dedicat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ai fiicei mele - care mă invită la o plimbare cu mașina personală în afara Parisului, ca să-mi arate minunile castelelor de pe Valea Loarei. Priveam cu încântare trăinicia construcțiilor, frumusețea lor intrinsecă și mai ales ambianța mirifică din jur, splendoarea spațiilor verzi, făurite de om. Peste tot, aceeași lume, cu poftă de viață și de frumosul vieții în general. Minunate au fost priveliștile întâlnite, oamenii zâmbind cu amabilitate la tot pasul, minunați au fost însoțitorii mei, care-mi dădeau ample informații la tot
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ei turn înclinat așa cum l-am văzut în manualele școlare, ori în filme. Acum mă aflam pe acele meleaguri și-mi plimbam emoționat pașii pe străzi, admirând monumentala Catedrală și alte monumente pe care mâna măiastră a omului le-a făurit în timp. Admir cu încântare vastitatea spațiilor pictate și sunt furat de forfota neliniștită a miilor de turiști care circulă și comentează în toate graiurile pământului. Am stăruit ceva mai mult în fața Turnului Înclinat, ascultam spusele ghizilor în privința măsurilor luate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ocazia să le folosim. În iunie 1944 urmăream debarcarea în timp ce mă aflam rănit în spitalul din Făgăraș și comentam „pro și contra” evenimentul epocal. Acum vedeam și pipăiam locurile acelei confruntări gigantice și mă gândeam cu ce preț enorm se făurește istoria! Ne mișcăm încet prin vecinătăți, cunoaștem noi priveliști de basm, căpătăm unele informații de la oameni în vârstă, care-și mai aduceau aminte de acele vremuri și evenimente memorabile! Pentru că timpul nu stă în loc, începem să ne gândim la drumul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
roadelor pe care le obțin și de care beneficiez tot timpul anului. Am visat să fiu educator într-un sătuc izolat, uitat de lume și de Dumnezeu și viața m-a adus în Bârladul căruia îi datoresc atât de mult, făurindu-mi un adevărat colț de rai. Nu am cuvinte să mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dăruit și am realizat, trăindu-mi liniștit anii senectuții mele bucurându-mă de o sănătate oarecum robustă, fără suferințe deosebite. Datorită unei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Seurat, sau al altui "pointilist", unde imaginea este formată din mii de puncte de diferite culori, care se constituie într-un tot unitar superb abia pe retina noastră. Așa a fost și cu integrarea, un tot fericit, complex și complicat, făurit de mii și mii de oameni-puncte, printre care am avut șansa și onoarea de a mă număra și eu! Direcția Țări NATO, UE și AELS avea mai multe "referenturi" Anglia, Franța, Germania-Austria, Elveția, Spania-Portugalia, Grecia, Turcia, țările nordice, Benelux. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
an înainte de cădere. L-am găsit înconjurat de învățați, de istorici, de artiști. Vorbea cu fiecare pe limba lui și erau de vreo cinci-șase neamuri. Are o inteligență diabolică. Un mistic pasional. Un pervertit erotic. Un fanatic ce și-a făurit din voința absolută o filozofie, o religie pe care și-o impune cu prețul celei mai cumplite cruzimi. În Mahomed sălășluiește un învățat îmbinat cu un satrap sângeros. Este un fanatic setos de putere absolută. Zi și noapte, îl roade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
liber este acuzat de erezie, vrăjitorie, dat pe mâna "Măicuței Inchiziții". Nu faptele rele ale omului îi înspăimântă, cât ideile noi, "ideile periculoase ce infectează omenirea". Îi ard pe rug, dar ei nu-și dau seama că nu s-a făurit lanț să cetluiască gândul, că nu s-a găsit supliciu care să ucidă ideea. Și eu neastâmpărat cum eram cât p-aici s-o paț. M-a pus dracu' și-am scris un poem în care preamăream omul... "Măicuța" Inchiziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întrebări. N-a lipsit mult să mă facă friptură în suc propriu... Ce este Apusul veacului nostru? Pe lângă Divina Comedie, pe lângă ideile ce scormonesc adevărul despre om și natură, pe lângă dantelele în piatră ale catedralelor ce sfidează norii, pe lângă minunile făurite de dalta și penelul artiștilor, Apusul înseamnă și o mână de oase arse. Leonardo da Vinci versus Savonarola. Când ducele Veneției m-a trimis cu un mesaj la Ștefan Vodă, m-am legat de țara asta, de oamenii ei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
povestea cu vorba lui lată, ardelenească. Eu și cu Vlad niște băiețandri, ne legasem frați de cruce ascultam vrăjiți, cu gurile căscate, nu ne puteam lua ochii de la uriașele lui musteți pe oală. Ne povestea planurile, visele ce și le făurise, împreună cu toate puterile Europei și ale Asiei: eliberarea Constantinopolului și aruncarea turcimii dincolo de Marea Marmara, salvarea Europei de teroarea ciumei otomane, ce numai cucerirea lumii visa. Eram la Veneția, povestește Țamblac, Europa era în tremuriciul furiei cuceritoare a lui Mahomed
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unească "pericolul turcesc" ce ne paște deopotrivă. Să ne strângem mâinile. "Românii și ungurii, uniți, fac o mare putere", a recunoscut-o însuși Mahomed. Și, ca să fim și mai puternici, mă bate gândul să mai poruncesc la Brașov să-mi făurească încă două mii de săbii. Vistiernicul Juga sare, foc și pară: Dumnezeule! De unde bani?! Faurul Mihail din Scheii Brașovului iar mi-a trimis vorbă: Ce aveți de gând cu datoria pentru cele cinci mii de săbii poruncite de Vodă Ștefan și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să cred că-i adevărat. Nu pot, bolborosește el înăbușit, lăcrimând. Biata Maria, murmură Țamblac cu o voce gâtuită. Chinuită ființă. Viața ei a fost numai durere. Bogdan era ancora ei, rațiunea ei de a trăi... Câte vise nu-și făurise.. "Micul meu Bogdan cel Mare", îi șoptea ea... Acu... acu, nu știu ce va fi... nu știu... Mi-e tare teamă... Spune-mi, Ioane! Ce să fac?! îl întreabă Ștefan strângându-i mâinile cu disperare. Ce pot să fac pentru ea?!... Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
E posibil ca Mateiu Caragiale, mare admirator al lui Balzac, să se fi inspirat în cazul acesta de la exemplul pictorului Frenhofer, eroul din Le chef d’œuvre inconnu. Dar nu e deloc aceeași situație. Frenhofer, ca un alt Pygmalion, a făurit un chip minunat de femeie, de care e îndrăgostit, o contemplă în taină ca un amant și nu vrea s-o ̀împartă cu nimeni. Pașadia se exprimă prin cuvânt, opera lui e discursivă, prin esență destinată comunicării. El nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
martiriul lui V. Voiculescu și sfârșitul lui în distrugere trupească și în totală privațiune de orice bunuri și mângâieri pământești a ținut probabil de o fatalitate misterioasă, a fost poate cumplitul preț a ceea ce spune în sonetul CCXXIV : „Ți-am făurit o’naltă și grea demiurgie ”. Este ceva demonic în incandescența aproape de nesuportat a Sonetelor, o sfidătoare rivalitate cu divinitatea. Sonetele doctorului Voiculescu imitate după ale lui Shakespeare, deși au, în adevăr, forma și chiar sunetul acelora, sunt în fond nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]